Anulare act administrativ. Sentința nr. 395/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 395/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 970/57/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 395/C./2014
Ședința publică de la 28 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier G. M. P.
Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții C. L. AL M. A. I., P. M. A. I. și M. A. I. în contradictoriu cu pârâtul T. A., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă cj. Hard I. cu delegație la dosar pentru reclamanți, lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 34 din OG nr. 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța, în baza disp. art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca prezentul termen.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate de către pârât în întâmpinare și asupra fondului.
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii, mandatarul reclamanților solicită respingerea acesteia în baza art. 218 Cod Procedură Fiscală. Cu privire la excepția calității procesuale pasive solicită respingerea acesteia, raportat la împrejurarea că pârâtul a emis actul prin care autoritățile publice, în calitate de reclamanți, au fost obligate la plata taxei de timbru. Pe fond, solicită admiterea cererii. Arată că în cauză este vorba despre o nulitate absolută raportat la împrejurarea că, în conformitate cu prevederile art. 17 din legea 146/1997 autorități publice sunt scutite de plata taxei de timbru iar potrivit art. 21 al. 1 din legea administrației publice locale și art. 229 și 17 Cod Procedură Fiscală, despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitățile administrativ teritoriale în urma hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată sunt asigurate de la bugetul local.
Față de actele depuse la dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
T.
Asupra cererii de față;
Prin cererea formulată de Consiliului L. al M. A. I., .P. M. A. I. și M. A. I. cu sediul în aceeași localitate pe ..5A, reprezentați de M. H. - primarul M. A. I., recurent în dosarul civil nr._ a fost chemat în judecată T. pentru ca, în contradictoriu cu acesta să anulați dispozițiile de plată din încheierea Ședinței de Judecată din 25 iunie 2013 necomunicată cu reclamanți C. L. al M. A. I., P. M. A. I. și M. A. I. și încheierea nr.H3/CC/R/2013 pronunțată în ședința camerei de consiliu din 7 octombrie 2013 prin care, în mod greșit, din eroare, dol sau neglijență, am fost obligați la plata taxei judiciare de timbru de 96,68 lei și timbru judiciar de 3 lei pentru judecarea cauzei în primă instanță și 48,34 lei timbru judiciar și timbru judiciar de 1,5 lei în recurs .
În conformitate cu dispozițiile art.96 punctul 1 din noul Cod de procedură civilă, dispozițiile art.17 indice 2 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, dispozițiile art.14, art.17 și art. 229 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, dispozițiile art. 26(2) și (3) și art. 29(3) (4) din Ordinul nr.760C/1999 a Ministerului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, art.l05(2) din codul de procedură civilă art.11 (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 212/2008 și art.21(l) (5) din Legea administrației publice locale nr.215/2001 solicităm să se anuleze dispoziția de plată pentru reclamanți
În fapt, se apreciază că valoarea despăgubirilor care urmează să fie primite de reclamanți Consiliului L. al M. A. I. P. M. A. I. și M. A. I. în sumă de 2317,55 lei de la intimați R. M. și R. D., reprezentând chiria pentru perioada 1 aprilie 2006 - 29 februarie 2012 cu obligațiile de plată accesorii stabilite prin Contractul de închiriere nr.575/1997 cu indexarea acestora calculate în condițiile legii la data efectuări plăților pe care instanța de judecată trebuie să le acorde reclamanților C. L. al M. A. I. și M. A. I., împreună cu cheltuielile de judecată ocazionate cu purtarea acestui proces care fac obiectul acestui dosar, prin urmare potrivit dispozițiilor legale invocate în petitul acțiuni ( art.14, art.17, art.229 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art.172 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, combinat cu dispozițiile art.26(2) și (3) și art.29(3) (4) din Ordinul nr.760C/1999 a Ministerului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art.11(2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.212/2008, art.21(l) (5) din Legea administrație publice locale nr.215/2001) de reclamantul M. A. I. nu se taxează cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar pentru că despăgubirile pe care reclamanții C. L. al M. A. I. și M. A. I. urmează să le primească de la intimați R. M. și R. D., prin decizia ce se va pronunța de T. A. după rămânerea definitivă și investirea cu formulă executorie se fac venit la bugetul local al municipiului A. I. care are calitatea de organ fiscal potrivit dispozițiilor art.21(l) d in Legea administrației publice locale nr.215/2001.
