Obligare emitere act administrativ. Decizia 394/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr.394/CA

Ședința publică din data de 21 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma

JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis

JUDECĂTOR 3: Mihaela

Grefier -

S-a luat în examinare recursul în contencios-administrativ declarat de reclamanta - cu domiciliul procesual ales în C, str. - nr.41,.1,.1, județul C nr.196, județul C, împotrivaSentinței civile nr.43 din 20 ianuarie 2009pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - cu sediul în B, calea nr.2002, sector 1, având ca obiect obligare emitere act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru recurenta reclamantă, avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimata pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.

S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiuni referitoare la îndeplinirea procedurii de citare. Învederează că recursul este motivat și scutiri de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

Apărătorul recurentei reclamante depune la dosarul cauzei înscris cu evaluarea terenului agricol ca diferență pentru încadrarea stabilită conf. art.12 alin.2 din Legea nr.9/1998. Precizează că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat.

Curtea luând act că nu sunt înscrisuri de depus, cereri de formulat, declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentei.

Apărătorul recurentei reclamante, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii cererii privind invalidarea deciziei nr.1245/16.07.2008 și menținerea hotărârii nr.2679/10.04.2006 emisă de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.9/1998

Critică soluția instanței de fond ca nelegală, arătând că autorul reclamantei a deținut în Bulgaria 5 ha și i-au fost reconstituite doar 2,5 ha, a mai deținut o casă pe care nu a primit-o în România și a abandonat culturi de porumb cultivate pe 2,5 ha și 1 ha soarelui. A depus înscris la dosar din care rezultă că cei 1500 mp reprezintă diferența de calitate între terenul abandonat în Bulgaria și cel obținut în România.

Curtea rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Asupra recursului în contencios-administrativ de față;

1.Obiectul litigiului și părțile în proces

Prin cererea înregistrată sub nr. 6514/118/12.08.2008 pe rolul Tribunalului Constanța - secția Comercială și de contencios Administrativ, reclamanta -, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța, pe calea contestării Deciziei nr.1245/16.07.2008, să se dispună obligarea pârâtei să emită o decizie de plată a despăgubirilor acordate în baza nr.9/1998 și stabilite prin Hotărârea nr.2679/10.04.2006 emisă de către Comisia Județeana pentru Aplicarea Legii nr.9/11998 din cadrul Instituției Prefectului Județului

În motivarea cererii, a arătat reclamanta că, în calitatea de moștenitoare a defunctului, a formulat o cerere de acordare de despăgubiri pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la data de 07 septembrie 1940, cerere înregistrată sub nr.1403/L/2005.

A mai invocat și faptul că autorii săi au deținut în comuna, jud. o suprafața de 2,65 ha teren agricol, 2,50 ha porumb, 1 ha soarelui, 1000 mp teren intravilan precum și locuința și dependințe, care au fost abandonate pe teritoriul statului bulgar.

In drept au fost invocate disp.art.1 alin.1 din nr.554/2004, art.7 alin.4, art.9 din nr.9/1998.

2.Întâmpinarea

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că din actele depuse la dosarul privind acordarea de despăgubiri a rezultat faptul în conformitate cu situația de avere imobiliara rurala a Comisiei mixte romano-bulgare, autorul reclamantei- a abandonat în o suprafața de 5 ha teren arabil și o casa. De asemenea, conform de recolte existent la Arhivele Naționale, autorul reclamantei a abandonat în Bulgaria 2,50 ha porumb și 1 ha soarelui.

S-a invocat de asemenea faptul că moștenitorilor lui (soția autorului) le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991 pentru o suprafața de 7 ha teren în Orașul, jud. C, prin titlurile de proprietate nr.51530/39/19.01.1993 și nr.23180/775/07.02.2002.

A mai arătat că Hotărârea nr.2769/2006 nu a avut în considerare faptul că reclamanta era îndreptățită doar pentru diferența de valoare intre bunurile abandonate pe teritoriul statului bulgar și bunurile primite pe teritoriul statului

In drept, au fost invocate disp.art.115-118.proc.civila, nr.9/1998. HG nr.1277/2007. OG nr.94/2004 și nr.554/2004.

3.Hotărârea tribunalului

Prin Sentința civilă nr.43/20 ianuarie 2009 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea reclamantei.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că reclamanta -, în calitate de comoștenitoare a defunctului, a solicitat acordarea compensațiilor cuvenite în temeiul Legii nr.9/1998, iar prin Hotărârea nr.2769/10.04.2006 emisă de Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului C, a fost stabilită valoarea compensațiilor la suma de 210.261,77 lei.

Prin Decizia nr.1245/16.07.2008 s-a dispus invalidarea Hotărârii nr.2769/2008.

