Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 644/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR. - -
DECIZIA nr. 644/CA/2009 -
Ședința publică
din 26 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Filimon Marcela Judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Marinescu Simona
- - - Președinte secție
- Grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat derecurentul pârât PRIMARUL COMUNEIdin localitatea, județul SMî mpotriva Sentinței nr. 264/CA/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, în contradictoriu cuintimata reclamantădomiciliată în comuna, sat nr.295, județul S M, având ca obiect - LITIGIU PRIVIND FUNCȚIONARII PUBLICI (Legea nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul este la primul termen de judecată, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, la data de 30.09.2009 prin Serviciul Registratură al instanței intimata a depus la dosar Întâmpinare în dublu exemplar, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, conform prevederilor artr.242 Cod Procedură Civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr.264/29.04.2009 Tribunalul Satu Marea admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâtului PRIMARUL COMUNEI și în consecință a obligat pârâtul să plătească reclamantei suplimentul postului în procent de 25 % din ul de bază și suplimentul corespunzător treptei de zare în procent de 25 % din ul de bază, începând cu data de 01.01.2004 și până la data pronunțării sentinței, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de funcționar public în cadrul aparatului de specialitate al pârâtului.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, " entru p. activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un u compus din:
a) ul de baza;
b) sporul pentru vechime în munca;
c) suplimentul postului**);
d) suplimentul corespunzător treptei de zare**).
Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi ale, în condițiile legii.
zarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de zare pentru funcționarii publici."
Drepturile ale ale funcționarilor publici au fost reglementate în mod succesiv de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor ale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pe anul 2005, aprobată prin Legea nr. 76/2005, Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor ale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată prin Legea nr. 417/2006, Ordonanța de Guvern nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor ale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de zare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile ale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată prin Legea nr. 232/2007 și prin Ordonanța de Guvern nr. 9/2008 pentru modificarea <LLNK 12007 6130 301 0 32>Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor ale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de zare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile ale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin <LLNK 12007 232 10 201 0 18>Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri ale pentru funcționarii publici în anul 2008.
Referitor la suplimentul postului și suplimentul treptei de zare, se reține că, prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 și art. 48 din OG nr. 2/2006, anterior arătate pentru perioada 2004-2006, dreptul funcționarilor publici la plata acestui spor a fost suspendat.
Din analiza acestor acte normative, instanța a constatat că acestea nu cuprind vreo referire la eventualitatea desființării dreptului la cele două sporuri, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia. Această suspendare a exercițiului unui drept nu înlătură existența dreptului la sporul privind suplimentul postului și suplimentul treptei de zare cuvenită funcționarilor publici pentru că, astfel, s-ar contravenit atât art. 53 din Constituția României revizuită privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și reglementările date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional al Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative "în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. În această situație, se vor prevedea în mod expres data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată.
La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării".
Reținând ca esențială această dispoziție legală în interpretarea actelor normative incidente în cauză, instanța a constatat că suspendarea aplicării prevederilor prin care s-au stabilit drepturi ale în favoarea reclamanților a fost dispusă prin actele normative amintite pe o durată determinată 2004-2006, iar prelungirea duratei acestei suspendări nu a fost dispusă în mod expres prin actele normative ulterioare prin care s-a dispus din nou suspendarea exercițiului dreptului.
Prin urmare, potrivit art. 62 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de această suspendare reintră de drept în vigoare, după cum, din acest moment reintră în vigoare dreptul la acțiune al reclamantului, suspendat la rândul său pe durata suspendării exercitării dreptului a cărui realizare se solicită pe calea acțiunii în justiție.
Prin art. 38 din Codul muncii se prevede, în mod imperativ că, drepturile peroanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
De aceea, fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, suplimentul postului și suplimentul treptei de zare nu puteau fi anulate pe calea unor acte normative de suspendare a aplicării acestora.
În situația dată, pentru ca un drept prevăzut de lege să nu devină doar o normă lipsită de conținut trebuie reținut că, suspendarea exercițiului dreptului la cele două sporuri, nu echivalează cu însăși înlăturarea acestora, cât timp existența acestora nu a fost înlăturată prin vreo dispoziție legală.
Întrucât actele normative care au reglementat suspendarea exercițiul dreptului funcționarilor publici la suplimentul postului și suplimentul treptei de zare prevăzute de legea privind Statutul funcționarilor publici au fost adoptate pentru perioade de timp determinate datorită unor condiții financiare deosebite, respectiv pentru anul bugetar în curs, acestea și-au încetat aplicabilitatea la expirarea perioadei de timp pentru care au fost adoptate.
