Anulare act emis de autorităţi publice locale. Sentința nr. 1442/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1442/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 2465/107/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
SENTINȚA Nr. 1442/C./2014
Ședința publică de la 14 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Grefier I. C.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta C. C. G. în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL L. S. și M. S. prin PRIMAR, având ca obiect anulare act emis de autoritățile publice locale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că:
La data de 13.10.2014, pârâtul M. S. a depus prin fax concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30.09.2014, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 07.10.2014 și ulterior, din lipsă de timp pentru deliberare, la data de astăzi.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea înregistrată la data de 30.04.2014 sub dosar nr._ reclamanta C. C. G. a chemat în judecată în calitate de pârâți Consiliul L. S. și M. S. prin Primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea HCL S. nr. 326/2013, afișată pe site-ul Primăriei S. la data de 20.01.2014, precum si anularea tuturor avizelor si a rapoartelor care au stat la baza adoptării hotărârii anterior menționate, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este proprietara unei case situate în S., cartier P., ., jud. A..
Prin hotărârea de consiliu local menționată, CL S. a procedat la aprobarea avizului prealabil de oportunitate nr. 22/12.12.2013 și a documentației de urbanism PUZ „Construire locuințe colective cu regim de înălțime P + 2, P + 3, P + 3 + M P., . către ..
Reclamanta a formulat plângere prealabila, solicitând paratelor revocarea in tot a hotărârii de consiliu local atacata, precum si a tuturor avizelor si a rapoartelor care au stat la baza adoptării acestei hotărâri, insa plângerea prealabila a rămas fără răspuns, sens in care înțelege sa formuleze prezenta acțiune in contencios administrativ.
Reclamanta a considerat ca hotărârea de consiliu local astfel adoptata este insa nelegala, pentru motivele expuse in continuare:
1. Hotărârea de consiliu local a fost adoptata cu încălcarea procedurii de adoptare a hotărârilor de consiliu local in domeniul urbanismului:
Astfel, modalitatea de adoptare a hotărârilor de consiliu local care privesc amenajarea teritoriului si urbanismul este reglementata prin Legea 350/ 2001, actualizata. Din prevederile art. 27 ind. 1, art. 32 si art. 33 din Legea 350/2001, procedura de aprobare a unui plan urbanistic zonal este următoarea:
a) Persoana interesata in vederea realizării unei construcții care ar implica modificarea PUZ-ului elaborează o solicitare scrisa, care trebuie in mod obligatoriu sa conțină toate elementele prevăzute la art. 32 al. 3 din lege;
b) In baza cererii anterior menționate, structura specializata emite un aviz prealabil de oportunitate, aprobat de către primarul localității;
c) In baza avizului prealabil de oportunitate anterior menționat, se elaborează de către persoana interesata un plan urbanistic zonal;
d) Planul urbanistic zonal astfel întocmit se supune aprobării consiliului local.
In speța, aceste exigente reclamanta consideră că nu au fost nicidecum respectate, procedura decurgând in cu totul alți parametri decât cei anterior menționați. Astfel, din hotărârea de consiliu local atacata se poate constata ca singurul aviz de oportunitate care a fost emis in acest sens este avizul de oportunitate al Comisiei de amenajare a teritoriului si urbanism nr. 22 din data de 12.12.2013. Or, acest aviz nu este nicidecum suficient, întrucât in temeiul art. 32 al. 1 lit. c din Legea 350/2001, titularul obligației de a emite acest aviz este Primarul municipiului, structura specializata anterior menționata având exclusiv atribuții de întocmire a acestuia.
In al doilea rând, reclamantei nu i-a fost adusa la cunoștința pana la acest moment înaintarea vreunei cereri de către solicitantul interesat, prin care acesta sa solicite emiterea avizului de oportunitate in baza art. 32 al. 3 din Legea 350/2001.
Poate cel mai important element al încălcării exigentelor legale anterior menționate este faptul ca nu a fost respectata succesiunea actelor aferente aprobării documentației de urbanism, având in vedere ca avizul de oportunitate la care reclamanta a făcut anterior referire a fost emis in mod vădit ulterior elaborării propunerii de PUZ. Or, potrivit art. 32 al. 1 lit. c din Legea 350/2001 autoritatea publica locala, in cazul in care se impune realizarea unui nou PUZ la inițiativa persoanei interesate, va condiționa autorizarea investiției (obligație impusa ca urmare a cererii .„pentru emiterea certificatului de urbanism) "de aprobarea de către autoritatea publica competenta a unui plan urbanistic zonal, elaborat si finanțat prin grija persoanelor fizice si/sau juridice interesate, numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat, după caz, conform competentei, de primarul localității." Acest fapt rezulta si din prevederile alin. 10 al aceluiași articol, care face referire la documentații de urbanism elaborate in baza unui aviz prealabil de oportunitate.
Așadar, in speța aceste exigente nu au fost respectate, întrucât noul PUZ a fost elaborat anterior emiterii avizului de oportunitate obligatoriu (chiar daca s-ar accepta ca exista un aviz de oportunitate emis in mod legal de către o autoritate locala competenta).
Din aceste circumstanțe rezulta cel puțin suspiciunea ca procedura urmata pentru adoptarea HCL nr. 326/2013 nu respecta prevederile legale incidente si ca proiectul pentru modificarea PUZ nu a fost elaborat si finanțat de către persoana juridica interesata - respectiv . pe baza condiționărilor stabilite de M. S. ca urmare a unei cereri pentru emiterea unui certificat de urbanism, respectiv in funcție de si cu respectarea prevederilor stabilite printr-un aviz prealabil de oportunitate, al cărui conținut sa respecte cel puțin condițiile minime stabilite prin art. 32 alin. 4 din Legea nr. 350/2001.
Pe cale de consecința, reclamanta a considerat că hotărârea de consiliu local, precum si actele care au stat la baza emiterii acesteia, este nelegala, data fiind nerespectarea prevederilor legale anterior menționate.
2. Hotărârea de consiliu local a fost adoptata cu nerespectarea condițiilor de cvorum menționate de Legea 554/2004.
In acest sens reclamanta a făcut referire la prevederile art. 45 alin. 2 lit. e din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora, in exercitarea atribuțiilor ce ii revin in ceea ce privește organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, consiliul local adopta hotărâri cu votul majorității consilierilor locali in funcție.