Reclamanții C. L. al M. A. I., P. M. A. I. și M. A. I. ca structuri cu activitate permanentă care împreună cu primarul ,viceprimarul, secretarul unități administrativ teritoriale și apăratul de specialitate al primarului duc la îndeplinire hotărârile Consiliului L. al M. A. I. și dispozițiile primarului soluționând problemele curente ale colectivități locale "în condițiile legii" din municipiul A. I. care are în acest caz calitatea de subiect al raportului juridic fiscal potrivit dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală și a dispozițiilor art.21 (1) din Legea administrației publice locale nr.215/2001 este scutit de plata acestor taxe potrivit dispozițiilor de drept substanțial financiar fiscal invocate în petitul acțiuni pentru că despăgubirile de 2317,55 lei împreună cu cheltuielile de judecată care fac obiectul acțiuni și a cereri de recurs se constituie în venituri la bugetul local al municipiului A. I. ca "unitate administrativ teritorială" potrivit dispozițiilor art.21 (5) din Legea administrației publice locale nr.215/2001.
Scutirea de plată a reclamanților C. L. al M. A. I., Primăriei M. A. I. și a M. A. I. pentru taxa judiciară de "timbru de 14^ 02 lei și a timbrului judiciar de 4,5 lei este rezultatul efectelor juridice subsecvente a Hotărâri C. L. al M. A. I. nr.77/2001 prin care acesta din urmă a mărit patrimoniul municipiului A. I. cu apartamentul nr 67 închiriat intimaților R. M. și R. D. și a mandatat pe primar să prelungească contractul de închiriere pentru acest apartament preluat de la S C FLIPS S.A. prin Protocolul încheiat la 15 ianuarie 2001 însușit prin aceeași hotărâre.
Obligarea reclamanților C. L. al M. A. I. și a M. A. I. la plata taxei judiciare de timbru de 145,02 lei și a timbrului judiciar de 4,5 lei pentru judecarea cauzei pe fond și cele trei capete din cererea de recurs: rezilierea Contractului de închiriere nr.575/1997, evacuarea din apartamentul nr.67 a intimaților pârâți R. M. și R. D. pentru neplata debitului de 2317,55 lei cu obligațiile de plată accesorii la chiria stabilită prin Contractul de închiriere nr.575/1997 pentru perioada 1 aprilie 2006 - 29 februarie 2012 și plata cheltuielilor de judecată s-a făcut cu neobservarea formelor legale a art. 229 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, și art. 172 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru raportate la dispozițiile art. 26(2) și (3) din Ordinul nr. 760C/1999 a Ministerului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru determinându-i pe reclamanți să uzeze de dispozițiile procedurale ale art.218 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală și să se apere de plata acestor taxe judiciare de timbru, prin formularea prezentei acțiuni pentru anularea a plăți taxei judiciare de timbru de 145,02 lei și a timbrului judiciar de 4,5 lei.
Stabilirea cuantumului acestor taxe s-a făcut în timpul Ședinței de judecată din 25 iunie 2013 cu neobservarea formelor legale invocate în petitul acțiuni de instanța de judecată care a lăsat posibilitatea reclamanților C. L. al M. A. I. și M. A. I. să conteste aceste taxe judiciare de timbru prin cererea de reexaminare care a fost respinsă prin încheierea nr.H3/CC/R/2013 a Tribunalului A..