Prin urmare, instanța a apreciat că solicitarea formulată de funcționarii publici, în sensul constatării îndreptății acestora la plata retroactivă a celor două sporuri începând cu data nașterii dreptului și până la zi, la valoarea actualizată a acestor drepturi este întemeiată.
În privința cuantumului celor două sporuri cuvenite funcționarilor publici, instanța a constatat că acesta nu a fost prevăzut de lege sau de vreun alt act normativ emis în aplicarea legii, reclamanții solicitând plata acestora în cuantum de 25 % din ul de bază pentru ambele sporuri, justificând această solicitare prin prisma altor dispoziții legale care reglementează sporuri ale, prin raportare la proiectul de act normativ ce urma să cuantifice acest spor și prin cea a existenței unor hotărâri judecătorești irevocabile prin care aceste sporuri au fost acordate în cuantum de 25% fiecare.
Respectarea principiului statului de drept presupune și implică asigurarea aplicării legilor adoptate, în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive astfel că este necesar ca titularii unor drepturi (și cu atât mai mult titularii unor drepturi ale) să se bucure efectiv de acestea pentru perioada în care sunt prevăzute de lege.
În acest sens, s-a constatat că, deși dreptul funcționarilor publici la suplimentul postului și suplimentul treptei de zare prevăzute de legea privind Statutul funcționarilor publici a reintrat de drept în vigoare, iar aceștia sunt îndreptățiți la plata retroactivă a acestor drepturi, exercitarea drepturilor ale ale acestora este îngrădită de lipsa preocupării autorităților statului de a adopta reglementări minimale în domeniu, respectiv de a stabili cuantumul sporurilor la ul de bază prevăzut de art. 31 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999.
Din această perspectivă, instanța a constatat că, potrivit hotărârilor judecătorești depuse la dosarul cauzei de către reclamanți, în situații litigioase identice, instanțele judecătorești din România au pronunțat hotărâri judecătorești irevocabile, prin care au stabilit cuantumul celor două sporuri cuvenite funcționarilor public ca fiind de câte 25% fiecare din ul de bază.
Față de existența unui număr considerabil de hotărâri judecătorești adoptate în sensul amintit și care au dobândit puterea de lucru judecat, instanța a apreciat că, deși practica judecătorească nu constituie izvor de drept în sistemul de drept românesc, aceasta poate crea justițiabililor o speranță legitimă în sensul îndreptățirii acestora la un drept recunoscut de instanțele judecătorești unor persoane aflate în situații identice cu aceștia, în cuantumul indicat în hotărârea judecătorească.
În practica Curții Europene privind Drepturile Omului, încălcarea acestei speranțe legitime de către instanțele judecătorești a fost apreciată ca o atingere adusă unui bun și ca o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 ( Cauza Stere împotriva României din 26.02.2006).
De asemenea, în practica aceleiași instanțe europene, Cauza Beian împotriva României nr. 1 din 06.12.2007, s-a statuat că divergențele de jurisprudență pot crea insecuritate juridică și reducerea încrederii publicului în sistemul judiciar care are ca efect lipsirea reclamantului de efectele unei legi, în timp ce altor persoane care s-au aflat în situație identică li s-a recunoscut același drept prevăzut de lege.
Față de existența unei jurisprudențe majoritare în sensul admiterii acțiunilor reclamanților, instanța a apreciat că, pentru apărarea unui drept al recunoscut de lege al cărui cuantum este stabilit prin hotărâri judecătorești irevocabile, cuantum care astfel constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pentru recunoașterea acestui bun este necesară aplicarea cu prioritate a Convenției Europene privind Drepturile Omului și a practicii anterior amintite Curții Europene privind Drepturile Omului în această materie în sensul recunoașterii dreptului funcționarilor publici la sporul privind suplimentul postului și la sporul treptei de zare în cuantumul recunoscut și altor funcționari publici aflați în situații juridice identice.
Prin urmare, instanța de contencios administrativ a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată motiv pentru care, în temeiul art. 2 pct. 1 lit. d), art. 137.proc.civ. art. 8,10,18 din Legea nr. 554/2004, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 20 din Constituția României și a textelor de lege anterior amintite, a obligat pârâtul la plata către reclamantă sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din ul de bază și suplimentul corespunzător treptei de zare în procent de 25% din ul de bază începând cu 01.01.2004 și până la data pronunțării prezentei, pentru viitor creanța nefiind încă exigibilă, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul PRIMARUL COMUNEI, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului său, pârâtul arată că din momentul reglementării, prevederile referitoare la drepturile ale din litigiu au fost suspendate succesiv prin Legea nr. 164/2004, OG nr.92/2004, Legea nr.417/2006, OG nr.6/2007, nici unul dintre actele normative cu caracter special în domeniul zării neprevăzând acordarea drepturilor invocate.
