Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 848/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 848/CA/2008

Ședința publică de la 25 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții:, A, împotriva sentinței civile nr. 581/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță recurentul reclamant asistat de mandatarul ales, avocat, lipsind celelalte părți.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul este motivat; fiind scutit de plata taxelor judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 15 lit. A din Legea nr. 146/1997; intimata pârâtă Direcția Regională de Statistică Aaf ormulat și depus la dosar în data de 12.06.2008 întâmpinare, într-un exemplar, iar ulterior, în data de 24.06.2008 trei exemplare din întâmpinare.

Se comunică un exemplar din întâmpinare mandatarei recurenții reclamanți.

Mandatara recurenților reclamanți învederează instanței că nu înțelege să solicite acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul întâmpinării și nu are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Mandatara recurenților reclamanți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și în consecință obligarea pârâtei Direcția Regională de Statistică A, în calitate de angajator și a Institutului Național de Statistică, în calitate de ordonator de credite, la plata sumelor de bani reprezentând tichete de masă aferente perioadei ianuarie 2001 - decembrie 2007 și în continuare, actualizate în raport de rata inflației.

Mandatara recurenților reclamanți arată că apreciază că instanța de fond a interpretat greșit prevederile Legii nr. 142/1998, întrucât reclamanții recurenți se încadrează în condițiile art. 1; în art. 5 se prevede că aceste drepturi pot fi acordate în limita sumelor alocate, acesta fiind și motivul pentru care a fost chemat în judecată și Institutului Național de Statistică - ordonatorul de credite - pentru a fi obligat la alocarea sumelor de bani către Direcția Regională de Statistică A, instituție care nu are buget propriu.

De asemenea, mandatara recurenților reclamanți arată că aceștia sunt supuși unui tratament discriminatoriu, deși instanța de fond a considerat neîntemeiată susținerea, întrucât ar trebui să existe o diferențiere de tratament cu persoane aflate în situații identice și comparabile. Arată că s-a dovedit tratamentul discriminatoriu nu numai față de alte categorii de bugetari, ci chiar față de colegi din alte județe ai recurenților reclamanți, sens în care au fost depuse înscrisuri de la Direcția de Statistică Mandatara recurenților reclamanți arată că tocmai această practică neunitară duce la discriminări între aceleași categorii de angajați.

Cu cheltuieli de judecată în fond, în situația în care se va admite recursul; fără cheltuieli de judecată în recurs.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Reclamanții, A, au solicitat în contradictoriu cu pârâții INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ și DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A obligarea la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masa pentru anii 2004-2007, suma actualizata cu indicele de inflație. In motivarea cererii se arata ca reclamanții au calitatea de funcționari publici, angajați ai paratei si ca in temeiul 142/1998 au dreptul la acordarea tichetelor de masa, deoarece se creează o situație discriminatorie intre salariații din diferite domenii de activitate ale sectorului bugetar.

Secția comerciala si contencios administrativ a Tribunalului Alba prin sentința nr. 581/CAF/ 2008 respins acțiunea in contencios administrativ. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca reclamanții sunt funcționari publici si nu se încadrează in categoria personalului contractual in sensul art. 1 din L 142/1998, astfel ca nu pot beneficia de tichete de masa sau de contravaloarea acestora. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Institutului Național de Statistică. Au fost respinse cererile intervenienților în interes propriu.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții solicitând modificarea hotărârii si admiterea acțiunii. Prin motivele de recurs se arată că potrivit art.31 al. 2 din L 188/1999 funcționarii publici au dreptul de a beneficia de prime si alte drepturi salariale in condițiile legii, iar in aceste condiții au dreptul de a beneficia si de tichete de masa deoarece anumite categorii de salariați beneficiază de aceste drepturi, iar in caz contrar s-ar ajunge la un tratament neechitabil si discriminatoriu.

In drept s-a invocat art. 304 pct.9 Cod procedura civila. Recursul este scutit de plata timbrajului, potrivit art. 15 lit a din L 146/1997.

Examinând sentința atacata sub aspectul recursului, Curtea constata următoarele:

Reclamanții sunt angajați ai Direcției Regionale de Statistică A, fiind funcționari publici.

c<LLNK 51998 142 10 20 0> Legea nr. 142 din 9 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa prevede în art. 1 ca salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de munca, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrana, acordată sub forma tichetelor de masa, suportată integral pe costuri de angajator. Tichetele de masa se acorda în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Legiuitorul prevede expres prin norma citata ca acesta categorie de drepturi se acorda doar personalului contractual din cadrul sectorului bugetar, angajat cu contract de munca.

Legislația si jurisprudența recunosc regimurile juridice diferite aplicabile funcționarilor publici si salariaților. Funcționarii publici sunt supuși unui regim de drept public si jurisdicției administrative, le sunt aplicabile prevederile 188/1999 ca drept comun pentru toate categoriile de funcționari publici,iar drepturile salariale si alte categorii de drepturi sunt prevăzute expres de legiuitor. Salariații cu contractul individual de munca sunt supuși dreptului comun al muncii si sunt supuși jurisdicției ordinare, pe când funcționarul public beneficiază de investitura intr-o funcție publica, ceea ce determina un statut diferit de cel al personalului contractul, reglementat prin norme proprii. In acest sens este si jurisprudența instanței supreme, potrivit deciziei nr.2014/17 aprilie 2004 secției de contencios administrativ.

Fiind categorii profesionale distincte care beneficiază de reglementari diferite nu se poate extinde nejustificat aplicarea unui text dintr-o lege si acordarea unor drepturi expres stabilite pentru personalul contractual, funcționarilor publici care au propriile legi de salarizare. Curtea Constituțională prin decizia nr.721/24 10 2006 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 269 al. 1 si 2 din Codul d e muncii si art.21 al. 1 din OG nr. 137/2000 privind sancționarea faptelor de discriminare, respinsa in cele din urma, s-a pronunțat în sensul ca,in conformitate cu jurisprudența sa si a CEDO, cauzele Engel si alții împotriva Olandei-1976, împotriva Belgiei -1979 si împotriva Belgiei 1991, egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind posibila stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când aceasta se justifica in mod rațional si obiectiv. In consecință, acordarea unor drepturi diferite personalului contractual din anumite considerente și rațiuni ale legiuitorului, nu înseamnă o discriminare de funcționarii publici care au un sistem propriu de salarizare, iar discriminarea s-ar putea interpreta si in sens invers, a salariaților de funcționarii publici. Judecătorul nu se poate substitui legiuitorului, pentru ca in caz contrar s-ar depăși sfera puterii judecătorești.

de aceste considerente, în mod temeinic și legal a considerat prima instanța ca funcționarii publici, față de dispoziția expresa a legii nu pot beneficia de aceste drepturi, neexistând cadru legal pentru acordarea lor.

În consecință, se apreciază ca in cauza nu exista motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate dintre cele prevăzute la art. 304, 312 Cod procedura civila si in consecința recursul reclamanților va fi respins ca nefondat.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții:, A, împotriva sentinței civile nr. 581/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact. / 2 ex./11.07.2008/Jud. fond,

Președinte:Iosif Morcan
Judecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 848/2008. Curtea de Apel Alba Iulia