Obligația de a face. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.119
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Giurgiu Afrodita Tănăsică Elena G -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamantul, cu domiciliul ales la. Asociat &, cu sediul în Târgoviște, Bd. -, - parter,.3, județ D și pârâții - PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN D, cu domiciliul ales în Târgoviște, nr.1, județ D și CONSILIUL JUDEȚEAN D, cu sediul în Târgoviște, nr.1, județ D, împotriva sentinței nr.1141 pronunțată în data de 11 noiembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița.
Recursul formulat de reclamantul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, conform chitanței fiscale nr.-/2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, care au fost anulate și atașate la dosar.
Recursul formulat de pârâtul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței fiscale nr.-/2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, care au fost anulate și atașate la dosar.
Recursul formulat de pârâtul Consiliul Județean Daf ost timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței fiscale nr.-/2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, care au fost anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul-reclamant personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.227/2008 pe care o depune la dosar, recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic, în baza delegației nr.75/VI/A/11/2009 și recurentul-pârât Consiliul Județean D reprezentat de consilier juridic, în baza delegației nr. 75/VI/A/11/2009, pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat, timbrat și prin Serviciul Registratură s-a depus Întâmpinare din partea recurentului-pârât, după care,
Recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic, având cuvântul arată că este lipsă de procedură, în cauză trebuind a
fi citat și intervenientul în interesul reclamantului Organizația D Partidului Național Liberal.
Recurentul-reclamant personal și asistat de avocat, având cuvântul arată că acest intervenient este accesoriu, conform dispozițiilor art.54-56 nu are o poziție autonomă și deci nici procesuală, astfel că procedura este legal îndeplinită. Mai mult această intervenientă nu a exercitat calea de atac a recursului.
Curtea constată că procedura este legal îndeplinită, citarea intervenientei nefiind necesară, cererea acesteia fiind una accesorie la cererea reclamantului.
Recurentul-reclamant personal și asistat de avocat, depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv copii xerox de pe articole din ziare și proces verbal încheiat în data de 18 decembrie 2008 în ședința ordinară a Consiliul Județean D și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului formulat și combaterea recursurilor declarate de către pârâți.
Recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic și recurentul-pârât Consiliul Județean D reprezentat de consilier juridic, având pe rând cuvântul, solicită acordarea cuvântului în dezbateri
Curtea ia act de declarația părților prezente, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-reclamant personal și asistat de avocat, având cuvântul, susține că reclamantul formulat recursul doar asupra capătului de cerere în ceea ce privește daunele morale, întrucât a apreciat că au fost îndeplinite toate condițiile pentru acordarea acestora.
În motivarea sa precizează că în mod greșit s-a respins cererea de obligare a pârâtului la plata daunelor morale motivată de absența conduitei culpabile acestui pârât pentru situația invalidării mandatului reclamantului, acesta fiind rezultatul greșitei aprecieri a materialului probator administrat în cauză, ignorându-se atitudinea pârâtului care a împiedicat validarea mandatului său de consilier județean ales prin neînscrierea pe ordinea de zi acestei cerințe legii - în data de 05 august 2008 -, prin refuzul de a supune la vot validarea acestui mandat - 26 septembrie 2008 și prin înregistrarea votului de abținere din partea sa și a consilierilor partidului său în ședința din 29 octombrie 2008.
Mai menționează că din înscrisurile depuse la dosar rezultă în mod indiscutabil atitudine abuzivă din partea președintelui Consiliului Județean
Precizează că la data de 16 octombrie 2008 Tribunalul Dâmbovițaa pronunța o decizie irevocabilă de revizuire favorabilă reclamantului, din cuprinsul căreia reiese că în mod nejustificat s-a dispus invalidarea consilierului județean, și în urma acestei hotărâri reclamantul înaintat o notificare pârâților prin care a precizat că se va prezenta la ședințele Consiliului Județean pentru prezentarea proiectului de validare, dar la data de 29 noiembrie 2008 acest proiect a fost respins.
Mai arată că o nouă ședință a avut loc în data de 18 decembrie 2008, unde nu numai că s-a respins propunerea de validare, dar a fost tratat într-un mod
care nu poate fi descris în cuvinte, acest fapt rezultând chiar din procesul verbal depus la dosar.
Solicită acordarea de daune morale, întrucât a ajuns un subiect de presă, început să își piardă statutul și credibilitatea și prin neacordarea acestora situația se va perpetua la nesfârșit.
Precizează că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic, având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, întrucât pârâtul și-a îndeplinit atribuțiile, respectiv a convocat ședința pentru validarea reclamantului, iar invalidarea numirii domnului nu poate fi imputată pârâtului.