Astfel, din moment ce prin HCL nr. 326/2013 s-a dispus aprobarea Avizului prealabil de oportunitate nr. 22/12.12.2013 si a documentației de urbanism PUZ "Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M P., . către ., este de natura evidentei ca acest act cu caracter normativ vizează organizarea si dezvoltarea urbanistica a municipiului S. (in concret a localității componente Petresti). Pe cale de consecința, potrivit art. 45 alin. 2 lit. e din Legea nr. 215/2001 pentru adoptarea HCL nr. 326/2013, era in mod cert necesar votul favorabil aparținând majorității abosolute a membrilor Consiliului L. al mun. S..
Or, in concret, astfel cum rezulta din procesul verbal al ședinței de consiliu local din data de 23.12.2013, pentru acest proiect de hotărâre, din totalul de membri prezenți (18), 10 membri au votat favorabil pentru adoptarea hotărârii, 1 vot contra si 7 abțineri. In mod indiscutabil sunt îndeplinite condițiile de cvorum pentru exprimarea dreptului de vot asupra proiectului de hotărâre, insa pentru ca HCL sa fie considerata adoptata erau necesare minim 11 voturi favorabile - raportat la numărul total de membri ai Consiliului L. S. (19 membri) si la faptul ca pentru asigurarea întrunirii majorității absolute este necesar ca minim jumătate din voturile consilierilor + 1 vot sa fie favorabile adoptării hotărârii.
Raportat la condițiile efective întrunite in cadrul ședinței din data de 23.12.2013, astfel cum acestea rezulta din minuta ședinței, proiectul de hotărâre privind aprobarea Avizului prealabil de oportunitate nr. 22/12.12.2013 si a documentației de urbanism PUZ "Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M P., . considerat aprobat in mod nelegal, deși a fost întrunită doar majoritatea simpla a voturilor exprimate de membri prezenți, cu încălcarea vădita a prevederilor art. 45 alin. 2 lit. e din Legea nr. 215/2001.
Având in vedere caracterul de ordine publica a condițiilor imperative minime stabilite in ceea ce privește funcționarea consiliului local, respectiv cu privire la adoptarea de hotărâri, in exercitarea atribuțiilor consiliului local, in funcție de specificul actului administrativ supus aprobării, reclamanta a apreciat ca nerespectarea vădita a condiției întrunirii majorității absolute pentru aprobarea unei hotărâri ce vizează organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului (prin întrunirea a minim 11 voturi favorabile din totalul de 19 membri ai CL S.), determina nulitatea absoluta a HCL nr. 326/2013.
3. Noul PUZ adoptat prin hotărârea de consiliu local atacata nu respecta exigentele legii 350/2001:
In acest sens reclamanta a făcut referire la prevederile art. 32 din Legea 350/2001, care prevede următoarele:
"(1) In cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate;
b) să condiționeze autorizarea investiției de elaborarea și aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal;
c) să condiționeze autorizarea investiției de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat și finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-șef și aprobat, după caz, conform competenței:
- de primarul localității;
- de primarul general al municipiului București;
- de președintele consiliului județean, cu avizul prealabil al primarului localităților interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puțin două unități administrativ-teritoriale;
d) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
e) să permită întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără elaborarea unei documentații de urbanism, în situația construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au același regim de înălțime cu cel solicitat.
(2) In lipsa existenței structurilor de specialitate menționate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor județene și aprobat de președintele consiliului județean.
(3) Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicitări scrise cuprinzând următoarele elemente:
a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investiției/ operațiunii propuse, indicatorii propuși, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecințelor economice și sociale la nivelul unității teritoriale de referință, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privați și categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorității publice locale;
b) piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral, cu zona de studiu, conceptul propus - plan de situație cu prezentarea funcțiunilor, a vecinătăților, modul de asigurare a accesurilor și utilităților.
(4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
a) teritoriul care urmează să fie reglementat prin planul urbanistic zonal;
b) categoriile funcționale ale dezvoltării și eventualele servituți;
c) indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime și maxime;
d) dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităților;
e) capacitățile de transport admise.
(5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a) prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;
b) prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto și pietonale, retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spațiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentația de urbanism.
(6) După aprobarea planului urbanistic zonal sau, după caz, a planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire.
(7) Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unități teritoriale de referință, stabilite prin reglementări aprobate prin planul urbanistic general, poate fi finanțată de persoane juridice și/sau fizice. În această situație, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăși pe cel aprobat inițial cu mai mult de 20%, o singură dată.
(8) Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii și altele asemenea.
(9) Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către autoritățile publice locale.
(10) Prin excepție de la prevederile alin. (9) sunt admise documentații de urbanism elaborate în baza unui aviz de oportunitate, inițiate de persoane fizice și juridice, care conțin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% și care nu modifică caracterul general al zonei."
După cum reiese din conținutul hotărârii de consiliu local atacata, coeficientul de utilizare a terenului aferent noului PUZ este de 2,5.
Aceasta prevedere este vădit nelegala, atât raportat la prevederile planului urbanistic general al localității S. cat si raportat la prevederile vechiului plan urbanistic zonal. Astfel, potrivit planului urbanistic general la nivelul municipiului S., pentru zona P., pentru zona pentru locuințe si funcțiuni complementare, coeficientul maxim de ocupare a terenului este de maxim 1,5. Or, prin noul PUZ s-a stabilit coeficientul anterior menționat la valoarea de 2,5, cu o încălcare vădita a procentului maxim legal obligatoriu de 20%.
Astfel, este de reținut ca, potrivit prevederilor legale anterior menționate, elaborarea unui PUZ nu poate contraveni prevederilor incluse in planul urbanistic general. Prin excepție insa, este posibila derogarea de la factorii acolo menționați, insa cu stricta respectare a procentului de maxim 20% aferent diferențelor incluse in cele doua documentații. Or, așa cum rezulta din cele anterior menționate, aceste prevederi nu au fost respectate.
Aceeași problema subzista de altfel si in cazul înălțimii admise a clădirilor, dat fiind faptul ca PUG prevede o înălțime maxima de 7,5 m, in timp ce noul PUZ prevede o înălțime maxima de 12,5 m, fiind încă o data încălcat procentul de 20% la care reclamanta a făcut anterior referire.
4. Noul PUZ adoptat prin hotărârea de consiliu local atacata nu respecta exigentele HG nr. 525/1996
Astfel, actul normativ anterior menționat vizează regulamentul general de urbanism, aplicabil pe intre teritoriul României. Potrivit art. 1 al. 1 din Anexa 1 a acestui regulament, "regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul unitar de norme tehnice si juridice care sta la baza elaborării planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum si a regulamentelor locale de urbanism." In continuare, potrivit art. 2 al. 1 din același act normativ, Anexa 1, "regulamentul general de urbanism se aplica in proiectarea si realizarea tuturor construcțiilor si amenajărilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atât in intravilan, cat si in extravilan."
