Obligația de a face. Decizia 685/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--05.02.2009

DECIZIA CIVILĂ NR.685

Ședința publică din 5 mai 2009

PREȘEDINTE: Rodica Olaru

JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă

JUDECĂTOR 3: Adina Pokker

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr.1020/02.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimata - SRL T, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta intimată avocat - în substituirea av., în reprezentarea pârâtului-recurent se prezintă consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta - SRL T, și având în vedere cuantumul exagerat de mare al cheltuielilor de judecată, solicită micșorarea acestora potrivit art.274 alin.3 Cod procedură civilă.

Reprezentanta reclamantei solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 29.750 lei. Depune concluzii scrise.

CURTEA

Asupra recursului de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrata la ribunalul Timiș sub nr.4654/ 30/03.06.2008, reclamanta -" (fostă SRL) a solicitat în procedura contenciosului-administrativ obligarea paratului Consiliului Local al Municipiului T, ca în termen de 3 zile de la pronunțarea hotărârii să aprobe Planul Urbanistic de Detaliu " Construire locuințe colective, str. - cu str. - T" elaborat de arhitect, pentru imobilul înscris în CF -T, nr. cadastrale 14325- 14327/1; 14325-14325/2/1; 14325-14327/2/2; 14325-14327/3; să oblige pârâtul la plata unor daune interese compensatorii în cuantum de 1.000 lei pe zi de întârziere, începând cu data la care trebuia să ne fie soluționată cererea pentru aprobarea Planului urbanistic de Detaliu pentru imobilele mai sus individualizate, respectiv începând cu data de 16.04.2008 și până la data aprobării Planului Urbanistic de detaliu, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii se arată că prin Certificatul de Urbanism nr. 3470 din 13.06.2007 emis de Primăria Municipiului prin Primar, pentru imobilul situat administrativ în T, str. M-- înscris în CF - T i-a fost pus în vedere reclamantei la punctul 3 Regimul tehnic să întocmească un Plan Urbanistic de Detaliu care va fi aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local, Procentul de ocupare a terenului sau de utilizare a terenului, regimul de înălțime și amplasarea pe parcelă fiindu-i solicitată a fi stabilită prin Planul Urbanistic de Detaliu. s-a mai prevăzut ca documentația pentru se va întocmi conform Ghidului privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al aprobat prin Ordinul 37/N/2000alM. și Legea nr. 350/2001, stabilindu-se de asemenea și care sunt avizele necesare pentru. Documentația pentru acesta urmând a fi întocmită în proiecție națională sistem de coordonate 70.

La data de 29.10 2007 reclamanta a depus la Registratura Primăriei Municipiului TDî ntocmit de arhitect, conformându-se astfel cerințelor care le-au fost impuse a le respecta pentru aprobarea -ului conform Certificatului de Urbanism nr. 3470 din 13.06.2007 emis de Primăria Municipiului T, prin Primar.

Ca urmare a unei adrese comunicată societății și înregistrată la Primăria Municipiului T - Direcția de Urbanism - Biroul de dezvoltare și sub nr. - -/13.11.2007, reclamanta a depus cerere pentru aprobarea cu completările înregistrate la Registratura Primăriei T sub nr. U 22008- - din 17.03.2008, cu termen de rezolvare la data de 16.04.2008.

Deși societatea reclamantă consideră că s-a conformat celor dispuse prin Certificatul de Urbanism nr. 3470 din 13.06.2007 și deși Planul Urbanistic de Detaliu cuprinde toate avizele și acordurile necesare, precum și planșele solicitate, fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în domeniu, pârâtul Consiliul Local al Municipiului nici până la data înregistrării acțiunii pe rolul instanței nu a aprobat situație față de care a formulat prezenta acțiune.

În drept au fost invocate dispozițiilor art. 1 alin.1 art.2 lit.g) art.8 alin.1, art.18 alin.1 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Municipiul T prin Primar a formulat Întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică, nelegală și nefondată întrucât lucrările de construire ce urmează a fi realizate nu se încadrează în reglementările urbanistice în vigoare, respectiv Codul Civil, HG 525/1996, 536/1997, Regulamentul Local de Urbanism aprobat prin nr.157/2002, prelungit prin nr.139/2007.