Pe fondul cauzei arată că în mod greșit s-a admis în parte acțiunea și a fost obligat să convoace ședința de Consiliu Județean pentru ședința de validare în termen de 7 zile, întrucât în conformitate cu dispozițiile art.20 din Legea Contenciosului Administrativ, recursul declarat împotriva unei hotărâri judecătorești considerată nelegală și netemeinică, suspendă executarea sentinței, ceea ce face inoportună aplicarea acestui termen astfel cum a fost fixat de instanța de fond.
Se susține că modul de convocare a acestor ședințe este stabilit clar prin art.94 alin.1 și alin.2 Legea 215/2001, care arată cum se fixează termenul pentru ședințele ordinare și extraordinare, iar art.94 alin.4 din aceeași lege menționează clar că convocarea Consiliului Județean se poate face de îndată în caz de forță majoră și maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului.
Precizează că instanța de fond nu a motivat în considerentele sentinței de ce nu a luat în considerare și sentința nr.877/2008, care ar fi condus inevitabil la o cu totul altă soluție față de cea pronunțată în prezenta cauză, mai ales având în vedere prevederile art.892alin.5 din Legea 215/2001 în ce privește cvorumul minim necesar cerut prin lege pentru validarea oricărui mandat de consilier județean ales.
Față de aceste considerente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii formulate.
Mai arată că reclamantul a invocat o decizie de revizuire pronunțată în luna octombrie de Tribunalul Dâmbovița, dar nu a precizat că mai există și alte hotărâri care le sunt favorabile celor două pârâte.
Solicită respingerea cererii de acordare daunelor morale, instanța de fond reținând corect că pârâtul nu este vinovat de situația creată.
Recurentul-pârât Consiliul Județean D reprezentat de consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului și pe fond să se respingă ca neîntemeiată acțiunea.
În susținerea sa orală arată că instanța de fond reținut corect că pârâtul și-a îndeplinit atribuțiile, nefiind vinovat de situația creată.
Mai menționează că proiectul de validare nu a fost scos de pe listă, ci a fost amânat conform Legii 215/2001 și faptul că a fost invalidată numirea reclamantului la ședințele ulterioare nu poate constitui un motiv de recurs, întrucât această procedură de validare impune întrunirea unui cvorum majoritar.
Față de cele susținute anterior solicită admiterea recursurilor declarate de către pârâte și respingerea recursului formulat de către reclamant.
Recurentul-reclamant personal și asistat de avocat, având cuvântul solicită respingerea recursului formulat de către pârâta Consiliul Județean D ca nefondat, întrucât este singurul consiliu județean din țară care nu are vicepreședinți.
În ce privește recursul formulat de către Președintele acestui consiliu județean, solicită respingerea lui ca nefondat, întrucât în mod eronat s-a reținut că acesta nu are nici o vină în situația creată.
Precizează că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Recurentul-pârât Consiliul Județean D reprezentat de consilier juridic, având cuvântul în replică, arată că consiliul a fost constituit încă din luna iulie 2008, dar propunerea de validare a fost respinsă.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr.1141 pronunțată în data de 11 noiembrie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții, în calitate de Președinte al Consiliului Județean D și Consiliul Județean D, și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului formulată de Organizația a Partidului Național Liberal, a obligat pe Președintele Consiliului Județean să convoace Consiliul Județean în ședință de validare a mandatului reclamantului de consilier ales, în termen de 7 zile de la comunicare și Consiliul Județean să valideze mandatul de consilier județean al reclamantului conform art. 89 indice 2 din Legea nr. 215/2001, respingând celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a apreciat, în ceea ce privește cererea reclamantului, că, potrivit legii, consiliile județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe circumscripții electorale pe baza scrutinului de listă, mandatul de consilier județean fiind acordat de Biroul de Circumscripție Electorală care atribuie mandatele și eliberează în acest sens și un certificat doveditor al alegerii fiecărui consilier județean. În consecință, mandatul de consilier este acordat de către alegători, acesta fiind unul dintre elementele esențiale ale principiului eligibilității autorităților administrativ locale.
Pentru constituirea consiliului județean este însă necesar mai întâi să se procedeze la validarea mandatelor consilierilor aleși, adică să se verifice și să se ateste legalitatea alegerii lor, lucru care se efectuează de către o comisie de validare.
Comisia de validare după ce verifică legalitatea alegerii fiecărui consilier propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu precizarea că invalidarea mandatelor poate fi propusă doar în două cazuri prevăzute expres de lege, când se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau când alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală.
Instanța de fond a reținut că, în speță, comisia de validare nu a propus invalidarea mandatului de consilier al domnului numai că, supus la vot, mandatul său nu a întrunit majoritatea celor prezenți la ședință, așa cum s-a reținut și în sentința 853/2008.
