Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 999/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 999/R/CA/2008

Ședința publică de la 24 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioan Cibu

JUDECĂTOR 2: Elisabeta Lazăr

JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 754/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Conform planificării ședințelor de judecată pentru semestrul II 2008, pentru data de 24.09.2008 completul de judecată C2 recurs (miercuri) este compus din judecătorii:, - - și - -.

Față de absența motivată a titularului completului de judecată C2 recurs contencios, doamna judecător, față de lipsa de la serviciu a judecătorului desemnat în planificarea de permanență pentru ziua de 24.09.2008, domnul judecător și față de absența motivată a judecătorului desemnat în planificarea de permanență pentru ziua de 25.09.2008, doamna judecător, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 24.09.2008 și în conformitate cu art.98 alin.4 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența următorului judecător de serviciu din planificarea de permanență, în persoana doamnei judecător - -.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatarul ales al recurentei reclamantă, avocat, lipsind părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat; este scutit de plata taxelor judiciare, conform prevederilor art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997; intimata pârâtă a depus la dosar, prin Serviciul Registratură al instanței, întâmpinare, în două exemplare.

Un exemplar din întâmpinare se comunică mandatarului ales al recurentei reclamantă.

Mandatarul recurentei reclamantă arată că s-a edificat asupra întâmpinării și nu solicită acordarea unui nou termen de judecată. Declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Mandatarul recurentei reclamantă solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, iar pe cale de consecință admiterea în parte a acțiunii reclamantei, în sensul reîncadrării acesteia în funcția publică de inspector superior A/I/I și achitarea drepturilor bănești reprezentând diferențe salariale.

Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.

Mandatarul recurentei reclamantă învederează instanței că, într-adevăr, prin petit reclamanta a solicitat promovarea în funcția de consilier juridic, însă concomitent a solicitat și reîncadrarea pe grad superior, respectiv cel corespunzător clasei I, treptei I, iar instanța de fond a reținut că nu există solicitare în acest sens. Or, chiar instanța de fond reține în motivare că reclamanta era îndreptățită pentru reîncadrare, potrivit art. 4 din Ordinul 218/2003, obținând un punctaj de peste 7 puncte.

Mandatarul recurentei reclamantă arată că numai în situația în care numărul persoanelor care au obținut cel puțin punctajul minim prevăzut de lege pentru reîncadrare era mai mare decât numărul funcțiilor publice stabilite, pârâta era obligată să procedeze la o departajare a acestora, potrivit unor criterii suplimentare, iar pârâta nu a procedat la o atare departajare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 754/CAF/13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice A, pentru anularea parțială a Deciziei Colective nr. 95/2003 cu obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de încadrare a reclamantei în funcția publică de consilier superior clasa I treapta I și obligarea la plata drepturilor bănești reprezentând diferența de salariu.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta este funcționar public în cadrul A din data de 31.07.2000, fiind numită în funcția publică de inspector de specialitate categoria A debutant ( fila 35 - poziția 4 din carnetul de muncă ).

Prin Decizia nr. 195/2000 începând cu data de 01.07.2000 s-a dispus echivalarea funcției deținute de reclamantă și încadrarea acesteia ca inspector de specialitate categoria A, clasa III, gradul 1 ( fila 35 - poziția 7 din carnetul de muncă ).

Prin Decizia nr. 95/15.03.2003 emisă de A s-a dispus reîncadrarea reclamantei în funcția publică de inspector de specialitate asistent cala 1 ( fila 5 ), făcându-se mențiunea corespunzătoare în carnetul de muncă al acesteia ( fila 37- poziția 21 ).

Pentru a dispune această ultimă reîncadrare pârâta a reținut incidența dispozițiilor art. XVII din Legea nr. 161/2003, ale Ordinului nr. 218/2003 emis de președintele ANAF, nota nr. -/2003 a Ministerului Finanțelor Publice, organigramele A aprobate prin 1509/2001 și 790/2003 ( fila 5 ).

Pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse acțiunea formulată de reclamantă este neîntemeiată.

Prin Ordinul nr. 218/27.05.2003 emis de MFP au fost aprobate Instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici.

Potrivit dispozițiilor art. 5 slin. 1 din acest ordin: reîncadrarea funcționarilor publici se face în ordinea punctajelor obținute în condițiile art. 3 respectiv art. 4 alin.1.

Din fișa individuală pentru reîncadrarea în funcție conform Legii nr. - rezultă că în anul 2003 reclamanta a obținut un punctaj de 8,05 puncte (fila 6 ).

Reclamanta nu a fost în măsură să indice temeiul legal care permite reîncadrarea acesteia în funcția publică solicitată, aceasta invocând la modul general prevederile Legii nr. 161/2003 și ale Legii nr. -.

Funcția publică este definită de art.2 alin. 1 din Legea 188/1999 ca: ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome.

Funcțiile publice se clasifică potrivit art. 7 din Legea nr. 188/1999 și sunt structurate pe grade profesionale conform art. 14 din aceeași lege.

Conform dispozițiilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 188/1999: sunt funcționari publici de execuție din clasa I persoanele numite în următoarele funcții publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora.

Chiar dacă fac parte din aceeași clasă funcția publică de inspector este distinctă de aceea de consilier, atribuțiile specifice fiecăreia dintre ele fiind diferite, iar trecerea de la una la alta în sensul solicitat de reclamantă nu este permisă de lege.

Simplul fapt că reclamanta a obținut punctajul prevăzut de art. 4 alin. 1 lit. a) din Ordinul nr. 218/2003 nu înseamnă că aceasta este îndreptățită să fie reîncadrată pe funcția publică de consilier superior clasa I, treapta 1.

