Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1385/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIENR. 1385/CA/2009
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU împotriva sentinței administrative nr.517/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că din partea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S s-a depus la dosar întâmpinare la recursul
Față de lipsa părților, actele de la dosar și solicitarea recurenților de judecare în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A I și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU obligarea acestora la restituirea sumei de 2.392 lei încasată cu titlu de taxă de poluare conform OUG50/2008 și a dobânzii legale.
În motivarea acțiunii se arată că prevederile OUG50/2008 sunt contrare art. 90 din Tratatul de Constituire a Comunității Europene, deoarece instituie un tratament diferențiat și discriminatoriu între autoturismele înmatriculate deja în România și cele aflate la prima înmatriculare, astfel că taxa de poluare este percepută în mod nelegal.
Prin sentința administrativă nr. 517/CAF/2009, Tribunalul Albaa admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâtele să restituie acestuia suma de 2.392 lei încasată cu titlu de taxă de poluare, precum și dobânda legală.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin instituirea taxei de poluare s-a produs o discriminare fiscală între bunurile importate și cele de producție internă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU care au solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului se susține de către recurente greșita apreciere de către prima instanță a neconformității dispozițiilor nr.OUG 50/2008, cu art. 90 din.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Verificând sentința atacată din prisma motivelor de recurs invocate raportat la dispozițiile art. 3041.civ.Cod Penal, Curtea reține următoarele:
1. Curtea din oficiu a ridicat excepția tardivității recursului formulat de Paj udețului A în nume propriu.
Analizând această excepție se constată că potrivit art. 301.civ.Cod Penal termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar potrivit art. 101.civ.Cod Penal termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
Neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage sancțiunea decăderii, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, conform art. 103.civ.
Cod PenalÎn cauză hotărârea atacată a fost comunicată Paj udețului A la data de 11.09.2009, iar termenul de recurs s-a împlinit la data de 28.09.2009, astfel că exercitarea acestei căi de atac la data de 29.09.2009 este evident făcută cu depășirea termenului legal.
Întrucât pârâta n-a făcut dovada că a fost împiedicate în exercitarea recursului de o împrejurare mai presus de voința lor, Curtea apreciază că excepția tardivității este întemeiată, urmând să respingă recursul acesteia în consecință.
2. Prin art. 1 alin. 1 din OUG 50/2008 se stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței
Elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, aceste criterii corespunzând obiectivului de protejare a mediului, taxa fiind stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficiența energetica și având un caracter proporțional, în măsura în care este stabilita într-un cuantum mai mare, pe măsură ce performanțele de mediu scad.
În condițiile în care a stabilit că statele membre pot să impună asupra mărfurilor, precum autovehiculele, un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv, iar capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu reprezintă astfel de cerințe obiective, nr.OUG 50/2008 este conform cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață.
Indiferent de scopul instituirii acestei taxe, esențial sub aspectul criticilor formulate și a analizei instanței de fond, este că această taxă, cu excepțiile de rigoare, este percepută pentru prima înmatriculare ( înregistrare ) a autoturismului pe teritoriul României, așa încât în lumina jurisprudenței, eventuala neconformitate a acestei taxe în raport cu legislația comunitară trebuie analizată în raport de art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.
Rolul acestei dispoziții comunitare este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. unei taxe spre respectarea regulilor de concurență, așa cum au fost interpretate de este revelată de rezultatul comparației efectelor taxei pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă ( cauzele reunite C-290/2005 și C-333/2005 ).
Potrivit aceleiași jurisprudențe în ceea ce privește art. 90 din Tratat, s-a apreciat că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă.
Cu alte cuvinte, nu se poate invoca discriminarea dobânditorilor autoturismelor înmatriculate sub incidența OUG50/1998 față de dobânditorii autovehiculelor înmatriculate sub incidența altor acte normative, pentru a reclama încălcarea art. 90 din Tratat, taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare restituindu-se atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național.
Mai mult, acest articol trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării (cum era de altfel reglementarea națională anterioară din Codul fiscal) este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate în statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Rezultă din cele mai sus expuse că OUG 50/2008 cel puțin varianta în vigoare la momentul înmatriculării răspunde acestor exigente, acest act normativ fiind compatibil cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul E, că taxa de poluare percepută reclamantului s-a făcut în mod corect, așa încât în temeiul art. 312.civ.Cod Penal, Curtea va admite recursurile formulate de pârâte și va modifica sentința atacată cu consecința respingerii acțiunii reclamantului.
Așa fiind reclamantul datorează taxa de poluare pentru înmatricularea autoturismului său, temeiul juridic al încasării acestei răspunzând exigenței de conformitate cu dreptul comunitar incident.
În concluzie, recursurile pârâților ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU și A în numele S sunt întemeiate, urmând a fi admise și modificată hotărârea recurată în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de formulat în nume propriu.
Admite recursurile declarate de pârâții ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU și în numele împotriva sentinței civile nr. 517/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- și în consecință:
Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, A și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./6 ex./06.01.2010
Jud.fond
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Mariana