Pârâtul mai arată că în lipsa unor prevederi legale în acest sens în conținutul legislației speciale a zării funcționarilor publici, aceste drepturi ale nu pot fi acordate la momentul actual, neexistând prevederi care să stabilească modul de calcul, condițiile acordării și cuantumul lor.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 ind.1 Cod Procedură Civilă.
Reclamanta prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului, pentru considerentele expuse detaliat în motivarea întâmpinării.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, conform art.304 raportat la art. 304 ind.1 și 306 Cod Procedură Civilă, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, precum și a actelor normative incidente în speță, se constată că aceasta este netemeinică și nelegală.
Potrivit art. 29 din Legea nr.188/1999, publicată în rul Oficial al României nr.600/08 decembrie 1999, " pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la u, care se compune din ul de bază, sporuri și indemnizații ".
Acest text a fost modificat prin Legea nr.161/2003 art. XIII pct. 21 în sensul că " (1) Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un u compus din:
a). ul de bază;
b).sporul pentru vechime în muncă;
c).suplimentul postului;
d).suplimentul gradului;
(2) Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi ale, în condițiile legii.
(3) zarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de zare pentru funcționarii publici. "
literei d) a art. 29 din Legea nr.188/1999 introdusă prin Legea nr.161/2003, a fost modificat prin Legea nr.251/2006 în sensul: " d) suplimentul corespunzător treptei de zare", în vigoare din 01.01.2007 conform art. XIII din aceeași lege.
În perioada din litigiu (2004 - la zi) drepturile ale ale funcționarilor publici au fost reglementate succesiv de OUG nr. 123 /2004 aprobată prin Legea nr. 164/2004, OUG nr.82/2004 aprobată prin Legea nr. 9/2005; OUG nr. 92/2004 aprobată prin Legea nr.76/2005; OG nr.2/2006 aprobată prin Legea nr.417/2006; OG nr.6/2007 aprobată prin Legea nr.232/2007 și OG nr.9/2008.
OUG nr. 92/2004 în art. 1 pct. 30, OG nr.2/2006 în art.1 pct. 2 și OG nr.6/2007 în art.1 pct.2 prevăd că sistemul de zare al funcționarilor publici cuprinde: ile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
În cap. II al acestor 3 ordonanțe sunt reglementate elementele sistemului de zare a funcționarilor publici ca fiind:
- ul de bază ( secțiunea I );
- sporurile (secțiunea a 2-a );
- premiile (secțiunea a 3-a);
- alte drepturi (secțiunea a 4-a).
Potrivit art.4 din OG nr.6/2007, ul de bază se stabilește în funcție de categorie, de clasă, care reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice și după caz, de gradul profesional al funcției publice, precum și în raport de nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit anexelor nr. 1- 6.
Pentru fiecare grad profesional al funcției publice de execuție se stabilesc 3 trepte de zare, potrivit anexelor la această ordonanță ( al.2 al aceluiași articol ).
Funcțiile publice de execuție de grad profesional debutant au un singur nivel al ilor de bază prevăzute în anexele la ordonanță.
ile de bază ale persoanelor care ocupă o funcție publică de execuție, în condițiile legii, se stabilesc la nivelul treptei 3 de zare, corespunzătoare categoriei, clasei și gradului profesional în care acestea sunt numite, conform art.6 (2) din aceeași OG nr.6/2007.
Potrivit art. 33 (1) din aceeași ordonanță, avansarea în treapta de zare imediat superioară se face prin transformarea posturilor ocupate de cei care îndeplinesc condițiile de avansare, după aprobarea bugetului la propunerea șefului compartimentului în care lucrează funcționarul public, cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice.
Funcționarii publici care ocupă funcția publică de conducere pot avansa în treapta de zare imediat superioară celei care s-a luat în calcul la stabilirea drepturilor ale, cu aplicarea dispozițiilor al. 1- 4, conform al.5 al art. 33 din ordonanță.