Reclamanții C. L. al M. A. I. și M. A. I. sânt scutiți de taxa judiciară de timbru potrivit dispozițiilor art. 14, art. 17 și art.229 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală care dispun că; ""organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanțelor fiscale cu excepția celor privind comunicarea actului administrativ fiscal", „sunt scutite de asemenea de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile inclusiv căile de atac formulate de instituțiile publice indiferent de calitatea procesuală a acestora când au ca obiect venituri publice", „veniturile, alte beneficii și valori patrimoniale sunt supuse legi fiscale indiferent dacă sânt obținute din activități ce îndeplinesc sau nu cerințele altor dispoziții legale" deci toate colectările și vărsămintele la bugetul local sunt supuse legii fiscale și în consecință reclamanți C. L. al M. A. I. și M. A. I. sânt scutiți de plata taxelor judiciare de timbru de 145,02 lei și timbru judiciar de 4,5 lei pentru soluționarea cauzei în primă instanță și în recurs.
Capătul de cerere privind rezilierea Contractului de închiriere nr.575/1997 este scutit de plata taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor art.11 (2) din Ordonanța le Urgență a Guvernului nr.212/2008 care modifică Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru pentru că prin recursul înregistrat în dosarul_ * a Tribunalului A. și acțiunea din dosarul nr._ a Judecătoriei Alba Iulia contestatorii C. L. al M. A. I. și M. A. I., urmăresc să-și realizeze dreptul și să readucă la bugetul local despăgubirile de f ^17.55 lei cu obligațiile de plată accesorii și indexarea acestora calculate în condițiile legii la data efectuări plăților pe care intimați R. M. și R. D. trebuie să le plătească pentru nerespectarea termenelor de plată a chiriei stabilite I prin contractul de închiriere pentru apartamentul nr.67 aflat în folosința acestora împreună cu cheltuielile de judecată ocazionate cu purtarea acestui proces inițiat din " culpa exclusivă a intimaților R. M. și R. D. pentru că aceștia nu au 1 respectat termenele de plată a chiriei stabilite prin Contractul de închiriere f nr.575/1997 și nu au depus diligentele necesare pentru stingerea acestor obligați după I punerea în întârziere a acestora de reclamanți .
Capătul de cerere privind evacuarea din apartament a locatarilor intimații R. M. și R. D., este scutit de plata taxei judiciare de timbru potrivit I dispozițiilor art.229 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală pentru că evacuarea este o măsură subsecventă neachitări debitului de 2317,55 lei reprezentând chiria cu obligațiile de plată accesorii și indexarea acestora pentru chiria neachitată la termenele stabilite în Contractul de închiriere nr.575/1997 preluat de la S.C."Flips"S.A. A. I. pe perioada 1 aprilie 2006 - 29 februarie 2012, prelungit pe tacita relocațiune cu reclamanții C. L. al M. A. I. și M. A. I..
Cererea de recurs formulată în acest dosar nu se timbrează cu timbru judiciar potrivit dispozițiilor art.1(3) din Norma Ministerului Justiției nr.2083/1997 privind Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr.32/1995 privind . timbrul judiciar, pentru că taxa de timbru judiciar nu se aplică în cazul în care nu se percepe taxă judiciară de timbru.
Contractul de închiriere nr.575/1997 prin care a fost închiriat apartamentul din litigiu intimaților R. M. și R. D. este un contract administrativ potrivit dispozițiilor art.2 lit c din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ care precizează că "actul administrativ în sensul prezentei legii îl constituie și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică", de asemenea potrivit dispozițiilor a aceluiași articol lit.f prin "contencios administrativ se înțelege activitatea de soluționare d e către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una din părți este o autoritate publică".
