Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 390/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 390/CA/2009
Ședința publică de la 25 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice AIî mpotriva sentinței nr. 1200/CAF/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Față de absența motivată din complet a unuia dintre titularii completului de recursuri C2 recurs contencios, doamna judecător, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 25.03.2009, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu din planificarea de permanență, în persoana domnului judecător - -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță mandatara intimatului reclamant, avocat, lipsind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Mandatara intimatului reclamant depune la dosar împuternicirea avocațială, chitanța reprezentând onorariul avocațial în cuantum de 1000 lei și întâmpinare.
Declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatara intimatului reclamant solicită respingerea recursului și în consecință menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse în întâmpinare.
Învederează instanței că temeiul legal din Codul fiscal, în baza căruia a fost percepută taxa de primă înmatriculare, contravine normelor comunitare, respectiv prevederilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene, iar aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiului neretroactivării legii, dat fiind faptul că actul juridic menționat nu era în vigoare la momentul nașterii raportului juridic.
Cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței depusă la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1200/CAF/2008, pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice A și Administrația Finanțelor Publice A I și ca urmare pârâtele au fost obligate să restituie reclamantului suma de 5749 lei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare la data de 8.05.2008, precum și să-i plătească dobânda legală aferentă și 839,30 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței prima instanță a reținut că taxa de primă înmatriculare a fost încasată de la reclamant nelegal în raport cu reglementările comunitare, contravenind dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, față de împrejurarea că autoturismul provine și a fost înmatriculat inițial în Germania - țară ce face parte din CE.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru pârâta Administrația Finanțelor Publice AIs olicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât legea nr. 157/2005 privind ratificarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, deși este obligatorie pentru statele membre în privința rezultatulu, autoritățile naționale au competența de a alege și forma mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte, astfel că atât tratatul menționatcât și alte acte adoptate de instituții și organe ale Uniunii Europene nu interzic perceperea unei taxe asemănătoare cu taxa din litigiu, fiind în discuție doar modul de calcul al acestei taxe.
Pârâta mai arată că dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene invocate de prima instanță nu sunt incidente în cauză, deoarece taxa contestată este plătită de toți proprietarii de autoturisme sau autovehicule, inclusiv pentru cele produse în țară, la momentul primei înmatriculări în România, astfel că dispozițiile comunitare invocate nu sunt incidente în speță, deoarece Codul Fiscal prevede plata unei taxe în același cuantum, indiferent de proveniența internă sau externă a automobilului.
În afară de acestea, pârâta mai susține că începând cu 1.07.2008 a intrat în vigoare nr.OUG 50/2008, potrivit căreia toate persoanele care au achitat în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008 taxa specială pentru autoturisme și autovehicule primesc diferența dintre taxa achitată și taxa reglementată potrivit acestei ordonanțe în acord cu normele de drept comunitar și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Pârâta mai critică sentința atacată și sub aspectul momentului de la care se calculează dobânda legală acordată, apreciind că problema acordării dobânzii legale depinde de restituirea taxei cu mențiunea că eventualul moment de la care trebuie să curgă termenul este momentul pronunțării hotărârii sau al formării cererii și u momentul din care taxa a fost achitată, deoarece acest moment depinde exclusiv de reclamant.
În dreptinvocă prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304/1 Cod procedură civilă și OUG nr. 50/2008.
Recursul pârâtei este scutit de taxa de timbru, conform prevederilor art. 17 din legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Reclamantul intimat prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile orale expuse de mandatarul său a cerut respingerea recursului pârâtei ca nefondat și obligarea la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și actele dosarului instanța constată că recursul pârâtei este nefondat și ca urmare va fi respins pentru considerentele ce se vor arăta:
Această taxă a fost achitată de către reclamant pentru înmatricularea autoturismului second-hand, marca Opel Astra, înmatriculat pentru prima dată în Germania, la data de 8.06.2001.
Taxa a fost percepută în temeiul art.214^1 din Codul fiscal sub forma unei taxe speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxă care se plătește la momentul primei înmatriculări în România ( art. 214 ind. 2 din Cod ).
Potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării. Prevederea constituțională consacră supremația dreptului comunitar și aplicarea directă a acestuia. Potrivit caracteristicilor dreptului comunitar, orice normă comunitară are forța juridică superioară nomelor naționale, chiar și în situația în care acestea sunt adoptate ulterior normei comunitare. În caz de conflict au prioritate nomele comunitare, chiar și împotriva normelor naționale. Normele dreptului comunitar au aplicabilitate imediată, directă și prioritară, iar judecătorul național areobligațiasă aplice aceste norme, chiar cu refuzul aplicării legislației naționale neconforme cu acestea. Acest principiu a fost consacrat și de jurisprudența Curtea de Justiție a Comunității Europene.
În acest context se apreciază că potrivit legislației fiscale naționale se ajunge la situația în care se percepe taxa specială doar pentru autoturismele și autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe această taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului comunitar, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare. În această situație se ajunge la protecția indirectă a anumitor produse, fapt interzis de prevederile Tratatului. Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocăm în acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, și alții (Ungaria),c-387/2001 Weigel contra Austriei cât și Comisia Danemarca C-47/88, prin care Curtea a constatat că stabilirea unei taxe suplimentare pentru autoturismele importate are ca efect discriminarea acestor autoturisme comparativ cu cele existente în țările respective.
În consecință, ca efect al aplicării directe a normei comunitare cuprinsă în art. 90 din Tratat, urmare a faptului că dispozițiile legii fiscale naționale, art. 214^1 și 214^2 din Codul fiscal sunt contrare dreptului comunitar,se constată că prevederile dreptului intern nu au aplicabilitate, urmând a fi înlăturate, iar taxa achitată de reclamantă urmează a fi restituită.
Aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii și stabilitatea raporturilor juridice. taxei intervine,la fel ca în reglementarea precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4). Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare ordonanței de urgență (art.11). La data intrării în vigoare ordonanței de urgență se abrogă <LLNK 12003 571 10 202 214 39>art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art.14)
În conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile". Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate.
În privește dobânda legală aferentă sumei care a fost achitată cu titlu taxă de primă înmatriculare, instanța de fond corect a dispus obligarea recurentei pârâtă la achitarea acesteia întrucât la bugetul de stat a fost achitată o taxă fără a fi datorată potrivit legii. Potrivit art. 120 al.2 din codul d e procedură fiscală, plata dobânzii legale aferente se calculează începând cu data achitării acesteia și până la data restituirii efective.
În consecință, recursul pârâtei este nefondat, nefiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304/1 Cod procedură civilă și ca urmare, în baza art. 312 alin. 1 din același cod va fi respins.
În baza art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă pârâta va fi obligată să plătească reclamantului 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice AIî mpotriva sentinței nr. 1200/CAF/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Obligă pârâta recurentă să plătească reclamantului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./08.05.2009
Jud. fond
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
COPIA DECIZIEI Nr. 390/CA/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice AIî mpotriva sentinței nr. 1200/CAF/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Obligă pârâta recurentă să plătească reclamantului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.
Președinte Judecător Judecător
indescifrabil s indescifrabil s indescifrabil
Pentru conformitate,
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Ștefan Făt, Iosif Morcan