Or, avansarea în treapta imediat superioară, prin transformarea posturilor ocupate de cei care îndeplinesc condițiile de avansare, asigură funcționarilor publici o creștere ală, conform art. 6 al. 3 din OG nr.6/2007, care potrivit anexelor la ordonanțele enunțate se regăsește în cuantumul ului de bază, fapt ce rezultă în speță fără nici un dubiu, creșterea ală corespunzătoare treptei de zare fiind sinonimă cu suplimentul, adaosul, sporul, majorarea ului de bază avut la data promovării, cu sumele de bani ce rezultă din anexele ordonanței.
Legiuitorul a prevăzut în mod expres acest lucru în art. 12(2) din Legea nr.188/1999 în forma inițială, potrivit căruia " fiecare treaptă corespunde unui nivel al ului de bază din grila de zare ".
Funcția publică reprezintă, conform art. 2 (1) din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilită în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația locală și autoritățile administrative autonome.
Funcția publică este sinonimă cu postul, fapt ce rezultă atât din prevederile art. 33(1) din OG nr. 6/2007 cât și din prevederile art. III (1) lit. a), b), c) și d) din OUG nr.229/2008, conform căruia sunt enunțate numărul de posturi de execuție necesare pentru constituirea unui birou, serviciu, direcții și direcții generale coroborate cu prevederile art. 112(1) din Legea nr.188/1999 republicată, potrivit căruia numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar al unității administrativ-teritoriale și de șef al oficiului prefectural, este de maxim 12 % din numărul total al funcțiilor publice.
Anexele la ordonanțele menționate atestă că ile de bază diferă de la o funcție publică la alta, în raport de categoria, clasa, gradul profesional și treapta de zare, nivelul central sau local la care se prestează activitatea, precum și în raport de natura competențelor de execuție sau de conducere.
Pe de altă parte, în afară de sporul pentru vechime în muncă, prevăzut de art. 31 (1) lit. b din Legea nr.188/1999 funcționarii publici mai beneficiază de celelalte sporuri reglementate de secțiunea a 2-a a Cap. II din ordonanțele enunțate, care se acordă în raport de funcția publică ocupată(postul ocupat) și îndeplinirea altor condiții prevăzute de lege pentru acordarea lor, fiind echivalente cu adaosurile la ul de bază, respectiv cu completarea ului de bază cu un supliment al postului constând în sporuri, premii, stimulente, i de merit, indemnizații de conducere și alte drepturi ale.
Referitor la necuantificarea suplimentului postului și a celui corespunzător treptei de zare este de reținut că în articolul 31 din Legea nr.188/1999 nu este cuantificat nici ul de bază și nici sporul pentru vechime în muncă, textul respectiv cuprinzând o prevedere cu caracter general, cuantificarea tuturor elementelor componente ale ului fiind făcută de actele normative care reglementează zarea funcționarilor publici, așa cum rezultă din al.3 al art.31 din Legea nr.188/1999.
Din textele de lege menționate și din anexele la ordonanțele care reglementează zarea funcționarilor publici, rezultă cu certitudine că ul de bază se stabilește în raport de îndeplinirea cerințelor impuse de secțiunea Iac apitolului II din aceste ordonanțe și că diferă de la o funcție publică la alta. A acorda același procent ca supliment al postului și treptei de zare, indiferent de postul ocupat și de treapta de zare, de la funcționarul public debutant până la înaltul funcționar public, ar însemna să nesocotim aceste texte de lege precum și creșterile ale cu acest titlu, incluse în ul de bază, respectiv adăugate la ul de bază.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că motivele invocate de recurent sunt întemeiate, urmând ca în baza art. 312 raportat la art. 316 Cod Procedură Civilă,să admită ca fondat recursul și să modifice sentința în sensul respingerii acțiunii, drepturile solicitate neconstituind un bun în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar intimatei reclamante nu i s-a încălcat nici un drept recunoscut de lege.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul declarat derecurentul pârât PRIMARUL COMUNEIdin localitatea, județul SMî mpotriva Sentinței nr. 264/CA/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în comuna, sat nr.295, județul S M, pe care o modifică în întregime în sensul că:
RESPINGE acțiunea introdusă de reclamanta împotriva pârâtului PRIMARUL COMUNEI.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 noiembrie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
Jud.fond
Red.dec.în concept S -07.12.2009
Tehnored. - 11.12.2009 - 4 exemplare
Emis 2 comunicări predate la expediție -
1.recurentul pârât PRIMARUL COMUNEI din loc. județul S M
2.intim.recl. com., sat nr.295, jud. S
Președinte:Filimon MarcelaJudecători:Filimon Marcela, Marinescu Simona, Băltărete Savina
