Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 811/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--15.05.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.811
Ședința publică din 10 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Chiu Mircea Ionel
JUDECĂTOR 3: Barbă
GREFIER:
S-au luat în examinare recursul formulat de reclamantul recurent împotriva sentinței pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, și recursul formulat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 361/7.04.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș în contradictoriu cu pârâții intimați: Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Guvernul României, Parlamentul României, Direcția pentru, Familie și Solidaritate Socială T - T, Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistenta, Președintele României -, Primăria, Instituția Prefectului - Județul T, Posta Română - Direcția de Poștă T, Tribunal T, având ca obiect contestație.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea Guvernului României, precum și înscrisuri din partea reclamantului recurent. Un exemplar din întâmpinarea Guvernului se comunică cu reclamantul.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului și admiterea conflictului de competență.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin sentința civilă nr.361/7.IV.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și Parlamentul Romaniei-Camera Deputaților, a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul, a respins acțiunea față de pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrativ și Direcția pentru, Familie și Solidaritate Sociale, ca neîntemeiată și a respins cererea reclamantului la repararea pagubei cauzate, ca nedovedită.
În motivare s-a reținut că prin acțiune reclamantul a solicitat în procedura contenciosului administrativ, ca instanța prin hotărâre judecătorească să constate refuzul nejustificat al paraților de a răspunde cererilor formulate de către reclamant și să oblige parații să răspundă acestor cereri, precum și la repararea pagubelor ce i-a fost cauzată.
La data de 26.11.2007, reclamantul prin reprezentantul legal al acestuia, av., își precizează acțiunea în sensul chemării în judecată a pârâților Direcția pentru, Familiei si Solidaritate Sociala T și Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător in Rezistenta.
Din acțiunea introductiva și ulterior precizata, se reține în esență, că reclamantul a înregistrat la Ministerul Justiției cererea nr.86852/25.09.2006 și cererea nr.379/2006, solicitând să i se recunoască drepturile de persoană persecutată politic și să-i fie acordată calitatea de luptător în rezistența anticomunistă la care însă nu a primit nici un răspuns din partea instituțiilor abilitate să le rezolve potrivit OUG nr.214/1999 și D-L nr.118/1990.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Camera Deputaților, urmează a fi admisă întrucât principale funcții ale Parlamentului Romanei sunt acela de a adopta legii, de a desemna și revoca unele autorități publice și de a exercita controlul parlamentar, adică, în raport de obiectul cererii reclamantului, condiția calității procesuale se analizează însă în considerarea unei identității între persoana reclamantului și persoana care este titularul dreptului și raportului juridic dedus judecații -calitate procesuală activă - și tot astfel, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic -calitate procesuală pasivă, iar față de cele prezentate va admite și lipsa calității procesuale pasive a Guvernului României, având în vedere că potrivit legii contenciosului administrativ, acesta poate sta în judecată în litigiile de contencios administrativ atunci când se contestă legalitatea actelor administrative adoptate.
Pe fondul cauzei, instanța apreciază că, acțiunea reclamantului este întemeiată in parte, pentru considerentele de fapt și de drept ce urmează:
În scopul exercitării drepturilor și libertăților fundamentale, precum și pentru concretizarea și aplicarea dispozițiilor constituționale referitoare la exercitarea de către cetățeni a dreptului de a se adresa autorităților și instituțiilor publice cu petiții formulate în nume propriu la data de 30.01.2002 a intrat în vigoare OG nr.27/2002, aprobată prin nr.233/2002.
OG nr.27/2002, aprobată prin nr.233/2002 stabilește temeiul legislativ special pentru punerea în aplicare a prevederilor art.51 din Constituția României, potrivit căruia "cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate.", iar autoritățile publice potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate sa răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.
Apoi, conform art.2 din ordonanță, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris.pe care un cetățean .poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite in continuarea autorității si instituții publice, iar la art.8 al1 din OG nr.27/2002, se statuează ca, autoritățile si instituțiile publice sesizate au obligația sa comunice petiționarului, in termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent daca soluția este favorabila sau nefavorabila.
Totodată, art.8 din nr.554/2004, al.1 teza a-II-a prevede ca se poate adresa instanței de contencios-administrativ si cel care se considera vătămat intr-un drept sau interes legitim al său, prin nesoluționarea in termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului ori interesului legitim.