Prin sentința nr.1034/16.10.2008, a fost admisă cererea de revizuire formulată Prefectul Județului D împotriva sentinței civile nr. 853/15.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, și schimbată în parte sentința 853/2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul -, în sensul că s-a admis acțiunea formulată de reclamantă și s- anulat Hotărârea 70/2008 adoptată de Consiliul Județean D, privind invalidarea mandatului de consilier județean a domnului. În considerentele acestei hotărâri s-a reținut de către instanța care a pronunțat-o că Norma internă prevede în art.31 alin.4 că invalidarea alegerii unui consilier local nu poate avea loc decât în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată potrivit legii; alineatul 5 al art.31 prevede că validarea mandatelor se face prin vot deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință.
Din copia procesului verbal de ședință din 30 iunie 2008, filele 33-40 dosar, dar și din cele ale ședinței ordinare a Consiliului Județean D din 5.08.2008, filele 41-55, a reieșit, cu claritate, că în mod nejustificat s-a procedat la invalidarea mandatului acestui consilier județean, că nici în ulterioarele ședințe de consiliu nu s-a revenit asupra măsurii, mai mult, interzicându-i-se participarea la ședința din 5.08.2008. Or, o manifestare de asemenea natură, este evident o împiedicare exercitării mandatului de consilier. S-a mai reținut că, deși Legea 215/2001 a administrației publice locale dă dreptul consilierilor să voteze validarea sau invalidarea consilierilor aleși, în urma alegerilor locale exercitarea dreptului de vot nu trebuie să fie abuzivă, determinată de interese străine celor ale colectivității locale care i-a ales.
Instanța de fond a constatat că mandatul de consilier al domnului nu a fost invalidat pentru vreunul din cele două motive prevăzute de lege, astfel că el nu poate fi împiedicat să-și exercite mandatul printr-o manifestare abuzivă a dreptului de vot; or, modalitatea de vot exprimată cu ocazia validării mandatului său, la 30 iunie 2008, a reprezentat o manifestare care îngrădește liberul exercițiu al acestui mandat.
Din actele depuse la dosar tribunalul a mai reținut și faptul că în ședința Consiliului Județean D din 29 octombrie 2008 fost supus din nou la vot proiectul de hotărâre privind validarea mandatului de consilier județean al reclamantului, propunerea Comisiei de validare fiind pentru validarea acestuia, însă în urma votului s-a constatat un număr de 16 voturi pentru și un număr de 17 voturi abțineri, proiectul de hotărâre nefiind aprobat.
Instanța a apreciat că orice autoritate administrativă funcționează pe baza unei anumite puteri discreționare care reprezintă facultatea dată de lege, de a alege după aprecierea sa între mai multe soluții posibile, așa cum este în cazul de față votul dat pentru validarea mandatului de consilier al reclamantului. Acest lucru nu trebuie să ducă însă la un exces de putere, pentru că puterea discreționară este întotdeauna reglementată legal iar autoritățile administrative sunt obligate să respecte
legile. Or, în cazul în care puterea discreționară se întemeiază pe motive subiective și de aceea inacceptabile, și străine de scopul urmărit de lege, acest lucru face ilegală acțiunea autorității administrative chiar dacă ea ar respecta limitele formale ale unei libertăți de acțiune cum ar fi exprimarea votului în ceea ce privește validarea unui mandat de consilier județean.
S-a mai reținut că scopul oricărei administrații publice este realizarea interesului public care este întotdeauna un element de legalitate, iar participarea aleșilor locali la activitatea autorităților administrației publice locale are caracter public și legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivității în care își exercită mandatul. De asemenea, în exercitarea mandatului, consilierii județeni se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, fiindu-le garantată de lege asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, având în vedere că acești consilieri județeni, ca aleși locali, îndeplinesc o funcție de autoritate publică și sunt ocrotiți de lege.
Instanța a constatat că autoritățile administrative ori nu au reușit să perceapă în mod corect scopul legii, mai precis al textelor referitoare la validarea mandatelor de consilier județean, sau au urmărit lucruri care sunt cu totul în afara legii; aceasta, întrucât nu se explică utilizarea abuzivă a dreptului de vot folosită pentru o finalitate ilegală, respectiv invalidarea unui mandat de consilier județean pentru alte motive decât cele prevăzute expres și limitativ de lege, mai ales după ce instanța de judecată prin sentința nr.1034/16.10.2008, a admis cererea de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr. 853/15.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, și a schimbat, în parte, sentința 853/2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul -, în sensul că s-a admis acțiunea formulată de reclamant și s- anulat Hotărârea 70/2008 adoptată de Consiliul Județean D, privind invalidarea mandatului de consilier județean a domnului.