Anexa 2 a ordinului menționat, denumita "Procentul de ocupare a terenurilor", prevede: procentul maxim de ocupare a terenurilor admis de lege, astfel aplicabil oricărei construcții realizate pe teritoriul României, cu caracter obligatoriu pentru toate autoritățile publice locale.
Or, potrivit pct. 2.1. in anexa menționata, pentru zonele rezidențiale (cum este si cazul de fata), procentul maxim admis de lege, in oricare categorie (inclusiv in categoria clădirilor sociale cu mai mult de 3 niveluri si chiar a zonelor predominant rezidențiale cu dotări aferente), este de 40%.
Din hotărârea de consiliu local adoptata, se poate cu ușurința observa ca POT-ul menționat prin PUZ-ul adoptat in cadrul hotărârii de consiliu local pe care reclamanta a atacat-o încalcă, încă o data, în mod vădit prevederile legale, dat fiind faptul ca acest POT a fost stabilit la 48%.
Pe cale de consecința, si din aceasta perspectiva reclamanta a considerat că hotărârea de consiliu local este nelegala.
5. In cadrul adoptării hotărârii de consiliu local menționata nu au fost respectate prevederile Ordinului nr. 2701/2010 privind aprobarea Metodologiei de informare si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism si ale Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administrația publica.
Pentru început, reclamanta a menționat faptul ca, potrivit art. 4 din ordinul anterior menționat, "documentațiile de urbanism si amenajare a teritoriului care se aproba fără respectarea prezentului ordin sunt nule de drept".
In ciuda acestei sancțiuni legale exprese, hotărârea de consiliu local in discuție a fost adoptata cu încălcarea vădita a acestui ordin. Astfel, cu referire la prevederile anexei, art. 4 prevede următoarele:
"Informarea și consultarea publicului se fac obligatoriu în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului:
a) etapa pregătitoare - anunțarea intenției de elaborare;
b) etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare;
c) etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare;
d) elaborarea propunerii finale, care include toate observațiile avizatorilor și care se supune ; procedurii de transparență decizionala"
In continuare, potrivit art. 5 al. 2 din aceeași anexa, "raportul informării si consultării publicului fundamentează decizia autorităților administrației publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus, în vederea respectării principiilor de dezvoltare urbană durabilă și asigurării interesului general."
In ceea ce privește conținutul legal obligatoriu al raportului de informare, acesta este instituit de art. 11, care prevede următoarele:
"Raportul informării și consultării publicului, care fundamentează decizia consiliului local de adoptare sau neadoptare a planului de urbanism sau amenajare a teritoriului, va cuprinde cel puțin următoarele informații:
a) detalii privind tehnicile și metodele utilizate de solicitant pentru a informa și a consulta publicul, inclusiv:
1. datele și locurile tuturor întâlnirilor la care cetățenii au fost invitați să dezbată propunerea solicitantului;
2. conținutul, datele de transmitere prin poștă și numărul trimiterilor poștale, inclusiv scrisori, invitații la întâlniri, buletine informative și alte publicații;
3. localizarea rezidenților, proprietarilor și părților interesate care au primit notificări, buletine informative sau alte materiale scrise;
4. numărul persoanelor care au participat la acest proces;
b) un rezumat al problemelor, observațiilor și rezervelor exprimate de public pe parcursul procesului de informare și consultare, inclusiv:
1. modul în care solicitantul a rezolvat, intenționează să rezolve sau se va ocupa de problemele, observațiile și rezervele exprimate de public;
2. probleme, observații și rezerve pe care inițiatorul planului de urbanism sau amenajare a In teritoriului nu poate sau nu e dispus să le rezolve, împreună cu motivația acestui lucru;
3. orice alte informații considerate necesare pentru a susține preluarea sau nepreluarea propunerilor".
In același sens, potrivit art. 12: "Raportul consultării, însoțit de punctul de vedere al structurii de specialitate din cadrul autorității publice locale, se prezintă consiliului județean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului București spre însușire sau respingere".
Referitor la exigentele specifice adoptării unui plan urbanistic zonal, procedura de informare este in mod expres reglementata de art. 37 din același ordin - Anexa 1 - astfel: "Informarea și consultarea publicului cu privire la propunerile de PUZ se fac înainte de transmiterea documentației pe circuitul tehnic de avizare, astfel:
a) autoritățile administrației publice locale informează publicul prin cel puțin următoarele activități:
1. publică pe propria pagină de internet anunțul cu privire la posibilitatea, modul și perioada, locul și orarul în care se pot consulta documentele și transmit observații la sediul autorității publice competente pentru aprobarea PUZ în termen de maximum 25 de zile calendaristice de la data anunțului, precum și obiectivele, data, locul de desfășurare, ora de începere și durata estimată pentru fiecare metodă de consultare;
2. identifică și notifică proprietarii ale căror proprietăți vor fi direct afectate de propunerile PUZ;
3. pune la dispoziția publicului spre consultare documentele aferente propunerilor PUZ, inclusiv materiale explicative scrise și desenate, într-un limbaj non tehnic, precum și documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor, după caz: certificatul de urbanism, avizul prealabil de oportunitate;
4. afișează anunțul la sediul propriu și în alte locuri special amenajate, pe panouri rezistente la intemperii, cu caracteristici stabilite prin procedurile specifice amplasate în cel puțin 3 locuri vizibile pe teritoriul zonei studiate;
5. investitorul privat inițiator al PUZ afișează anunțul pe panouri rezistente la intemperii, cu caracteristici stabilite prin procedurile specifice, în loc vizibil la . intenția elaborării PUZ;
b) autoritățile administrației publice responsabile cu aprobarea planului au următoarele obligații:
1. informează publicul cu privire la rezultatele informării și consultării, cel puțin prin publicarea pe propria pagină de internet și la sediul propriu a observațiilor și sugestiilor publicului și a răspunsului la acestea, în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consultare a publicului;
2. informează în scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ și care au trimis opinii, cu privire la observațiile primite și răspunsul argumentat la acestea."
In fine, in ceea ce privește etapa aprobării PUZ-ului, art. 40 din ordinul menționat face trimitere la prevederile Legii nr. 52/2003. Prevederile relevante ale acesteia sunt cuprinse in art. 12 al. 3, care reglementează următoarele: "autoritățile administrației publice prevăzute la art. 4 sunt obligate sa justifice in scris nepreluarea recomandărilor formulate si înaintate in scris de cetățeni si asociațiile legal constituite ale acestora."