Conform situației de avere imobiliară, autorul reclamantei - - deținea în Bulgaria 5 ha. teren arabil, o casă, iar conform de recolte existent la Arhivele Naționale, autorul reclamantei a abandonat în Bulgaria 2,50 ha porumb și 1 ha soarelui-fila 43.

S-a reținut faptul că moștenitorilor lui -soția defunctului le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza nr.18/1991 pentru o suprafața de 2,50 ha teren în Orașul, jud.Constanta, prin titlurile de proprietate nr.51530/39/19.01.1993 și nr.23180/775/07.02.2002-filele 53-56.

Reținând faptul că pentru moștenitorii defunctului prin titlurile de proprietate nr. 51530/39/19.01.1993 și nr.23180/775/07.02.2002 le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991 pentru o suprafața de 2,50 ha teren în orașul, jud.Constanta, suprafața de teren reprezentând cota de părți din cea abandonată pe teritoriul statului bulgar, instanța a apreciat că măsura refacerii calculului proprietăților deținute de autorul reclamantei, ținându-se seama numai de Tabelul de recolte și de Situația întocmită de Comisia Mixtă Româno-, se impune în cauză, considerente față de care decizia nr.1245/16.07.2008 emisă de către pârâtăANRP este legală.

A mai avut în vedere prima instanță și faptul că în cadrul expertizei efectuate, s-a luat în considerare și includerea valorii unei suprafețe de teren de 1500 mp care nu rezultă a fi avute de către defunctul în proprietate, conform Situației întocmita de Comisia Mixta româno-bulgară.

4.Recursul

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamanta, în temeiul art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, cu motivarea că potrivit situației de avere imobiliară depusă la dosar, autorul reclamantei a deținut în Bulgaria: 5 ha teren arabil fiind reconstituit dreptul de proprietate doar pentru 2,5 ha; o casă pentru care nu a primit nimic în România; a abandonat în Bulgaria culturi de porumb cultivate pe 2,5 ha și 1 ha soarelui.

Apreciază că hotărârea Comisiei județene C este legală și temeinică motiv pentru care solicită validarea acesteia.

5.Curtea

Examinând recursulprin prisma criticilor formulate dar și potrivit art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.9/1998 "cetățenii români prejudiciați în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensațiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parțial compensații ori despăgubiri pentru bunurile imobile - construcții și terenuri - pe care le aveau în proprietate în județele și, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, și -soarelui, precum și pentru plantații de pomi fructiferi și/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiți".

Dispozițiile art. 5 al.1 din Legea nr.9/1998 prevăd că "dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri."

Din înscrisurile eliberate de Arhivele Naționale și depuse de către reclamantă, respectiv: Situația întocmită de Comisia Mixtă Româno-, Tabelul de recolte, autorul reclamantei a abandonat în Bulgaria 5 ha. teren arabil, o casă și recoltele de pe 2,50 ha porumb și 1 ha soarelui.

Pe de altă parte, prin art.3 din Legea nr.9/1998 se stabilește că "în cazul în care, anterior, cei îndreptățiți au fost despăgubiți parțial, în bani sau în natură, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, aceștia au dreptul la compensație, proporțional, pentru prejudiciul rămas neacoperit, în limitele stabilite la art. 2. "

Ori, din titlurile de proprietate nr. 51530/39/19.01.1993 și nr.23180/775/07.02.2002 rezultă că le-a fost reconstituit dreptul de proprietate moștenitorilor lui -soția defunctului, în baza Legii nr.18/1991, pentru o suprafața de 2,50 ha teren în orașul, jud.Constanta.

În atare situație, Curtea apreciază că hotărârea tribunalului este legală, în cauză impunându-se măsura refacerii calculului proprietăților deținute de autorul reclamantei și implicit despăgubirile cuvenite conform art.3 din Legea nr. 9/1998. Aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanta susține că ulterior evacuării autorul său nu primit în compensare o casă, deși în localitatea, jud. a abandonat o casă și anexe gospodărești, fără însă a depune înscrisuri de la Arhivele Naționale pentru perioada 1942-1947 care să ateste această situație.

Concluzionând, curtea reține că hotărârea tribunalului este legală și temeinică, criticile aduse de recurentă nefiind de natură a atrage modificarea acesteia motiv pentru care, în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursuldeclarat de reclamanta - cu domiciliul procesual ales în C, str. - nr.41,.1,.1, județul C nr.196, județul C, împotrivaSentinței civile nr.43 din 20 ianuarie 2009pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - cu sediul în B, calea nr.2002, sector 1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 21 octombrie 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

jud. fond:

red.dec.jud. NC

2 ex/19.11.2009

Președinte:Elena Carina Gheorma
Judecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Decizia 394/2009. Curtea de Apel Constanta