Prin sentința civilă nr.1020/02.12.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL (fosta - SRL), împotriva paratului CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, a dispus obligarea pârâtului T să aprobe Planul Urbanistic de Detaliu pentru imobilul înscris în CF. - T, nr.cad.14325-14327/1;14325-14327/2/1;14325-14327/2/2; 14325-14327/3, a respins capătul de cerere privind obligarea paratului la plata daunelor interese compensatorii, a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 43.738,45 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

În raport de dispozițiile cuprinse în cap.I și II din lL.nr.350/2001, toate lucrările de amenajarea teritoriului din intravilanul si extravilanul localităților si indiferent de natura construcțiilor se desfășoară după anumite reguli care trebuie să fie respectate atât de autoritățile publice cât și de către persoanele fizice si juridice, întreaga activitate având la baza principiul autonomiei locale, al parteneriatului, al participării populației in procesul de luare a deciziilor, al transparentei precum si al descentralizării serviciilor publice si cel al dezvoltării durabile.

Art.39 al.1 din nr.350/2001, prevede la al 1 " în sensul prezentei legi, prin documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism se înțelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism și regulamentele locale de urbanism, avizate și aprobate conform prezentei legi, iar la art.40 din lege se statuează ca, documentațiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele: lit. ) Planul de amenajare a teritoriului zonal;

Apoi, potrivit art.48 din nr.350/2001, planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile imediate si se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de construire.

În contextul prevederilor art.50 din Legea nr.350/2001, inițiativa elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aparține colectivităților locale, prin autoritățile deliberative și executive, Guvernului, precum și persoanelor fizice sau juridice interesate în amenajarea teritoriului și în dezvoltarea localităților, autoritățile administrației publice locale având obligația să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a hărților de risc, precum și a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora, text de lege care coroborat cu prev.art.36 al.5 lit.c, si art.63 lit. din nr.215/2001, abilitează consiliile locale, adoptarea de hotărâri privitor la documentațiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, Primarul având competenta in elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege pe care le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora, în absența Planului de amenajare a teritoriului județean și a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente nu se pot realiza investiții în construcții, lucrări tehnico-edilitare, precum și orice alte investiții urbane.

Dreptul de proprietate așa cum acesta este definit prin art.44 din legea fundamentala, constituie o unitate a trei atribute importante, respectiv, posesia, folosința si dispoziția, adică, exercitarea acestora, comporta punerea in valoare a acestor atribute de către proprietar in mod direct si nemijlocit prin putere proprie si in interesul proprietarului, in speță, dreptul de folosința asupra terenurilor reprezintă prerogativa in temeiul căruia proprietarul are puterea de a utiliza bunul in propriul său interes.

Apoi, scopul art.52 din Constituția României si al art.1 din Legea nr.554/2004, este acela de al apăra pe particular - persoana fizica sau juridica- împotriva abuzurilor autorităților publice, care, prin emiterea de acte administrative sau prin refuzul de a elibera un certificat, o adeverința sau orice alt înscris, vatămă in acest mod un drept recunoscut de lege al acestora.

Probele cauzei atestă, fără putință de tăgada că, reclamanta este proprietară tabulară a parcelelor înscrise in CF nr.-, nr. cadastral,14325-14327/1; 14325-14327/2/1; 14325-14327/2/2;14325-14327/3, atașate la 47-49.

La data de 29.10.2007 reclamanta a depus la Registratura Primăriei Mun. Toc erere pentru aprobarea documentației pentru elaborarea, însoțită de documentația aferentă, iar la data de 13.11.2007 cu adresa -- a depus o nouă cerere și completările solicitate ce au fost înregistrate ulterior, la data de 17.03.2008 sub nr. -- cu termen de rezolvare la 16.04.2008.

Aceste aspecte nu au fost contestate de către pârât, însă în întâmpinare aceasta din urmă reproșează faptul că acele completări aduse documentației au fost aduse de către reclamantă după 4 luni de la comunicare, adică la data de 17.03.2008, iar în luna martie 2008 ședințele de ale Consiliului Local au avut loc în data de 11.03.2008 și 25.03.2008, astfel că documentația nu a putut fi procesată și înaintată către comisiile din data de 18.03.2008, ultima comisie pentru ședința de plen din 25.03.2008.

Pârâtul a apreciat că aprobarea documentației nu a fost posibilă, din culpa exclusivă a reclamantei care nu a pus la dispoziția autorității publice noua documentație pe suport electronic, ceea ce ar da posibilitatea ca persoane interesate să solicite anularea -ului aprobat în astfel de condiții, cu atât mai mult cu cât investiția ce doreau să o realizeze se află situată " într-o zonă extrem de sensibilă, unde există numeroase reclamații, în special cu privire la realizarea de imobile destinate locuirii colective în zone rezidențiale".

Instanța a apreciat că aceste susțineri circumstanțiale, nu pot sta la baza nesoluționării cererii formulate de către reclamant., generând prin acesta un exces de putere așa cum acesta este definit de art.2 lit.n din nr.54/2004, motiv pentru care acest petit al cererii va fi admis.