Exceptarea de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar a reclamanților C. L. al M. A. I. și M. A. I. pentru cererea de recurs formulată în dosarul_ * a Tribunalului A. și dosarul nr._ a Judecătoriei Alba Iulia se întemeiată pe dispozițiile art.17 și art.229 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală și a dispozițiilor art. l (3)din Norma Ministerului Justiției nr.2083/1997 privind Normele I metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr.32/1995 și este reglementată I cJ scopul de protecție a reclamanților C. L. al M. A. I. și I M. A. potrivit reglementărilor în materie de drept administrativ pentru că reclamanții C. L. al M. A. I., M. A. I. și I primăria M. A. I. constituie o structură funcțională cu activitate ; permanentă potrivit dispozițiilor art.77 din Legea administrației publice locale nr.215/2001 formată din primarul municipiului A. I., viceprimari, secretarul unități administrativ teritoriale și aparatul de specialitate al primarului care duc la îndeplinire hotărârile Consiliului L. al M. A. I. și dispozițiile primarului soluționând problemele curente ale colectivităților locale "în condițiile legii".
Plata debitului de 2317,55 lei pentru perioada 1 aprilie 2006 - 29 februarie 2012 reprezentând chiria cu obligațiile de plată accesori și indexarea acesteia pentru neplata chiriei la termenele stabilite prin contractul de închiriere neachitate pentru apartamentul nr. 67 închiriat intimaților R. M. și R. D. și indexarea acestora, "calculate în condițiile legi" la data efectuări plăților, prin sentința civilă care se va pronunța în cauza ce face obiectul acestui proces constituie o despăgubire care se face venit la bugetul local al reclamantului M. A. I. potrivit dispozițiilor art.21(5) din Legea administrației publice locale nr.215/2001.
Pentru că Direcția Venituri din cadrul Primăriei M. A. I. este compartimentul de specialitate al autorități administrației publice locale care are competență pentru colectarea taxelor judiciare de timbru, instanța ce va soluționa acțiunea de anulare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar va putea solicita acesteia orice lămuriri și dovezi sau informați scrise pentru soluționarea acțiuni.
In înțelesul Legi nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru în categoria "venituri publice"sânt incluse și veniturile bugetelor locale potrivit dispozițiilor art.26(3) din Ordinul nr.760C/1999 a Ministerului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, invocat mai sus.
Prin obligarea la plata taxei judiciare de timbru de 145,02 lei și a timbrului judiciar de 4,5 lei se prejudiciază bugetul local al contestatorului M. A. I. ca "unitate administrativ teritorială" cu aceste debite situație ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea dispoziției de plată pentru cele trei capete de cerere din acțiune și cererea de recurs stabilite prin încheierea Ședinței de Judecată din 25 iunie 2013 și încheierea nr. 113/CC/R/2013 din dosarul nr._ * a Tribunalului A..
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar potrivit dispozițiilor art.30 din Ordonanța de urgență nr.80/2013 privind taxele de judiciare, art.91 din noul Cod de procedură civilă și art.229 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art.21(l) (5) din Legea administrației publice locale nr.215/2001 pentru că plata debitului ce face obiectul judecăți din acest dosar se face din bugetul local al M. A. I. care are calitatea de organ fiscal potrivit dispozițiilor.
Pretențiile care fac obiectul procesului se fac venit la bugetul local al reclamantului M. A. I. și constituie venituri publice iar prin cererea de: recurs, reclamanții C. L. al M. A. I. și M. A. I. urmăresc să-și realizeze dreptul și să readucă în patrimoniul bugetului local debitul de 2317,55 lei reprezentând chiria cu obligațiile de plată accesorii și indexarea acestora I calculate în condițiile legii la data efectuării plăților împreună cu cheltuielile de judecată ocazionate cu purtarea acestui proces pe motiv că culpa pentru nașterea " acestui litigiu revine în exclusivitate chiriașilor R. M. și R. D. pentru că aceștia nu au respectat termenele de plată a chiriei stabilite prin contractul de închiriere.