Pentru toate aceste considerente, instanța făcând aplicarea art. 1 din Legea contenciosului administrativ, a apreciat că reclamantul este vătămat în dreptul său de exercitare a mandatului de consilier județean ales prin nevalidarea mandatului de către Consiliul Județean D, admițând în parte cererea acestuia și cererea de intervenție accesorie, și în baza art.8 din aceeași lege a obligat Președintele Consiliului Județean D să convoace Consiliul Județean în ședință de validare a mandatului reclamantului, și Consiliul Județean D să valideze mandatul reclamantului în conformitate cu art.89/2 din Legea nr.215/2001.
Referitor la cererea privind aplicarea unei amenzi cominatorii, instanța de fond a respins-o având în vedere că prevederile 24 din Legea nr.554/2004 sunt aplicabile numai în cazul neexecutării unei hotărâri pronunțate de o instanță de contencios administrativ, fapt ce nu s-a întâmplat. De asemenea instanța a respins și cererea de obligare a Președintelui Consiliului Județean la plata unor daune morale, reținând că acesta nu se face culpabil de situația reținută atâta vreme cât a pus pe ordinea de zi validarea mandatului de consilier al reclamantului, care nu a fost însă votată de Consiliul Județean
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantul și pârâții și Consiliul Județean D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate, reclamantul critică sentința de fond doar în ceea ce privește soluția de respingere cererii de obligare a pârâtului, Președinte al Consiliului Județean D, la plata unor daune morale, soluție motivată prin absența conduitei culpabile acestui pârât pentru situația de invalidare mandatului său de consilier județean ales, respectiv "atâta timp cât a pus pe ordinea de zi validarea mandatului de consilier al reclamantului, acesta nefiind însă votat de Consiliul Județean D".
Se precizează că această soluție este rezultatul greșitei aprecieri a materialului probator, ignorându-se atitudinile pârâtului care au împiedicat validarea mandatului de consilier județean ales, respectiv refuzul de a înscrie pe ordinea de zi validarea mandatului, deși completarea ordinii de zi fusese cerută în condițiile legii pentru ședința din 5 august 2008, refuzul de supune la vot această validare, motivat de absența reclamantului și înregistrarea votului prin "abținere", din partea sa și a consilierilor partidului său relativ la validarea mandatului său, vot care nu poate fi practicat într- asemenea chestiune, fapt întâmplat în ședința din 29 octombrie 2008.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, se solicită a se reține o serie de fapte deplin probate în cauză și relevanța lor juridică pentru soluționarea cererii sale de acordare a daunelor morale, astfel: în ședința din 5 august 2008, deși, prin plângerea prealabilă din 24 iulie 2008 solicitase refacerea votului pentru validarea mandatului său de consilier județean ales, deși au cerut- o treime din consilierii prezenți, pârâtul, l-a prezentat ca oaspete de seamă și a refuzat completarea ordinii de zi cu această validare sub pretextul că nu cunoaște motivarea hotărârii judecătorești nr.851/15.07.2008, mai mult pârâtul s-a arătat disponibil să îl evacueze pe reclamant din sală, contestându-i calitatea de consilier județean și făcând aprecieri de genul că " pe reclamant l-a bătut Dumnezeu, întrucât el este tânăr și sănătos", în ședința din data de 26 septembrie 2008, fără a avea nici o autorizare, la cererea consilierilor din partidul său, pârâtul, motivat de absența reclamantului, care se afla la tratament medical în străinătate, a scos de pe ordinea de zi refacerea votului pentru validarea mandatului.
Se susține în continuare că prin sentința nr.1034 din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în revizuirea sentinței nr.853 din 15 iulie 2008 pronunțată de aceeași instanță, a fost admisă acțiunea în sensul anulării Hotărârii nr. 70/2008 a CJ D, prin care fusese invalidat mandatul reclamantului.
În urma acesteia prin cererea înregistrată sub nr.10836 și 10837 a notificat Președintelui și secretarului general a CJ D, că în temeiul hotărârii menționate se va prezenta în ședința de consiliu pentru exercitarea mandatului de consilier județean ales, dar deși această hotărâre a fost categorică, în sensul că cele 17 voturi "împotrivă " ale pârâtului și ale colegilor săi de partid i-au încălcat "dreptul liberului exercițiu al mandatului", în ședința din data de 29 octombrie, aceiași 17 votanți s-au abținut de la vot, astfel că președintele CJ Daî nregistrat din nou invalidarea mandatului său.