Se observă în pricina de față, că reclamantul s-a adresat Ministerului Justiției- Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în cu două cereri înregistrate sub nr.86852/25.09.2006 și nr.379/2006, pentru constatarea calității de luptător în în vederea recunoașterii drepturilor de persoana persecutata politic, cererii apreciate de către instanța ca intrând sub incidenta OG nr.27/2002, iar paratele deși, legal citate în cauză nu au făcut dovada că au răspuns în termenul prevăzut de lege la petițiile adresate, astfel încât cererea reclamantului își găsește suport în disp.art.8 al.1 din OG nr.27/2002, aprobată prin nr.233/2002, raportat la art.1 si art.8 din nr.554/2004, cu atât mai mult cu cât paratului Ministerul Justiției, la cererea acestuia, i-a fost acordat un termen de judecată pentru a face dovada modului în care i-a fost soluționată petiția reclamantului transmisă Comisiei pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența, iar cum până la termenul de judecată din 31.03.2008, nu a înfățișat înscrisul solicitat de instanța, adică, răspunsul la petițiile adresate sub nr. 86852/25.09.2006 și nr.379/2006, în considerarea celor expuse, refuzul pârâților constituie o îngrădire a dreptului de a adresa petiții, față de prev.art.4 art.8 al.1 din OG nr.27/2002, aprobată prin nr.233/2002, întrucât prin adoptarea acestei legii, dorința legiuitorului nu a fost numai aceea de a transpune în viață cadrul constituțional, ci și aceea de a armoniza legislația în domeniu cu cea comunitară, iar pe cale de consecință de a asigura garanții efective pentru respectarea dreptului fundamental al cetățeanului de a adresa petiții autorităților și instituțiilor publice ale statului
În schimb, a respins ca nefondată cererea reclamantului față de parații Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Direcția de munca și Protecția Sociala al Județului T, deoarece, reclamantul nu a făcut dovada că a înregistrat la cele doua instituții publice o petiție sau cerere prin care să solicite recunoașterea drepturilor de persoana persecutată politic.
Totodată, a respins și cererea privitoare la repararea pagubei, deoarece pentru ca instanța să se pronunțe cu privire la acest aspect, este nevoie de existenta unor probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, ceea ce în pricina reclamantului nu a probat.
Așa fiind, în temeiul art.art.4 art.8 al.1 din OG nr.27/2002, aprobată prin nr.233/2002, raportat la art.1, art.8 și art.18 din nr.554/2004, acțiunea a fost admisă în parte conform dispozitivului care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
În cauză au declarat recurs reclamantul și pârâtul Ministerul Justiției.
Recurentul a criticat sentința pentru că nu i s-au admis toate cererile, însă nu a indicat numărul sentinței atacate, astfel că, în temeiul art.3021lit.b Cod procedură civilă se va constata nulitatea cererii de recurs.
Pârâtul Ministerul Justiției a criticat instanța pentru că a pronunțat o hotărâre cu încălcarea normelor de competență materială, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.3 Cod procedură civilă, pentru că potrivit art.6 alin.2 din nr.OG214/1998, modificată și completată de Legea nr.173/2006 "împotriva deciziei Comisiei pentru Constatarea Calității de luptător în rezistență anticomunistă, precum și în cazul refuzului nejustificat dea rezolva cererea, persoana interesată poate introduce plângere la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit legii".
Instanța competentă potrivit prevederilor art.3 pct.1 din Codul d e procedură civilă este în speță Curtea de APEL TIMIȘOARA -Secția Contencios Administrativ și Fiscal, conchide reclamantul.
Examinând recursul pârâtului Ministerul Justiției se constată că este fondat, motiv pentru care se admite împotriva sentinței civile nr.361/7.IV.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, casează sentința în parte privind cererea precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtului- Comisia pentru constatarea calității de Luptător în și reține această cerere spre competentă soluționare în primă instanță la Curtea de APEL TIMIȘOARA și constată nul recursul declarat de reclamantul împotriva aceleiași sentințe, pentru că:
Acțiunea reclamantului a vizat și cererea de a i se recunoaște calitatea de persoană persecutată politic și de a i se acorda calitatea de luptător în rezistență anticomunistă.
Drepturile susmenționate sunt reglementate de OUG nr.214/1999, modificată prin Legea nr.173/2006, care la art.6 alin.2 prevede că împotriva deciziei emise de Comisia instituită în acest scop, se poate introduce la instanța de contencios administrativ competentă.
Cum actele vizate de OUG nr. 214/1999 modificată sunt emise de o autoritatea publică de nivel central, revine Curții de APEL TIMIȘOARA competența materială pentru soluționarea acestor cererii conform art.3 pct.1 Cod procedură civilă, motiv pentru care recursul pârâtului se admite așa cum s-a menționat anterior, cu aplicarea art.312 alin. ultim Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.361/7.IV.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș.
Casează sentința în parte privind cererea precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtului- Comisia pentru constatarea calității de Luptător în și reține această cerere spre competentă soluționare în primă instanță la Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Constată nul recursul declarat de reclamantul împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 10 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.-22.09.2008
Tehnored. /22.09.2008/ 2 ex.
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Judecător:
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Chiu Mircea Ionel, Barbă