Pârâtul T. A., a depus ÎNTÂMPINARE prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de C. L. al M. A.-I., P. M. A.-I. și M. A.-I. prin primarul M. A.-I., pentru următoarele: MOTIVE
1. Acțiunea formulată este inadmisibilă.
Prin încheierea de ședință din data de 25.06.2013 pronunțată în dosar Nr._ *, s-a pus în vedere reprezentantului recurentei care a fost prezent la dezbateri, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru, astfel: 96,68 lei taxa judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar la fond și 48,34 lei taxa judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar în recurs, stabilite conform art.11 alin.2 din Legea Nr.146/1997.
Petenta a formulat cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru care a fost respinsă prin încheierea Nr. 113/CC/7/07.10.2013 de completul următor, conform dispozițiilor art. 18 din Legea Nr. 146/1997.
Nici încheierea prin care s-a stabilit cuantumul taxei de timbru și nici încheierea prin care s-a reexaminat taxa judiciară de timbru nu sunt supuse civilă procedurii prev. de art-205 - 218 din O.G. Nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Determinarea cuantumului taxei judiciare de timbru se face de către instanța investită cu soluționarea cauzei, cererea de reexaminare împotriva modului de sosirii stabilire a taxei judiciare de timbru se soluționează de un alt complet de judecată prin încheiere irevocabilă conform art. 18 din Legea Nr. 146/1997.
Art.18 din Legea Nr.146/1997 incident la data înregistrării acțiunii din dosar Nr._ nu prevede o altă cale de atac împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și a cererii de reexaminare. Vechea formă a art.18 a suferit modificări prin art. l pct.12 din Legea 195/2004.
Anterior intrării în vigoare a Legii Nr. 195/2004, potrivit alin.2 al art.18 împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se putea face contestație potrivit dispozițiilor aplicabile în materie fiscală. A..2 al art.18 a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale Nr.233/05.06.2003 în măsura în care dispozițiile acestui aliniat se aplică și taxelor judiciare de timbru stabilite de instanța de judecată.
În concluzie, modul prin care instanța de judecată a stabilit cuantumul taxei judiciare de timbru nu este supus procedurii prev. de art.205 - 218 din O.U.G. Nr.92/2003, ci dispozițiilor art.18 din Legea Nr.146/1997 în forma incidență la data promovării acțiunii, astfel că prezenta acțiune este inadmisibilă, în acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel A.-I. prin decizia Nr.839/2013 în soluționarea acțiunii în anulare a măsurii dispusă de Judecătoria A.-I. pentru plata taxei judiciare de timbru datorată în fața instanței de fond.
Tot în acest sens s-a pronunțat și T. A. prin Sentința civilă Nr.1813/2013 pronunțată în dosar Nr._ și Sentința civilă Nr. 1814/2013 pronunțată în dosar Nr._, pe care le anexăm.
2. Prezenta acțiune este îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă raportat la împrejurarea că între petentă și pârât nu există nici un fel de raporturi juridice de natură civilă, administrativă sau fiscală.
T. A. nu a emis nici o dispoziție de plată pe numele petentei.
Potrivit art.18 din Legea Nr.146/1997 în forma în vigoare la data promovării acțiunii în justiție și a apelului, taxa judiciară de timbru a fost stabilită de instanța de judecată, completul investit cu soluționarea apelului, iar cererea de reexaminare a fost soluționată de un alt complet de judecată în aceeași materie, fiind urmată procedura stabilită de lege, fară ca T. A. în calitate de instanță cu personalitate juridică să fi emis o atare dispoziție în îndeplinirea atribuțiilor sale economică - financiare.
Pentru aceste considerente, se solicită respingerea prezentei acțiuni.
Prin sentința nr.11/2014 s-a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și în consecință:
S-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanții C. L. al M. A. I., P. municipiului A. I. și M. A. I., toți cu sediul în A. I., Calea Moților, nr. 5A, județul A., în contradictoriu cu pârâtul T. A. cu sediul în A. I., .. 24, județul A. în favoarea Tribunalului A. ca instanță de contencios administrativ și fiscal.