Recurentul precizează că potrivit dispozițiilor art.892, votul pentru invalidare nu se concepe "contra" sau ca "abținere", dacă el nu a fost propus de către comisia de validare și dacă vizează una dintre cele două cazuri exprese de invalidare
și că în conformitate cu dispozițiile art.43 (1) fraza III-a, raportate la cele ale art.98 din, numai un proiect de hotărâre poate fi scos de pe ordinea de zi, și numai cu acordul inițiatorului.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și modificarea soluției în sensul admiterii capătului de cerere privind obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 Euro, încercate de reclamant prin abuzul de autoritate în modalitatea reticenței.
Prin recursurile formulate, pârâții și Consiliul Județean D au susținut că sentința recurată fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, în ceea ce privește obligarea pârâtului, în calitate de Președinte al Consiliului Județean D, să convoace Consiliul Județean în ședință de validare a mandatului de consilier județean al reclamantului, în termen de 7 zile de la comunicarea sentinței, întrucât termenul fixat pe cale judecătorească nu este reglementat prin nici o normă de drept administrativ și nu este prevăzut în Legea nr.215/2001 a administrației publice locale.
Se susține că în conformitate cu dispozițiile art.20 din legea 554/2004 a contenciosului administrativ, recursul declarat împotriva unei hotărâri judecătorești suspendă executarea sentinței civile atacate, astfel că aplicarea termenului de 7 zile, astfel cum a fost fixat de instanța de fond, devine inoportună.
Recurenții pârâți precizează că obligația impusă privind convocarea Consiliului Județean contravine art.94 alin.1, 2 și 4 din Legea 215/2001, deoarece acest consiliu se întrunește la cererea Președintelui Consiliului Județean în ședință ordinară în fiecare lună, în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, în cazuri excepționale care necesită adoptarea unor măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștei publice și de îndată în caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului. Astfel ședințele în care se poate întruni Consiliul Județean sunt ordinare, extraordinare sau de îndată, legea neprevăzând convocări în ședințe de validare, așa cum s-a dispus de către instanța de fond.
Un alt motiv de recurs vizează faptul că instanța nu a ținut cont de toate actele invocate în apărare de către pârâții din proces, rezumându-și motivele inserate în considerentele sentinței atacate doar la invocarea sentinței civile irevocabile nr.1034/2008 prin care s-a admis cererea de revizuire formulată de Prefectul Județului D împotriva sentinței nr.853/2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, fără a se face vreo mențiune cu privire la sentința nr.877/2008 definitivă și irevocabilă.
Se mai învederează că referitor la invalidarea mandatului de consilier județean al reclamantului, așa cum a fost dată prin Hotărârea Consiliul Județean D nr.70/30.06.2008, există două hotărâri judecătorești irevocabile, depuse la dosarul de fond, din care una de anulare, iar una de menținere a acestei hotărâri, cât și a două hotărâri judecătorești contradictorii, date de instanța de revizuire cu privire la aceeași hotărâre de Consiliu Județean, care au fost pronunțate în urma acțiunilor în justiție formulate de Prefectul județului D, dar și de pârâtul.
Pârâții critică sentința pronunțată de instanța de fond pe motiv că în considerentele acesteia nu a fost luată în considerare și sentința nr.877/26.08.2008 dată de Tribunalul Dâmbovița, sentință care ar fi condus inevitabil la o cu totul altă soluție față de cea criticată, mai ales având în vedere prevederile art.892alin.5 din Legea 215/2001 în cea ce privește cvorumul minim necesar cerut de lege pentru validarea oricărui mandat de consilier județean ales.
Ultimul motiv de recurs vizează faptul că instanța de fond obligat Consiliul Județean D să valideze mandatul de consilier județean al reclamantului, fără a menționa care este mijlocul procedural sau textul de lege prin care să se poată impune fiecărui consilier județean în parte, să voteze cu vot "pentru", în ședința de consiliu, proiectul de hotărâre privind validarea mandatului în cauză, deși prin motivarea dată în considerentele sentinței atacate, aceeași instanță recunoaște că Legea nr. 215/2001 este cea care dă dreptul consilierilor județeni să voteze validarea sau invalidarea mandatelor aleșilor locali.
Prevederile art.892alin.5 exclud regula votului impus sau formal, indiferent de problema pentru care se exprimă, având în vedere caracterul exclusiv deliberativ al Consiliului Județean, ca autoritate administrației publice locale, cât și caracterul de vot liber exprimat, dat de către fiecare consilier județean în parte. Ori, câtă vreme textul de lege nu prevede regula votului impus dau formal, în ce privește validarea mandatului în cauză, obligația impusă în sarcina Consiliului Județean nu poate fi dusă la îndeplinire.