In speța, exigentele mai sus menționate nu au fost nici pe departe respectate. Astfel, așa-zisa "informare" prealabila obligatorie a reclamantei (in sensul respectării procedurii de informare și consultare a publicului) nu a fost nicidecum un demers efectiv. Acest fapt rezulta in primul rând din cuprinsul Raportului informării si consultării publicului, întocmit la data de 13.12.2013, din care reiese ca procedura de informare s-a limitat la afișarea documentației si notificarea reclamantei cu privire la necesitatea modificării PUZ. Or, din acest fapt se confirma ceea ce este de fapt real, si anume ca in ciuda solicitărilor repetate ale reclamantei de a i se lua in calcul punctul de vedere, potrivit căruia aprobarea PUZ-ului in discuție îi vatămă in mod grav interesele legitime si nivelul de trai, acestea au fost ignorate in totalitate, nefiind niciodată efectiv analizate de către consiliul local.
În lumina prevederilor legale anterior menționate, reclamanta consideră nu doar ca este necesara analizarea punctelor de vedere înaintate de către persoanele vizate in domeniul urbanismului, ci autoritățile locale au obligația legala de a răspunde punctual solicitărilor astfel înaintate, prin conferirea de soluții concrete, in termenele anterior menționate. Or, un astfel de demers realizat de către autoritățile publice nu a fost realizat, încălcându-se astfel in mod vădit toate prevederile legale anterior subliniate.
In speța au existat solicitări exprese si repetate adresate organelor locale abilitate, prin care reclamanta si alte persoane vizate/afectate de aceste modificări au solicitat adoptarea unor soluții. In acest scop reclamanta a amintit: adresa înregistrată sub nr. 375 din data de 11.07.2013; adresa nr._ din data de 06.09.2013; adresa nr._ din data de 18.09.2013; adresa nr._ din data de 18.09.2013; adresa nr. 53 din data de 20.09.2013. În contrapartida insa, organele locale nu au răspuns in niciun fel solicitărilor reclamantei, prin indicarea demersurilor concrete care urmează a fi realizate pentru concilierea intereselor sale cu adoptarea noului PUZ.
Sancțiunea nerespectării acestor prevederi legale este nulitatea absoluta a documentațiilor de urbanism astfel emise, fapt pentru care reclamanta a considerat că se impune admiterea prezentei acțiuni. Nerespectarea acestor obligații legale atrage si sancționarea disciplinară a persoanelor implicate, in temeiul art. 15 din Legea nr. 52/2003.
6. Nerespectarea condiției de oportunitate a emiterii actului administrativ:
Actul administrativ atacat a fost emis cu încălcarea elementului de oportunitate, care constituie o condiție fundamentala a emiterii oricărui act administrativ.
Astfel, cum s-a arătat anterior, reclamanta si un număr semnificativ de alți locuitori sunt direct vizați de adoptarea noului PUZ și consideră că emiterea acestui act administrativ nu este oportuna, prin expunerea unor motive legitime care vatamă in mod grav atât interesele lor personale, cat si interesul general, prin faptul ca contravine strategiei locale de dezvoltare si prevederilor Legii nr. 350/2001.
Astfel, Legea nr. 350/ 2001 prevede următoarele:
„Art. 1 al. 4 - „Statul, prin intermediul autorităților publice, are dreptul si datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism si de amenajare a teritoriului, condiții de dezvoltare durabila si respectarea interesului general, potrivit legii.”
„Art. 1 al. 5 - Gestionarea spațială a teritoriului urmărește să asigure indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, calitatea arhitecturii, protejarea identității arhitecturale, urbanistice și culturale a localităților urbane și rurale, condiții de muncă, de servicii și de transport ce răspund diversității nevoilor și resurselor populației, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecției peisajelor naturale și construite, conservarea biodiversității și crearea de continuități ecologice, securitatea și salubritatea publică, raționalizarea cererii de deplasări."
„Art. 9 - Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
a) dezvoltarea economică și socială echilibrata a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora;
b) îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;
c) gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural și cultural și a resurselor naturale;
d) utilizarea rațională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităților și conservarea terenurilor agricole fertile;
e) conservarea și dezvoltarea diversității culturale."
Or, in speța aceste prevederi legale nu sunt respectate. Astfel, prin aprobarea hotărârii de consiliu local atacate, se va ajunge in mod firesc la situația in care zona vizata se va aglomera, traficul neputând fi susținut de infrastructura zonei, caracterizata de străzi si intersecții înguste. In continuare, dreptul la intimitate al reclamantei și al persoanelor interesate va fi in mod grav afectat, fapt care va cauza reducerea calității vieții. Aglomerația va cauza totodată un risc real privind securitatea, sănătatea si neîndeplinirea corespunzătoare a normelor legale aplicabile in domeniul salubrității si al protecției mediului. Terenurile si construcțiile din zona vor suferi o devalorizare pregnanta, fapt care se va traduce . vădita existenta in patrimoniul reclamantei. Nu in ultimul rând, modificările de PUZ vin . cu cadrul natural, estetic si arhitectural al zonei, care este in prezent o zona destinata exclusiv caselor.
Lipsa de oportunitate a actului administrativ atacat, pe lângă exemplele nelimitate expuse mai sus, a fost de altfel confirmata si in cuprinsul scrisorii deschise care a fost adresata autorităților publice de către Președintele Ordinului Arhitecților din România, având număr de ieșire 68 din data de 15.01.2014, prin care acesta a reținut, pe de o parte, ca nu au fost deloc conciliate interesele subsemnaților cu cele invocate prin documentația care a stat la emiterea hotărârii de consiliu local atacate. Totodată, s-a reținut si faptul ca noul PUZ nici măcar nu se apropie de specificul actual al zonei.
Având in vedere toate aspectele anterior menționate, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii si anularea hotărârii de consiliu local menționata, precum si a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestei hotărâri, ca fiind netemeinice si nelegale.
In drept reclamanta a invocat textele legale la care a făcut anterior referire:
În motivare, reclamanta a anexat: adresa înregistrata sub nr. 375/11.07.2013; adresa înregistrata sub nr._/06.09.2013; adresa înregistrata sub nr._/18.09.2013; proces verbal înregistrat sub nr._/18.09.2013; adresa înregistrata sub nr. 53/20.09.2013; scrisoarea deschisa a Președintelui Ordinului Arhitecților din România, având număr de ieșire 68/15.01.2014; plângerea prealabila înaintata autorităților publice.