Pentru a beneficia de această reîncadrare reclamanta trebuia să participe la un concurs de promovare organizat în condițiile art. 54 alin. 2 din Legea -.

Din dispozițiile art. 54 alin. 1 ale Legii nr. 188/1999 rezultă că: promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcții publice superioare vacante, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol: promovarea într-o funcție publică superioară vacantă se face prin concurs sau examen.

Prima instanță a mai reținut că prin acțiune reclamanta nu a solicitat promovarea în grad superior în cadrul aceleiași funcții publice la care era îndreptățită potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 lit. a din Ordinul 218/2003, ci încadrarea într-o altă funcție publică superioară, respectiv aceea de consilier superior, cerere care este inadmisibilă, deoarece nicăieri în cuprinsul legii nr. 188/1999 nu se prevede posibilitatea trecerii de pe o funcție publică pe alta superioară fără promovarea unui concurs, astfel că pentru toate motivele arătate acțiunea reclamantei este nefondată și se impune a fi respinsă ca atare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii, respectiv anularea parțială a Deciziei nr. 95/2003 în ce o privește pe reclamantă și emiterea unei noi decizii prin care să se dispună reîncadrarea în funcția publică de inspector superior A/I/I, începând cu 15.07.2003 până la zi și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința primei instanțe este netemeinică și nelegală întrucât prin acțiune a solicitat și reîncadrarea pe grad superior, respectiv cel corespunzător clasei I, treapta 1, astfel că susținerea instanței în sensul că nu a formulat o asemenea cerere nu poate fi primită, situație în care instanța de fond chiar respingând capătul de cerere privind reîncadrarea pe funcție, respectiv cea de consilier, avea posibilitatea de a admite cealaltă solicitare privind reîncadrarea pe grad superior și anume cea corespunzătoare clasei I, treapta I care de altfel așa cum a reținut și instanța era îndreptățită potrivit art. 4alin. 1 lit. a din Ordinul 218/2008.

În drept invocă prevederile art. 304 pct. 8 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru, conform prevederilor art. 15 din legea nr. 146/1997.

Pârâta intimată prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând recursul reclamantei în raport cu motivele arătate și actele dosarului se constată nefondat urmând să fie respins pentru considerentele ce se vor arăta.

După intrarea în vigoare a legii nr. 161/2003, reclamanta a fost reîncadrată pe funcția publică de inspector asistent, însă reclamanta susține că trebuia să fie reîncadrată pe funcția de consilier superior sau în funcția de inspector grad superior corespunzătoare clasei I treapta 1, potrivit art. 4 alin. 1 lit. a din Ordinul 218/2003 având în vedere notarea primită la evaluarea efectuată 8,50 fațăde7,00 cât era stabilită nota minimă.

Ordinul MEF nr. 218/2003 a fost dat în aplicarea legii nr. 161/2003, lege care modifică legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și conform art. 53-55 din legea nr. 161/2003, promovarea în funcție superioară se face doar prin concurs sau examen, în raport și cu existența postului și vechimea minimă în funcția publică.

Reclamanta la data de 15.07.2003, când s-a emis Decizia nr. 95/2003, nu avea vechimea minimă de 4 ani pentru a fi promovată prin reîncadrare, însă și în situația când avea vechimea, promovarea era condiționată de existența postului, de promovarea unui concurs sau examen și de încadrarea în procentele stabilite de lege pentru fiecare categorie de funcționari publici.

Deci simpla depășire a notei minime de 7 nu conferă reclamantei alt drept decât reîncadrarea tot pe funcția deținută conform noilor reglementări, prin legea nr. 161/2003, schimbându-se denumirea funcțiilor publice.

Faptul că procesul de reîncadrare a funcționarilor publici ca urmare a intrării în vigoare a legii nr. 161/2003 nu presupune promovarea în grade profesionale rezultă din dispozițiile art. XVII care prevede că pentru anul 2003 funcționarii publici își mențin drepturile salariale stabilite conform OUG nr. 192/2002.

Ca urmare a accepta susținerile reclamantei ar însemna că peste 90% dintre funcționarii publici în funcție care au obținut nota minimă de 7, să fie încadrați funcționari superiori, în condițiile în care legea admite un procent maxim de 20% din totalul funcționarilor.

Reclamanta mai susține că era îndreptățită la promovarea în grad superior în cadrul aceleiași funcții publice, conform Ordinului nr. 218/2003, însă numai punctajul prevăzut de art. 4 alin. 1 lit. a din Ordinul nr. 218/2003, nu este suficient la promovarea pe funcția publică de consilier superior, pentru aceasta fiind necesară și vechimea minimă în funcție, conform punctului 5 alin.2 lit. c din același ordin și susținerea unui concurs sau examen, potrivit art. 53-55 din legea nr. 161/2003.

Nota obținută este o apreciere a propriei activități, fără a-i conferi alte drepturi, reîncadrarea constând în schimbarea denumirii funcției, iar pentru funcționarii care se aflau la încadrarea maximă înainte de apariția legii nr. 161/2003 și prin a căror reîncadrare se depășea procentul maxim de 20% consilieri superiori, pârâta a cerut aprobare de la. pentru depășirea procentului, întrucât acești funcționari aveau deja un drept câștigat care nu putea fi retras pe cale administrativă.

Așa fiind, și nereținând nici din oficiu vreun motiv de casare sau modificare a sentinței, instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul reclamantei ca nefondat.

Pârâta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 754/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 24 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact. / 2 ex./ 27.10.2008

Jud. fond.

Președinte:Ioan Cibu
Judecători:Ioan Cibu, Elisabeta Lazăr, Iosif Morcan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 999/2008. Curtea de Apel Alba Iulia