În schimb, instanța a respins petitul cererii privind obligarea pârâtului la plata daunelor interese în suma de 1.000 lei pe zi de întârziere cu titlul de despăgubiri pentru refuzul aprobării planului urbanistic de detaliu, deoarece, în contextul prevederilor art.17 din Legea nr.554/2004, cererile adresate instanței de contencios administrativ se judeca de urgență, iar pe de altă parte la data pronunțării instanței pe petitul principal nu se cunoaște efectiv întinderea pagubei încercată de reclamanta, care trebuie totuși constată în condițiile art.998 și urm. codul civil.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, pârâtul fiind în culpa procesuală, a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în suma de 43.738,45 lei, reprezentând onorariu avocațial conform nr. 0113/25.05.2008.

Împotriva aceste sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Consiliul Local al municipiului T solicitând modificarea sentinței recurate în principal în sensul respingerii acțiunii reclamantei, iar în subsidiar în sensul obligării administrației publice locale la admiterea Planului Urbanistic de Detaliu condiționat de depunerea de către reclamantă a întregii documentații solicitate prin adresa nr.-6169/13.11.2007.

În motivarea recursului se arată că sentința recurată prin care s-a admis acțiunea reclamantei a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiile legale în materie întrucât nu au fost îndeplinite procedurile îndeplinite de art.57-61 din Legea nr.350/2001 din culpa exclusivă a reclamantei care nu a pus la dispoziția autorității publice noua documentație pe suport electronic. Se mai arată că în fapt, locația unde reclamanta dorește să-și realizeze investiția reprezintă o zonă unde au existat numeroase reclamanții în privința realizării de imobile destinate locuirii colective în zone rezidențiale.

Orice Plan Urbanistic de Detaliu se elaborează conform art.48 alin.3 din legea nr.350/2001 numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin planul urbanistic general, planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de stabilire astfel că, proiectul prezentat nu trebuie să contravină regulamentului local de urbanism ci trebuie să fie întocmit în corelare cu acesta. Ori, în speță propunerea intimatei era de a executa o clădire în regim S-/ER în condițiile în care regimul maxim de înălțime aferent zonei este de sau. Se mai arată că documentația de urbanism prezentată nu este întocmită conform ghidului aprobat prin Ordinul nr.37/N/8.06.2000 și este plenitudinea recurentului de a stabili un cadru urbanistic unitar și coerent.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată acordate de prima instanța s-a solicitat aplicarea art.disp.274 alin.3 Cod procedură civilă în sensul micșorării onorariului avocațial care s-a apreciat a fi exagerat de mare față de muncă îndeplinită.

În drept s-au invocat disp.art.299 și urm Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe arătând că aceasta este legală și temeinică întrucât proiectantul și-a adus la îndeplinire obligația prevăzută de ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic de detaliu aprobat prin Ordinul nr.37/N/8.06.2000 câtă vreme proiectantul a depus completări la cererea înregistrată inițial conform celor solicitate de autoritatea publică și au avut numeroase consultări cu reprezentanții Primăriei municipiului

Referitor la afirmația că intimata nu a depus și completările pe suport electronic pentru a fi afișate pe site-ul oficial al Primăriei T se arată că aceasta condiție este bifată ca fiind îndeplinită prin adresa nr.6169/13.11.2007, iar modificările apărute nu au fost la nivelul proiectului, ci doar la nivel de prezentare.

În ceea ce privește regimul de înălțime aprobat în zonă acesta nu este de în condițiile în care s-au aprobat planurile urbanistice de detaliu pentru imobile cu regim de înălțime similar cu cel în cauză, iar pe de altă parte prezentul proiect nu intră sub incidența HCL nr.140/24.04.2007.

Se mai arată că după depunerea completărilor la documentația din luna martie 2008 intimata nu a mai primit nicio notificare privind necesitatea unei altei modificări sau completări, acest aspect fiind de natură a confirma faptul că întreaga documentație este completă.

Intimata mai apreciază că refuzul aprobării -ului s-a făcut cu exces de putere astfel cum este el definit de art.2 lit.n din Legea nr.554/2004 iar referitor la reducerea onorariului avocatului se arată că acestea sunt justificate cauza fiind de mare anvergură și implicând costuri ridicate inclusiv pentru munca avocatului.

Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente inclusiv art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul pârâtului este întemeiat, după cum urmează:

Prin certificatul de Urbanism nr.3470/13.06.2007 emis de Primarul municipiului T s-a stabilit regimul tehnic și juridic pentru imobilul situat în T, str. M-- față de care intimata a urmărit realizarea unei locuințe colective. Documentația necesară eliberării autorizației de construire a fost depusă la Primăria la data de 29.10.2007, iar prin adresa nr.--/29.10.2007 s-a procedat la verificarea documentației depuse bifându-se actele depuse și precizându-se în mod detaliat carențele proiectului precum și actele ce mai trebuie depuse în completare (fila 107-109 dosar primă instanță).