La data de 16.06.2014 pârâtul M. S. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare, pârâtul a arătat în fapt că prin HCL nr. 326/2013 din data de 23.12.2013, Consiliul L. al Municipiului S. a aprobat Avizul de oportunitate nr. 22/12.12.2013 și documentația de urbanism PUZ „ Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M P., . ., reclamanta solicitând anularea acestui act administrativ, aducând în sensul acesta argumente care, după propria-i părere, ar privi încălcarea unor prevederi legale și rațiuni de oportunitate referitoare la adoptarea actului administrativ.
Referitor la primul motiv, legat de nerespectarea normelor legale cu privire la „ procedura adoptării hotărârilor de consiliu local în domeniul urbanismului, respectiv a prevederilor art. 27 ind. 1, art. 32 și art. 33 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, pârâta a precizat:
Susținerea reclamantei potrivit căreia la adoptarea hotărârii atacate s-ar fi încălcat prevederile art. 32 alin. (1) lit. c) referitoare la avizul prealabil de oportunitate întocmit de structura de specialitate condusă de arhitectul - șef și aprobat de primarul localității, nu corespunde realității. În documentația care a stat la baza adoptării hotărârii consiliului local a cărei anulare se cere se regăsește Avizul de oportunitate întocmit de Comisia tehnică de urbanism și amenajarea teritoriului a Municipiului S. condusă de arhitect - șef V. O. și aprobată de Primarul municipiului S., A. A. D..
Se poate observa în colțul dreapta sus al documentului mențiunea „Aprobat Primar A. D.” și semnătura acestuia.
Voit sau nu, reclamanta confundă Comisia pentru amenajarea teritoriului și urbanism, lucrări publice, administrarea domeniului public și privat - comisie de specialitate a Consiliului L. S., cu structura de specialitate la care se referă art. 32 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 350/2001, încercând astfel să inducă confuzia instanței. Este însă de observat că Avizul prealabil de oportunitate nr. 22 din 12.12.2013 aprobat de primarul localității există și în afara acestuia comisia de specialitate a consiliului local a avizat favorabil proiectul de hotărâre prin raportul de avizare din data de 18,12.2013, raport semnat de membrii comisiei respective, care au calitatea de consilieri locali și nicidecum de arhitectul - șef sau primarul localității.
Nici susținerea reclamantei privind nerespectarea prevederilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 cu privire la emiterea avizului prealabil de oportunitate în baza unei cereri scrise ( a solicitantului) nu poate fi reținută, întrucât emiterea avizului în cauză s-a făcut la solicitarea . cu cererea înregistrată la Primăria Municipiului S. sub nr._/05.12.2013. Se poate observa că, încă din faza emiterii Certificatului de urbanism, s-a înscris cerința obligativității avizului prealabil de oportunitate, ceea ce exclude în mod categoric orice presupunere a reclamantei după care „ avizul de oportunitate a fost emis vădit ulterior propunerii de PUZ și implicit succesiunea actelor aferente documentației de urbanism.”
Referitor la al patrulea motiv din acțiune cu privire la nerespectarea exigențelor stabilite prin Anexa 2 pct. 2.1 din HG nr. 525/1996 privind Regulamentul general de urbanism aplicabil pe întreg teritoriul României, pârâta a precizat următoarele:
Noul PUZ, aprobat prin hotărârea consiliului local atacată, raportat la PUZ-ul anterior, înregistrat sub nr. 4685/2005 „Extindere PUZ S. – P.” aprobat prin HCL nr. 293/2005 a preluat indicatorul POT de 48% stabilit prin acest plan urbanistic zonal, care a fost implementat cu toate efectele pe care le-a produs și care trebuie avute în vedere. Dacă nu s-ar ține cont de efectele juridice generate, consecințele unei anulări a actului administrativ respectiv ar fi deosebit de grave, mergând până la periclitarea securității circuitului civil, lucru inadmisibil care ar crea un precedent periculos pentru întreaga zonă.
Cât privește al cincilea motiv din acțiune, respectiv aspectul potrivit căruia la adoptarea hotărârii atacate nu s-ar fi respectat prevederile Ordinului nr. 2701/2010 privind aprobarea Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și urbanism și ale Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică pârâta a precizat:
Adoptarea HCL nr. 326/2013 s-a făcut cu respectarea întocmai a prevederilor legale incidente, lucru pe deplin probat cu documentele aferente acestui act administrativ: proces - verbal nr._/06.12.2013 cu ocazia afișării PUZ - „ Construire locuințe colective regim de înălțime P+2, P+3 și P+3+M . mun. S., loc. P., .., jud. A.” și raportul informării și consultării publicului nr. 15 din 13.12.2013 al Comp. U.A.D.C. care fundamentează decizia Consiliului L. al Municipiului S. de a adopta aprobarea Avizului de oportunitate și a documentației PUZ „Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M” beneficiar ..
4) Referitor al șaselea motiv din acțiune - susținerile legate de nerespectarea condiției de oportunitate a emiterii actului administrativ, pârâta a considerat că toate rapoartele și referatele aferente documentației care a stat la baza adoptării HCL nr. 326/2013 și care reflectă puncte de vedere ale unor specialiști și structuri de specialitate competente lămuresc aspectul oportunității.
Referitor la condiția de îndeplinire a cvorumului necesar adoptării hotărârii atacate, pârâta a făcut dovada îndeplinirii acestuia cu procesul - verbal de ședință din data de 23.12.2013.
Nu este lipsit de relevanță nici aspectul legat de faptul că reclamanta, lezată în dreptul acesteia la intimitate, a procedat la edificarea unor construcții nelegale, fără autorizație de construire ( garaj și anexe gospodărești ) pe terenul proprietatea acesteia situat pe .> O ultimă observație cu privire la sistematizarea și întinderea excesivă a cererii de chemare în judecată impune a sesiza faptul că mai bine de 3 sferturi din cuprinsul acțiunii este dat de reproducerea unor texte de lege, pretențiile fiind rezumate la câteva idei și acestea nesistematizate și reluate pentru a crea un grad de confuzie cât mai ridicat și a îngreuna astfel formularea unor răspunsuri (apărări) adecvate.
In drept pârâta a invocat prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 350/2001, H.G. nr. 525/1996 și Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, republicată.