Față de situația expusă trebuie luat în considerare că orice proiect de hotărâre este supus dezbaterii în ședință de consiliu și este rezultatul sumei voturilor individuale, liber exprimate de fiecare consilier județean în parte, apreciind că nu se poate impune, pe cale judecătorească obligația de vot "pentru", dată în sarcina fiecăruia dintre consilierii județeni, întrucât acest lucru ar contraveni principiilor constituționale cu privire la libertatea votului, cât și prevederilor Legii nr.215/2001.
Se solicită față de cele susținute prin motivele de recurs și a actelor invocate, admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate, iar pe fondul cauzei, să se respingă acțiunea formulată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în raport cu legislația incidentă în cauză, se constată că recursul formulat de către reclamantul este fondat, iar recursurile formulate de către pârâții și Consiliul Județean D sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Analizând motivele de recurs formulate de recurentul pârât, Președinte al Consiliului Județean D și de recurentul pârât Consiliul Județean D, se constată acestea sunt neîntemeiate, sentința atacată fiind pronunțată cu aplicarea corectă legii și interpretarea în mod just și legal a cauzei deduse judecății.
Instanța de fond a instituit în mod temeinic o obligație în sarcina recurentului pârât pentru a convoca Consiliul Județean D în ședință de validare a mandatului de consilier județean al reclamantului recurent, într-un termen rezonabil de 7 zile, ținând seama și de dispozițiile art.94 alin.4 din Legea nr.215/2001 a Administrației Publice Locale, unde convocarea se poate face de îndată pentru rezolvarea unor probleme de maximă urgență și a
intereselor locuitorilor județului. Faptul că nu toți consilierii aleși au fost validați și deci nu pot să-și desfășoare activitatea pentru care au fost aleși prin vot popular, respectiv, constituie un motiv de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor Județului D, Consiliul Județean D fiind printre puținele, dacă nu chiar singurul consiliul județean, care nu a validat pe toți consilierii județeni aleși democratic la alegerile din iunie 2008 și nu avea numiți cei doi vicepreședinți.
Se poate observa că instanța de fond a ținut cont de toate înscrisurile invocate în apărare de către pârâți, care nu au înțeles că validarea unui consilier județean deja ales are caracter de recunoaștere a unui drept deja existent, fiind vorba de o activitate de constatare a unei calități și numai în două cazuri prevăzute de lege, ce apar ulterior desfășurării scrutinului electoral, ce constă în încălcarea condițiilor de eligibilitate, de persoana alesului și de faptul că alegerile au fost fraudate, deci numai în această situație Consiliul Județean poate invalida mandatul de consilier județean.
În aceste condiții, consilierii aleși, care au aceleași drepturi și obligații ca aleșii locali, în prima ședință a Consiliului județean, trebuie să voteze și să nu se abțină pentru a constata calitatea de consilier județean ales și nicidecum să abuzeze de poziția lor pentru leza interesele și drepturile legitime ale altui consilier județean, care aparține unui alt partid politic.
Instanța de fond a apreciat în mod just faptul că mandatul de consilier este acordat de alegători, validat prin proces verbal de către Biroul Electoral Județean, cât și de către instanța competentă, acestea fiind unul din elementele esențiale ale principiului eligibilității autorităților administrativ locale.
Este evident că legislația actuală precum și principiile democrației autentice, consacră teza, potrivit căreia, consiliile județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, mandatul de consilier județean fiind acordat de către Biroul de Circumscripție Electorală, care atribuie mandatele, eliberând un certificat constatator în favoarea fiecărui consilier județean.
Se poate observa că Comisia de Validare, constituită la prima ședință a Consiliului Județean D, nu a propus invalidarea mandatului de consilier domnului, numai că supus la vot mandatul său, acesta nu a întrunit majoritatea celor prezenți în sală, votul exprimat de unii consilieri de la alte partide politice fiind de abținere, o manifestare de vot care nu își are rostul și sensul la constituirea consiliului județean și validarea mandatelor de consilieri, care deja fuseseră aleși în mod legal și democratic, prin vot popular.
Din înscrisurile depuse la dosar instanța de fond a arătat că în mod nejustificat în ședința din 30 iunie 2008 s-a procedat la invalidarea mandatului de consilier județean al domnului, cu toate că în speță comisia de validare nu a propus acest lucru, pentru încălcarea condițiilor de eligibilitate sau apariția unei fraude electorale în alegerea consilierului respectiv, art.31 alin.5 din Legea privind Administrație publică locală, prevăzând că validarea mandatelor se face prin vot deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință.
În atare situație, nici în următoarele ședințe de consiliu nu s-a revenit asupra măsurii, iar Președintele Consiliului Județean nu a convocat Consiliul
Județean pentru îndreptarea acestei situații, mai mult decât atât i-a interzis acestuia participarea la ședința din 5 august 2008, precum și la alte ședințe, această manifestare abuzivă și incalificabilă este evident o împiedicare a exercitării mandatului de consilier, o discreditare a acestei instituții în ochii opiniei publice, a celor care au ales și au votat pentru domnul.