Dosarul a fost reînregistrat la T. A. sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform art.248 c pr. Civ, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate.
Astfel, s-a invocat de către pârâtă excepția inadmisibilității cererii.
Sub acest aspect, se reține că:
În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, prin act administrativ se înțelege „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice, iar potrivit art.2 alin.1 lit. b din Legea nr.554/2004 constituie autoritate publică „orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale, care acționează in regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public”.
Raportat la aceste dispoziții legale, autoritățile publice se divid în autorități publice propriu-zise si autorități publice asimilate. Constituie autorități publice propriu-zise instituțiile care îndeplinesc in mod cumulativ următoarele condiții:
- sunt organe de stat sau organele unităților administrativ-teritoriale.
- organele de stat sau organele unităților administrativ-teritoriale trebuie sa acționeze in regim de putere publică.
Capitolul V din Constituția României este intitulat – „Administrația Publică“ si cuprinde Secțiunea 1 intitulată „Administrația Publică centrală de specialitate“ si Secțiunea 2, intitulată „Administrația Publică locală“.
Potrivit dispozițiilor constituționale mai sus precizate, Administrația Publică centrală de specialitate cuprinde: Ministerele, organizate numai in subordinea Guvernului; alte organe de specialitate, organizate in subordinea Guvernului și ministerelor sau ca autorități administrative autonome.
În conformitate cu prevederile constituționale menționate, autoritățile Administrației Publice Locale sunt următoarele: Consiliile Locale, Primăriile, C. Județean.
La aceste autorități, potrivit dispozițiilor legale cuprinse in art. 55 si art. 156 din Legea nr. 339/2004 privind descentralizarea, trebuie adăugat si Președintele Consiliului Județean.
În speță, reclamanții nu atacă un act emis de autoritățile anterior menționate ci înțeleg să conteste o hotărâre judecătorească pronunțată de T. A., or, instanțele nu se încadrează în sfera autorităților publice propriu-zise sau asimilate, astfel cum sunt avute în vedere de Legea contenciosului administrativ. Ca atare, nici hotărârea judecătorească nu poate face parte din categoria actelor administrative, astfel cum acestea sunt definite de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
În concluzie, actul contestat nefiind emis de o autoritate publică conform Legii nr.554/2004, legalitatea acestuia nu poate fi cenzurată de către instanța de contencios administrativ. Fiind vorba despre o hotărâre judecătorească irevocabilă, partea nemulțumită are la dispoziție doar căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură civilă și nu contestarea acesteia pe calea unei acțiuni în anulare la instanța de contencios administrativ.
Or, petentul a uzat de calea dată de lege, respectiv a formulat cerere de reexaminare împotriva dispoziției de plată, cuprinsă în încheierea din 25.06.2013
Așadar, această excepție este întemeiată, drept pentru care va fi admisă.
Strâns legată de această excepție este excepția lipsei calității procesuale pasive, care, atâta timp cât o astfel de acțiune este inadmisibilă, acest tip de acțiune nu poate fi formulată împotriva nici unei persoane care să poată avea calitatea de pârât.
Prin urmare, constatând că ambele excepții sunt întemeiate, în temeiul art.248 alin.1 Cod pr.civilă, va admite excepțiile invocate de pârât și în consecință, va respinge acțiunea formulată de reclamanți.
În consecință, instanța nu va mai analiza aspectele privind fondul cauzei.
În cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârât.
Respinge acțiunea în contencios formulată de C. L. al M. A. I., P. M. A. I. și M. A. I. cu sediul în A. I., .. 5A reprezentați de primarul M. A. I. – M. H. împotriva Tribunalului A. cu sediul în A. I., .. 24.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 28.02.2014.
Președinte, C. F. | ||
Grefier, G. M. P. |
Red/Tehnored. FC/6ex/05.03.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1758/2014. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 2014/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
