Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 780/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- -1.02.2008
DECIZIA CIVILĂ NR. 780
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Victoria Catargiu
GREFIER - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă Administrația Finanțelor Publice Tam unicipiului T împotriva sentinței civile nr. 320/CA din19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată -, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei intimate, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală,pentru motivele arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.320/CA din 19 martie 2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timiș admite cererea formulată de reclamanta - - SRL, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T- DIRECȚIA DE INSPECȚIE FISCALĂ T și dispune suspendarea executării Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 948/6.12.2007 emisă de pârâtă, până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a hotătî astfel, din analiza cererii de suspendare a executării Deciziei de impunere nr.948/6 decembrie 2007 emisă de P T, instanța a reținut că în speță reclamanta a îndeplinit condiția prevăzută de art. 215 lin. 2 de plata cauțiunii stabilita de instanța in cuantum de 16.000 RON conform recipisei de consemnare nr.-/1 din 29.02.2008.
Referitor la condițiile prev. de art. 14 al.1 L - instanța a reținut că pentru a se dispune suspendarea executării actului atacat trebuie îndeplinite cumulativ următoarele trei condiții:sesizarea în condițiile art. 7 554/2004 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare ( in speță contestația formulata în baza art. 205 al.1 Cod procedura fiscala echivalând cu procedura prealabila prev. de art. 7 din L 554/2004 ) precum și condiția existentei cazului bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Cazul bine justificat este definit de art.2 al.1 lit. t din Legea 554/2004 ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasa în privința legalității actului administrativ, îndoiala ce nu aparține reclamantei ci instanței de judecata care procedează la analiza cererii de suspendare. În speță s-a observat că raportul de inspecție fiscală vizează o perioada îndelungata 2000-2007 și este deosebit de voluminos conținând 327 pagini iar motivele invocate de reclamanta în contestație vizează și aspecte formale pe lângă cele de fond precum și faptul că pentru culegerea datelor,întreaga verificare s-a realizat intr-o singura zi. S-a menționat că aceste aspecte se coroborează cu paguba iminenta pe care ar suferi-o reclamanta în cazul ar fi supusă executării silite imediate a titlului de creanță. S-a arătat referitor la pagubă că este definita de art.2 al.1 lit. ș din Legea nr. 554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau după caz perturbarea previzibilă a funcționării activității reclamantei, ori în speță pe lângă prejudiciul material evident pe care l-ar suferi reclamanta prin executarea silita imediată, instanța mai constată ca față de cuantumul mare a sumei ce urmează a fi executată ( 155.194 lei) prin raportare la activitatea specifică a petentei care este o societate comercială specializată în panificație,s-ar ajunge la perturbarea gravă a activității reclamantei situație la care face expres referire însăși art. 2 al.1 lit. ș din L 554/2004.
Instanța a reținut că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr.320/CA din 19 martie 2008 pronunțată în dosar nr- de Tribunalul Timiș, a declarat recurs în termen legal pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii cererii de suspendare a executării actului administrativ atacat ca neîntemeiată.
De asemenea pârâta recurentă a solicitat instanței de recurs să dispună prin încheiere în Camera de Consiliu și fără citarea părților,suspendarea punerii în executare a sentinței civile nr.320/CA din 19 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, până la judecarea prezentului recurs.
Pârâta recurentă a susținut că sentința civilă nr.320/CA/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- este netemeinică și nelegală.
S-a considerat de către pârâta recurentă că hotărârea recurată a fost dată de Tribunalul Timiș cu încălcarea și aplicarea greșită a legii( art.304 pct. 9 Cod procedură civilă).
Având în vedere că sentința civilă.320/CA din 19 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- nu a fost dată cu drept de apel, pârâta recurentă a solicitat instanței să nu se limiteze la motivele de recurs prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și să judece cauza sub toate aspectele în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă.
S-a susținut că instanța de fond a admis cererea cu ușurință, fără a motiva hotărârea temeinic, bazat pe probe, întrucât contestatorul intimat nu și-a justificat temeinic cererea de suspendare și nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor în care se poate acorda suspendarea executării actului administrativ contestat, condiții prevăzute de art.14 alin. 1 din Legea nr.554/2004.
S-a considerat că simpla promovare a contestației prealabile împotriva actului fiscal de impunere nu poate fi nici pe departe suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția "cazului bine justificat"nefiind deloc caz bine justificat ci,dimpotrivă,și nici chiar eventuala începere a executării silite de către organele de executare fiscale suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția""prevenirii producerii un ei pagube iminente", condiții invocate de către contestator.
S-a arătat că în caz contrar s-ar ajunge ca practic în toate cauzele de contencios administrativ fiscal în care se contestă acte fiscale de impunere, acte ce urmează a fi puse în mod firesc și legal în executare, cele două condiții să fie îndeplinite"ab initio", din chiar momentul formulării contestațiilor, lucru care ar conduce implicit la aplicarea, de asemenea, forțată, în toate cazurile și chiar obligatorie, a dispozițiilor art.14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și să se pronunțe hotărâri de suspendare a executării tuturor actelor administrative fiscale contestate.
S-a susținut de pârâta recurentă că este evident că legiuitorul nu a urmărit acest lucru, prin dispoziția cuprinsă în textul art.14 alin. 1 din legea 554/2004 înțelegând să acorde instanțelor de judecată posibilitatea suspendării executării silite numai în anumite cazuri de excepție,"bine justificate" și nu în toate cazurile.