Instanța de fond a apreciat în mod legal și temeinic faptul că Președintele Consiliului Județean Daa cționat în mod abuziv, instigând consilierii de la partidul din care face parte să nu voteze validarea mandatului de consilier al reclamantului-recurent, cu toate că propunerea comisiei de validare a fost de mai multe ori pentru validarea acestuia.
Este evidentă manifestarea excesului de putere, puterea discreționară este întotdeauna limitată de lege, iar în cazul în care aceasta are la bază motive subiective, această manifestare este inacceptabilă și străină scopului urmărit de legiuitor - funcționarea în bune condițiuni a unei autorități deliberative alese în mod democratic de către alegătorii unei unități administrativ teritoriale.
S-a apreciat în mod corect și just faptul că scopul oricărei administrații publice este realizarea interesului public, a interesului general, care este un element de legalitate, iar participarea aleșilor locali la această activitate are caracter public și legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivității în care își exercită mandatul de consilier.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința pronunțată, a constatat că autoritățile administrative, ori nu au reușit să perceapă în mod corect scopul legii, mai precis al textelor referitoare la validarea mandatelor de consilier județean, sau au urmărit lucruri ilicite sau abuzive, manifestări autocratice a unui președinte de Consiliu Județean.
Mai mult decât atât, conform art.7 din Legea nr.199/1997 republicată, statutul aleșilor locali trebuie să asigure liberul exercițiu al mandatului lor și atâta timp cât comisia de validare, potrivit prevederilor art.892alin. 3 și 4 din Legea nr.215/2001 a propus validarea mandatului de consilier județean al reclamantului, recurent, nu exista nici un motiv legal și temeinic pentru ca unii consilieri să se abțină de la exercitarea acestui vot legal și obligatoriu.
Ținând seama de cele arătate mai sus, celelalte afirmații făcute în cuprinsul motivelor de recurs de cei doi recurenți nu au relevanță juridică în cauză, din acest punct de vedere sentința atacată este legală și temeinică, ceea ce va determina respingerea recursurilor ca nefondate, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
Cu privire la recursul formulat de reclamantul-pârât, acesta este întemeiat în ceea ce privește admisibilitatea daunelor morale solicitate, deoarece instanța de fond a pronunțat o soluție în acest sens, având la bază greșită apreciere a materialului probator, ignorând două atitudini ale pârâtului Președinte al Consiliului Județean, care au împiedicat validarea mandatului de consilier județean, recurentului.
Se poate observa că acesta a manifestat refuzul de a înscrie pe ordinea de zi votarea mandatului de consilier județean, deși completarea ordinii de zi fusese cerută în condițiile legii, pentru ședința din 5 august 2008, precum și refuzul de a supune la vot din nou validarea mandatului de consilier județean, în ședința din 26
septembrie 2008, pe motiv că recurentul era absent, întrucât se afla în străinătate pentru investigații medicale.
De asemenea, în ședința Consiliului Județean din 29 octombrie 2008, s-a înregistrat votul prin "abținere" din partea Președintelui Consiliului Județean și a consilierilor validați anterior din partea partidului din care face parte acesta, vot care nu poate fi manifestat într-o astfel de chestiune juridică, așa cum s-a învederat în considerentele de mai sus.
Referitor la daunele morale solicitate, în literatura de specialitate acestea sunt apreciate ca reprezentând o atingere adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional.
În aceste condiții, reclamantul-recurent este îndreptățit să solicite, independent de alte pagube materiale ce i-au fost cauzate, și daune morale pentru neplăcerile și frustrările ce i s-au produs prin faptul că nu a fost validat în calitate de consilier județean, cu toate că a fost ales în mod democratic și legal, pur și simplu a fost împiedicat să-și exercite prerogativele funcției pentru care a fost ales prin vot direct.
Se poate observa că recurentul-reclamant a fost victima unei suferințe morale, îndreptățite, printr-o atitudine ireverențioasă și abuzivă manifestată de Președintele Consiliului Județean D, care nu a manifestat diligență pentru repunerea acestuia în drepturile sale, respectiv pentru respectarea statului său de consilier județean ales, ca și ceilalți consilieri, care fuseseră validați.
De asemenea, recurentul a suferit și datorită faptului că au apărut unele articole în presa locală și centrală, unele cu caracter defăimător, precum și datorită atitudinii incalificabile și lipsite de respect minim din partea Președintelui Consiliului Județean față de persoana sa, aspecte ce rezultă și din stenogramele ședințelor Consiliului Județean, cu repercusiuni negative nu numai în cadrul opiniei publice, în rândul alegătorilor săi, dar și pe plan familial, personal, ca om de afaceri respectabil, prin stresul pe care l-a trăit din cauza acestei situații litigioase, care i-a agravat starea de sănătate.