La data de 09.09.2014 . a depus la dosar cerere de intervenție accesorie, solicitând:
-în temeiul art. 64 NCPC, admiterea in principiu a cererii de intervenție;
-respingerea acțiunii formulată de către reclamantă și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii intervenienta a arătat că, în ceea ce privește condiția justificării unui interes personal, cererea de intervenție este pe deplin justificată, având în vedere că reclamanta a solicitat instanței de judecată anularea HCL S. cu nr. 326/2013, prin care au fost aprobate avizul prealabil de oportunitate nr. 22/12.12.2013 și documentația de urbanism PUZ – Construire locuințe colective cu regim de înălțime P + 2, P + 3, P + 3 + M P., . către . la solicitarea intervenientei.
În urma adoptării acestei hotărâri, precum și a actelor ce au urmat, intervenienta a ridicat deja 2 dintre blocurile de locuințe, fiind vândute mai multe apartamente.
Intervenienta a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. S. prin Primar și respingerea acțiunii față de acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală, având în vedere că în cadrul litigiilor de contencios administrativ are calitate procesuală pasivă autoritatea publică emitentă a actului administrativ atacat sau autoritatea publică ce refuză în mod în mod nejustificat soluționarea unei cereri ori nu o soluționează în termen legal, așa după cum rezultă din referirile de la art. 13 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia instanța dispune citarea părților și poate cere autorității al cărei act este atacat să îi comunice acel act, împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui.
In prezenta cauză este contestat un act administrativ adoptat de către Consiliul L. S., astfel încât doar acesta are calitate procesuală pasivă., fiind emitentul actului administrativ atacat.
De asemenea, intervenienta a solicitat admiterea excepției tardivității plângerii prealabile și respingerea acțiunii, având în vedere că în speța dedusă judecății sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Momentul subiectiv de la care începe să curgă termenul de 30 de zile instituit de legiuitor până la care reclamanta putea introduce în mod legal plângerea prealabilă este momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența actului administrativ despre care se afirmă că îi produce o vătămare.
Acesta se raportează la data adoptării actului, care reprezintă momentul obiectiv. Hotărârea contestată a fost adoptată în ședința Consiliului L. S. din data de 23.12.2013, ședință la care reclamanta a fost prezentă., după cum rezultă din procesul verbal al ședinței. Prin urmare, termenul de 30 de zile a început să curgă din data de 23.12.2013 și s-a împlinit în data de 23.01.2014. Reclamanta a depus plângerea prealabilă cu nerespectarea prevederilor art. 182 alin. 2 NCPC, potrivit cu care termenul se socotește împlinit la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal. După cum se poate observa, plângerea prealabilă a fost transmisă în data de 23.01.2014, la ora 19.22, cu mult după ora la care încetase activitatea în instituție.
Pe fondul cauzei intervenienta a solicitat respingerea cererii reclamantei pentru următoarele considerente:
În fapt, prin hotărârea contestată s-a procedat la aprobarea avizului de oportunitate nr. 22/12.12.2013 și a documentației de urbanism PUZ Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M . către . la solicitarea intervenientei.
Susținerea reclamantei potrivit cu care nu au fost respectate prevederile legale este eronată.
Astfel avizul de oportunitate a fost emis în conformitate cu prevederile art.32 alin. 2 din L 350/2001, fiind întocmit de către arhitectul-șef și aprobat de primarul localității (Aviz de oportunitate nr. 22/12.12.2013, în urma solicitării intervenientei înregistrată sub nr._/05.12.2013, reiterată sub nr._/05.12.2013.
PUZ-ul a fost elaborat și finanțat prin grija intervenientei acesta fiind aprobat de către pârâtul Consiliul L. S. numai, după ce anterior adoptării hotărârii (23.12.2013) fusese emis avizul de oportunitate (18.12.2013).
H.C.L. S. cu nr. 326/2013 a fost adoptată cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 45 alin. 2 din L 215/2001, fiind întrunită majoritatea cerută, respectiv majoritatea absolută.
Aceasta reprezintă 10 voturi din totalul de 19 membri ai Consiliului Loca! S., numărul de voturi întrunit în speță.
Afirmația reclamantei potrivit cu care majoritatea absolută ar însemna întrunirea a 11 voturi dintr-un total de 19 voturi este neîntemeiată, într-o atare situație numărul total de membri ai consiliului ar fi trebuit să fie de 21.
Susținerea reclamantei potrivit cu care PUZ-ul nu respectă cerințele L 350/2001, este nefondată, CUT-ul propus prin PUZ-ul aprobat prin hotărârea contestată, în primul rând, nu se circumscrie ipotezei descrisă în art. 32 pct. 7, deoarece prin acesta, nu se aduce nicio modificare unei UTR. De asemenea, prin PUZ-ul aprobat nu se aduce vreo modificare unor reglementări anterioare aprobate prin PUG, întrucât pentru terenul care face obiectul PUZ-ului nu există nici un PUG, prin urmare CUT-ul ui propus nu l se poate aplica majorarea pentru depășire de până ia 20%. De altfel, CUT-ul este dat de raportul de înălțime în raport cu POT-ul, acesta neputând fi prestabilit
Oricum, în al doilea rând, după cum rezultă din Nota explicativă cu nr. 104/2014, emisă de . Fle., anexată, CUT-ul calculat pentru ansamblul de locuințe proiectat este de 1,67, valoare care se încadrează în marja de modificare cu până la 20 % a indicatorului inițial de 1,5, marjă care putea conduce la un CUT perfect de până la 1,8.
PUZ-ul a fost adoptat și cu respectarea exigențelor stabilite prin HG 525/1996, POT-ul respectând prevederile pct. 2.1.5 din Anexa nr. 2 din actul normativ indicat mai sus, potrivit cu care valoarea maximă este de 40%. POT-ul calculat pe suprafețele reale este de 36,43 %, după cum se arată în Nota explicativă nr. 103/2014, anexată, fiind o valoare cu mult sub valoarea maximă permisă prin certificatul de urbanism, de 48 %, chiar și sub valoarea de 40% indicată de reclamantă.
Mai susține că au fost respectate prevederile Ordinului 2701/2010, publicul a fost informat și consultat, în conformitate cu dispozițiile legale în materie. Informarea s-a realizat prin notificare, afișarea PUZ-ului, întâlniri.
Astfel, au fost notificați vecinii, inclusiv reclamanta, care și-a exprimat dezacordul cu reglementările propuse prin PUZ. PUZ-ul cu modificările succesive pe care le-a avut in urma întâlnirilor cu persoanele interesate și cu membrii comisiei de specialitate, a fost afișat după cum rezultă din procesul-verbal nr._/21.08.2013, procesul-verbal nr._/02.10.2013 și procesul-verbal nr._/06.12.2013.