La data de 17.03.2008 reclamanta a depus în completare un set de documente așa cum sunt ele enumerate în adresa aflată la fila 106 dosar de fond, iar reprezentantul Primăriei T care a preluat documentația respectivă a precizat în scris pe adresa nr.6169/29.10.2007 ce acte s-au depus în data de 17.03.2008 (fila 178 dosar fond).

Această stare de fapt, anterior prezentată, este recunoscută de ambele părți reclamanta apreciind că prin completarea din 17.03.2008 a depus toată documentația necesară iar refuzul eliberării planului urbanistic de detaliu este rezultatul unui exces de putere manifestat de autoritatea publică pârâtă, iar pe de altă parte recurenta pârâtă și-a manifestat disponibilitatea în rezolvarea favorabilă a cererii reclamantei în condițiile în care va depune întreaga documentație solicitată prin adresa nr.6169/28.11.2007 aspect ce se deduce din faptul că nu s-a opus la admiterea acțiunii dar cu condiția imperativă a completării documentației.

În condițiile în care reclamanta a solicitat eliberarea unui plan urbanistic de detaliu pretinzând îndeplinirea tuturor condițiile necesare aprobării acestora, conform Legii nr.350/2001 și HG nr.525/1996, instanța este îndreptățită a analiza dacă refuzul manifestat de autoritatea pârâtă care a condus la declanșarea prezentei acțiunii este sau nu un refuz nejustificat așa cum este el definit de art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004.

Aceasta definește refuzul nejustificat de a soluționa o cerere ca fiind exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane, iar excesul de putere vizează conform art.2 alin.1 lit.n din Legea nr.554/2004 exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Ca atare, nu orice refuz de a rezolva favorabil o cerere este un refuz nejustificat, refuzul având acest caracter numai când se întemeiază pe excesul de putere, fiind imperios necesar a se corela cele două noțiuni.

În speță, la pretenția reclamantei de eliberarea planului urbanistic de detaliu recurentul a răspuns cu adresa nr.6169/13.11.2007 prin care reclamanta a fost înștiințată că pentru soluționarea favorabilă a cererii sale este necesară completarea documentației cu setul de acte individualizat în cuprinsul adresei. Din această perspectivă, refuzul la eliberarea planului urbanistic de detaliu poate fi analizat ca și refuz nejustificat numai dacă reclamanta a depus întreaga documentație solicitată, iar autoritatea publică pârâtă își manifestă dreptul de apreciere în mod abuziv. Aceasta situație nu se regăsește în cauză câtă vreme recurenta și-a manifestat disponibilitatea pentru admiterii cererii reclamantei așa cum a arătat prin însăși cererea de recurs, condiționat însă de completarea corectă și completă a documentației. Aceasta nu poate fi apreciată ca un abuz de drept și ca o atingere adusă drepturilor și libertăților reclamantei întrucât oportunitatea autorității publice reprezintă un element al legalității care derivă din capacitatea pe care o are autoritatea emitentă de a alege dintre mai multe soluții posibile pe aceea care corespunde cel mai bine voinței legiuitorului.

Pentru a fi vorba de un refuz nejustificat trebuie să ne aflăm în prezența unei comunicării exprese a apoziției autorității publice căreia i s-a adresat cererea, deci în prezenta unei veritabile notificări așa cum este în speță adresa de la fila 178 dosar fond, iar pe de altă parte refuzul de a rezolva favorabil cererea să se bazeze pe depășirea limitelor dreptului de apreciere, adică pe exces de putere, condiție care nu se regăsește în speță câtă vreme așa cum s-a arătat anterior autoritatea publică pârâtă și-a manifestat disponibilitatea aprobării favorabile a proiectului cu condiția îndeplinirii cerințelor solicitate prin adresa anterior menționată.

Din această perspectivă soluția primei instanțe care a reținut excesul de putere manifestat de recurentă cu privire la cererea reclamantei apare ca fiind dată cu interpretarea greșită a legii și fiind astfel în prezenta motivul de modificarea prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în baza art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtă și va modifica în tot sentința recurată în sensul respingerea acțiunii introductive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr.1020/CA/2.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu intimata - SRL.

Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoiu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 5.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.-27.05.2009

Tehored.-27.05.2009/2 ex.

Prima instanță Tribunalul Timiș

Judecător:

Președinte:Rodica Olaru
Judecători:Rodica Olaru, Ionel Barbă, Adina Pokker

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 685/2009. Curtea de Apel Timisoara