Spre deosebire de celelalte despăgubiri civile, care presupun un suport probator cert, în cazul daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, instanța fiind singura care, în raport de consecințele suferite de partea vătămată, va aprecia asupra unei sume globale care să compenseze, pe cât posibil, cât mai exact prejudiciul moral cauzat.
Este evident că prin comportamentul abuziv și ilegal, Președintele Consiliului Județean Dac auzat recurentului reclamant o daună morală, așa cum s-a învederat mai sus, acesta fiind în culpă, împiedicându-l pe recurentul-reclamant să-și exercite un drept fundamental, dreptul de a-și exercita funcția pentru care a fost ales prin votul mii de cetățeni, de a-și exercita mandatul de consilier județean și, în final, pur și simplu să anuleze rezultatul unui vot popular și democratic în această perioadă.
Ca atare, este evident că i s-a cauzat recurentului-reclamant un prejudiciu de ordin moral, suferință spirituală, așa cum s-a arătat mai sus, prin afectarea onoarei, prestigiului și a demnității ocrotite de lege. Atitudinea abuzivă a pârâtului recurent i-a afectat grav recurentului-reclamant
imaginea publică, dar și sănătatea, înrăutățindu-i afecțiunile cardio-vasculare de care suferă.
Considerăm că din acest punct de vedere instanța de fond nu a sesizat că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în privința daunelor morale, daune morale care să înlăture consecințele păgubitoare din punct de vedere moral ale unui fapt ilicit și culpabil, mai ales că legea contenciosului administrativ prevede în mod expres teza potrivit căreia, în cazul admiterii cererii de anulare a actului administrativ sau de recunoaștere a dreptului încălcat, ca în cazul de față, instanța va hotărî și asupra daunelor materiale și morale.
Se poate observa că pârâtul recurent, nici până la data pronunțării prezentei decizii nu a realizat operațiunea administrativă la care a fost obligat de către instanța de fond, respectiv convocarea Consiliului Județean D pentru validarea mandatului de consilier județean al recurentului reclamant, validare cu caracter constatator și nu constitutiv de drepturi, acesta fiind votat și ales în urma unui scrutin electoral declarat legal și valabil, fiind vorba de un abuz de drept din partea Președintelui Consiliului Județean
Ca atare, împiedicarea recurentului reclamant de a-și exercita mandatul de consilier județean are caracter abuziv, aducând un spor de frustrare nemeritată și greu suportabilă moralmente.
În concluzie, trebuie arătat că potrivit dispozițiilor art.892din Legea administrației publice locale, votul pentru validare nu se concepe "contra" sau ca "abținere" dacă nu a fost propus de către comisia de validare și dacă el nu vizează una din cele două cazuri exprese de invalidare, altfel spus votul are caracter constatator și de recunoaștere a calității de consilier județean.
Având în vedere cele arătate mai sus, urmează a se admite recursul declarat de reclamant în conformitate cu dispozițiile art.304 pct.9,8 cu aplicarea art. 312 alin.2 și urm. Cod procedură civilă, în sensul că se va modifica capătul de cerere privind acordarea daunelor morale prin admiterea în parte a acestuia, numai pentru J din suma solicitată și, ca atare, va obliga pe pârâtul la plata către recurentul reclamant a sumei de 5000 Euro, în echivalent lei la cursul BNR de la data executării, cu titlu de daune morale.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Așa cum s-a învederat mai sus se vor respinge ca nefondate recursurile pârâților, Președinte al Consiliului Județean și al Consiliului Județean
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la. Asociat &, cu sediul în Târgoviște, Bd. -, - parter,.3, județ D, împotriva sentinței nr.1141 pronunțată în data de 11 noiembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița.
Modifică în parte sentința, în sensul că admite capătul de cerere privind acordarea daunelor morale și obligă pârâtul la plata sumei de 5000 Euro, în echivalentul în lei la data executării, cu acest titlu.
Menține restul dispozitivului sentinței.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții - PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN D, cu domiciliul ales în Târgoviște, nr.1, județ D și CONSILIUL JUDEȚEAN D, cu sediul în Târgoviște, nr.1, județ D, împotriva sentinței nr.1141 pronunțată în data de 11 noiembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Giurgiu Afrodita Tănăsică Elena
- - G - - -
Grefier
- -
Red. NT./ tehnored.
3 ex. / 13.02.2009
ds.fond - Tribunalul Dâmbovița
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Giurgiu Afrodita Tănăsică Elena