S-a menționat că nici valoarea debitului ce face obiectul actului administrativ fiscal contestat nu este suficientă pentru a argumenta paguba iminentă și a susține cererea de suspendare a executării silite,întrucât dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 nu prevăd nici o limită legală a sumei debitului contestat dincolo de care s-ar putea vorbi de iminenta producerii unei pagube contestatorului, aceasta fiind o chestiune relativă față de forța financiară a fiecărui contestator în parte,și ca urmare,potrivit principiului unde legea nu distinge, nici cel care o interpretează și o aplică nu poate să o facă, acest criteriu al valorii debitului contestat nu are relevanță în cauză.
S-a susținut că suspendarea executării actului fiscal de impunere nu poate fi acordată de către instanța de fond numai verificând formal îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, detașând complet cererea de suspendare de fondul cauzei, ci, din contră s-a considerat că această suspendare se poate dispune printr-o hotărâre numai după "pipăirea" prealabilă a fondului cauzei, și examinarea superficială a legalității și temeinicie actului administrativ fiscal de impunere.
Pentru aceste motive, se solicită modificarea sentinței civile nr. 320/CA din data de 19.03.2008, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării actului administrativ atacat,ca neîntemeiată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și următoarele, art.304.pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, reclamanta intimată - a solicitat respingerea recursului formulat, cu consecința menținerii în totalitate ca legală și temeinică a sentinței civile nr.320/CA/ pronunțată la data de 19.03.2008 de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Reclamanta intimată a arătat că suma de 155.194 lei pe care este obligată societatea să o plătească este foarte mare,plata acesteia blocând practic activitatea economică a -, ceea ce ar putea atrage ajungerea societății sale în stare de incapacitate de plată și ulterior chiar la faliment.
S-a menționat de către intimată că este societate comercială specializată în panificație, având o în localitatea, jud. În acest context este de menționat și faptul deja cunoscut în România că astfel de subiecte de drept au o serie de probleme economice derivate din variațiile prețului grâului datorită evenimentelor meteorologice și problemelor existente în agricultură.
S-a susținut că acest aspect face ca executarea actului administrativ fiscal atacat să nu poată fi realizată decât cu repercursiuni finanaciare care ar determina scoaterea acesteia de pe piață într-un climat concurențial și așa ostil.
Executarea unor acte administrative fiscale vădit ilegale și netemeinice, constituind titlu de creanță fiscală pentru o sumă foarte mare, ar reprezenta un abuz de drept și de poziție dominantă din partea unui organ al autorității publice cu puteri exorbitante, ceea ce ar înfrânge principiul bunei credințe reglementat de art. 12 din Codul d e procedură fiscală și a prevederilor art. 56 alin. 2 din Constituția României revizuită, care postulează"așezarea justă a sarcinilor fiscale".
În ceea ce privește iminența pagubei ce i s-ar putea produce prin executarea actului administrativ fiscal atacat, s-a arătat că aceasta rezultă în mod direct din caracterul executoriu al acestuia și din obligativitatea conformării față de dispozițiile lui. Date fiind repersursiunile economice incidente, întinderea acestei pagube s-ar cifra la o sumă mult mai mare decât cea stabilită prin actul administrativ arătat, iar implicațiile pe termen sunt chiar incalculabile, putând la dispariția societății sale de pe piață.
Examinând recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor art. 304,3041Cod procedură civilă și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, se reține că este neîntemeiat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.320/CA/19.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș în mod întemeiat admis cererea formulată de reclamanta a -, dispunând suspendarea executării Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală, cu nr. 948/6 decembrie 2007 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, până la pronunțarea instanței de fond.
Motivele de recurs invocate de pârâta recurentă sunt nefondate, aceasta neavând nici un argument în sprijinul recursului său de natură să ducă la modificarea hotărârii recurate.
In mod corect prima instanță a constatat că în speță reclamanta societatea - a îndeplinit atât condiția plății cauțiunii prevăzută de art. 215 alin 2 Cod procedură fiscală prin achitarea sumei de 16.000 ron conform recipisei de consemnare nr. -/1/ din 29.02.2008, cât și cele trei condiții la care face referire art. 14 alin 1 din Legea nr. 554/2004.
Astfel în cauză, contestația formulată de reclamantă în baza art.205 alin 1 Cod procedură fiscală împotriva deciziei de impunere nr. 948/ 6 decembrie 2007 emisă de pârâtă, echivalează cu procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește cazul bine justificat astfel cum este definit de art. 2 alin 1 lit. t) din Legea 554/2004 se reține că în mod just tribunalul a avut în vedere faptul că raportul de inspecție fiscală vizează o perioadă îndelungată, iar motivele invocate de reclamantă prin contestația formulată privesc și aspecte formale pe lângă cele de fond.
Referitor la condiția pagubei iminente definite de art. 2 alin. 1 lit. ș) din Legea 554/2004 se constată că în speță prejudiciul material viitor și previzibil este dat de cuantumul mare al sumei ce urmează a fi executată, respectiv de suma de 155.194 lei, prin raportare la obiectul de activitate al reclamantei care este societate comercială specializată în panificație.
pagubei ce i s-ar putea produce reclamantei prin executarea actului administrativ a cărei suspendare a solicitat-o, rezultă în mod direct din caracterul executoriul al acestuia.
Contrar susținerilor pârâtei recurente, reclamanta și-a justificat temeinic cererea de suspendare formulată și a făcut dovada îndeplinirii condițiilor în care se poate acorda suspendarea executării actului administrativ contestat, condiții prevăzute de art. 14 alin 1 din Legea nr. 554/2004.
Față de cele reținute, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, împotriva sentinței civile nr.320/CA/19.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, împotriva sentinței civile nr.320/CA/19.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red.CV-17.07.2008
Tehnored LM- 18.07.2008
2 expl/SM
Prima instanță Tribunalul Timiș - Judecători - ,
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Victoria Catargiu