In data de 18.09.2013 s-a desfășurat o întâlnire l-a sediul Primăriei Municipiului S., ocazie cu care au fost prezentate obiecțiunile reclamantei și dezacordul privitor l-a PUZ, după cum rezultă din procesul-verbal înregistrat sub nr._/18.09.2013.
Solicitării reclamantei, înregistrată sub nr. 37P/11.07.2013, i s-a răspuns prin Adresa cu nr. 37P/22.07.2013, prin care au fost oferite acesteia toate informațiile, astfel încât apare ca nereală susținerea potrivit căreia organele locale nu au răspuns în nici un fel solicitărilor.
Referitor la adoptarea actului administrativ cu respectarea oportunității, se arată că oportunitatea, dreptul de apreciere sau puterea discreționară a autorităților administrației publice, reprezintă o anumită libertate de care se bucură administrația publică in activitatea de organizare a executării și de executare în concret a legilor, urmărindu-se asigurarea concordanței între normele juridice și necesitățile în continuă transformare a societății.
Prin urmare, legalitatea și oportunitatea actelor administrative sunt controlate de organele administrației publice emitente și cele ierarhic superioare, care pot dispune revocarea și respectiv, anularea actelor administrative ilegale și inoportune. În ce privește controlul exercitat de către autoritatea judecătorească, aceasta poate verifica numai legalitatea actelor administrative, nu și oportunitatea acestora.
In probațiune, solicită încuviințarea înscrisurilor anexate, martori, expertiză tehnică.
In drept, art. 64-67 NCPC, art. 182 alin. 2 NCPC, art. 7 alin. 3, an. 13 L 554/2004, L 350/2001, L 215/2001, HG 525/2001, Ordinul 2701/2010.
La termenul din 30.09.2014, a fost încuviințată în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta ..
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând în prealabil excepțiile invocate prin cererea de intervenție, instanța a respins excepția tardivității procedurii prealabile și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de ordin II, pentru considerentele reținute în încheierea inițială de amânare a pronunțării.
În aceste condiții, acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul M. S. urmează a fi respinsă, ca fiind formulată împotriva persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând actele și lucrările dosarului pe fondul cauzei raportat la pârâtul de ordin 1, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr.326/23.12.2013, adoptată de Consiliul L. S. a fost aprobat avizul prealabil de oportunitate nr. 22/12.12.2013 și documentația de urbanism PUZ „Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M P., . către . (f.46).
Împotriva acestui act reclamanta a formulat plângere prealabila, solicitând revocarea in tot a hotărârii de consiliu local atacata, precum si a tuturor avizelor si a rapoartelor care au stat la baza adoptării acestei hotărâri, fără ca reclamanta să primească un răspuns la această plângere (f.18).
Criticile reclamantei referitoare la încălcarea de către emitent a prevederilor art.27 ind.1, art.32 si art.33 din Legea 350/2001 sunt întemeiate.
Este incontestabil că avizul de oportunitate nr.22/12.12.2013 avut în vedere de către Consiliul L. S. a fost aprobat de primarul unității administrativ teritoriale (f.57-58), însă acest aspect nu este suficient pentru a se considera că au fost respectate dispozițiile legale anterior menționate.
Astfel, se reține că potrivit art.32 alin.1 lit.c din Legea 350/2001, în cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca prin certificatul de urbanism sa conditioneze autorizarea investitiei de aprobarea de catre autoritatea publica competenta a unui plan urbanistic zonal, elaborat si finantat prin grija persoanelor fizice si/sau juridice interesate, numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat, conform competentei de primarul localitatii (…).
Interpretarea gramaticală a acestui text de lege impune concluzia că planul urbanistic zonal, care este elaborat si finantat prin grija persoanelor fizice si/sau juridice interesate trebuie să aibă la bază un aviz prealabil de oportunitate, iar după elaborare în aceste condiții, trebuie să fie aprobat de catre autoritatea publica competenta. În sprijinul tezei că această interpretare reprezintă voința legiuitorului vin și dispozițiile alin.10 al aceluiași text de lege din care rezultă explicit că prin exceptie de la prevederile alin. (9), sunt admise documentatii de urbanism elaborate in baza unui aviz de oportunitate, initiate de persoane fizice si juridice, care contin modificari ale indicatorilor urbanistici in limita a maximum 20% si care nu modifica caracterul general al zonei.
Or, în cauză este evident că documentația de urbanism PUZ „Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M P., . întocmită anterior avizului de oportunitate, câtă vreme, la data de 05.12.2013, inițiatorul – . a solicitat și aprobarea PUZ-ului și emiterea avizului (f.80-81), iar avizul poartă nr.22/12.12.2013 (f.82). Este adevărat că la filele 48-49 dosar a fost depus un raport al arhitectului șef cu privire la aprobarea avizului de oportunitate, care este datat 27.11.2013, însă această dată nu poate fi luată în considerare, în condițiile în care în raport se face vorbire despre documentația înregistrată de beneficiar la o dată ulterioară – 05.12.2013.
De asemenea, la adoptarea actului atacat, nu au fost respectate de către emitent exigențele HG 525/1996.
Astfel, potrivit Anexei 2 la acest act normativ, procentul maxim de ocupare a terenurilor (POT) se stabileste in functie de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasata constructia si de conditiile de amplasare in cadrul terenului. Raportat la destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasata constructia, în zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, P+2 procentul de ocupare a terenurilor este de maxim 35%, în zona rezidentiala cu cladiri cu mai mult de 3 niveluri, de 20%, iar în zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente) de 40%.
Deși reclamanta a susținut că zona în discuție se încadrează în categoria zonelor predominant rezidentiale, în realitate, raportat la PUZ-ul propus - „Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M P., . că în realitate este vorba de o zonă rezidentiala cu cladiri cu mai mult de 3 niveluri, iar prin urmare POT nu poate fi mai mare de 20%. Că este vorba de o astfel de categorie de zonă rezultă explicit din referatul nr._/18.12.2013 întocmit de C. UADC al pârâtului de ordin 2, în care se face vorbire despre documentația care vizează aprobarea unui nou ansamblu rezidențial care are în vedere și regimul de înălțime P+3+M, deci mai mult de 3 niveluri (f.54-55).
Este adevărat că prin noul PUZ se păstrează practic POT de maxim 48% aprobat anterior prin PUZ-ul inițial (HCL din 2005), însă acest aspect este lipsit de relevanță. Astfel, chiar dacă PUZ-ul din anul 2005, aprobat prin HCL produce efecte, în condițiile în care nu s-a dovedit că hotărârea prin care a fost aprobat a fost atacată în contencios și anulată, nu se poate considera că noul PUZ poate fi aprobat cu încălcarea prevederilor legale. Aceasta întrucât, printr-un PUZ adoptat și neatacat nu se poate deroga de la lege.
Pe de altă parte, dacă noul PUZ (care în mod evident are în vedere o cu totul altă situație decât cea de la nivelul anului 2005, astfel cum rezultă din referatul nr._/18.12.2013) nu respectă exigențele legale nu poate fi confirmat în procedura de față doar pentru că se află în ființă un PUZ anterior, cu privire la care, la momentul prezent nu se mai pot face verificări în ce măsură a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor în vigoare la data adoptării lui.
Referitor la adresa aflată la fila 95 din care rezultă că raportat la suprafețele reale, POT propus este de fapt de 36,43%, aceasta nu este opozabilă reclamantei și nici emitentului actului, câtă vreme nu reprezintă altceva decât opinia proiectantului PUZ „Construire locuințe colective cu regim de înălțime P+2, P+3, P+3+M P., . ulterioară adoptării actului din 23.12.2013 (25.08.2014). Oricum, așa cum s-a arătat anterior, zona în discuție poate avea un procent de ocupare a terenurilor de maxim 20% și nu de 40%, așa încât chiar dacă s-ar ține cont de acest document, procentul indicat de proiectant este mai mare decât cel permis de Anexa 2 la HG 525/1996.
Apărările reclamantei referitoare la nerespectarea condițiilor de cvorum, nerespectarea prevederilor art.32 alin.7 din Legea 350/2001, nerespectarea prevederilor Ordinului 2701/2010 și respectiv nerespectarea condiției de oportunitate nu pot fi primite.
Astfel, referitor la încălcarea dispozițiilor art.45 alin.2 lit.e din Legea 215/2001, se reține că potrivit acestui text de lege, se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie hotararile privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului.
Raportat la aceste prevederi legale, singurul aspect care trebuie avut în vedere este acela de a se verifica majoritatea raportat la numărul de consilieri în funcție și nu la numărul celor prezenți, astfel cum permite art.45 alin.1 din Legea 215/2001, cu privire la hotărârile obișnuite, pentru care nu se cere un cvorum special – „În exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.”
Or, raportat la numărul necontestat de consilieri în funcție – 19, este evident că pentru adoptarea hotărârii în discuție au fost suficiente 10 voturi, aceasta reprezentând majoritatea cerută de art.45 alin.2 lit.e din Legea 215/2001, text care nu face vorbire despre majoritate absolută.
Apoi, cu privire la incidența în cauză a prevederilor art.32 alin.7 din Legea 350/2001, se constată că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile.
Conform art.32 alin.7 din Legea 350/2001, „modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unitati teritoriale de referinta, stabilite prin reglementari aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finantata de persoane juridice si/sau fizice. In aceasta situatie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depasi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singura data.”
Așadar, textul de lege face vorbire despre modificarea reglementărilor unui PUG prin PUZ ale unor de zone din unitati teritoriale de referinta și prin urmare este incident doar în această situație. În cauză însă, așa cum s-a arătat anterior, pentru zona în discuție, există un PUZ adoptat la nivelul anului 2005, așa cum rezultă în mod explicit din înscrisul aflat la fila 54, iar în acest context, fiind vorba de modificarea unui PUZ preexistent, dispozițiile art.32 alin.7 din Legea 350/2001 nu se aplică.
În ceea ce privește dispozițiile Ordinului 2701/2010, instanța reține, într-adevăr că potrivit art.4 (aflat în vigoare la momentul adoptării actului atacat), documentațiile de urbanism si amenajare a teritoriului care se aproba fără respectarea ordinului sunt nule de drept.
De asemenea în conformitate cu dispozițiile art.4 ale Anexei la ordin:
„Informarea și consultarea publicului se fac obligatoriu în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului:
a) etapa pregătitoare - anunțarea intenției de elaborare;
b) etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare;
c) etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare;
d) elaborarea propunerii finale, care include toate observațiile avizatorilor și care se supune procedurii de transparență decizionala.”
Deși reclamanta a invocat încălcarea mai multor dispoziții legale din cuprinsul Ordinului 2701/2010, în realitate, se consideră prejudiciată doar pentru faptul că procedura de informare s-a limitat la afișarea documentației si notificarea sa cu privire la necesitatea modificării PUZ, iar în ciuda solicitărilor sale repetate de a i se lua in calcul punctul de vedere, acesta a fost ignorat in totalitate, nefiind niciodată efectiv analizat de către consiliul local.
Așa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 50, 59 și 61 etapa de consultare a populației a demarat conform unui calendar elaborat de C. UADC din cadrul Primăriei S., reclamanta necontestând îndeplinirea obligațiilor care vizează afișarea documentației de urbanism PUZ la sediul primăriei și în teren, înștiințarea persoanelor direct interesate, respectiv punerea la dispoziția solicitanților a conținutului documentației de urbanism.
Potrivit referatului cu privire la calendarul desfășurării etapei de informare și consultare a publicului (f.50), în perioada 13.12._13 trebuia să se desfășoare activitatea de formulare a răspunsurilor și propunerilor la observațiile și sugestiile publicului.
Deși reclamanta recunoaște faptul că a fost notificată în calitate de vecin cu privire la modificarea PUZ (aspect dovedit cu înscrisul aflat la fila 14), trebuie remarcat faptul că ulterior datei afișării documentației – 06.12.2013, reclamanta nu a făcut dovada că a înregistrat la Primăria S. un punct de vedere cu privire la care autoritatea competentă ar fi trebuit să răspundă în perioada 13.12._13, conform calendarului elaborat în acest sens.
Este adevărat că în cursul anului 2013, reclamanta împreună cu alți proprietari din zona vizată de modificarea PUZ au formulat mai multe sesizări (f.8-17), însă așa cum s-a arătat anterior, acestea au fost înregistrate în afara perioadei în care s-a desfășurat etapa de informare și consultare a publicului, iar mai mult de atât, autoritatea a răspuns primei sesizări cu adresa nr.37P/22.07.2013, depusă chiar de reclamantă la dosar (f.15).
În aceste condiții, se reține că dispozițiile Ordinului 2701/2010 au fost respectate, neimpunându-se a se constata nulitatea documentației de urbanism, prin prisma criticilor invocate de reclamantă.
În fine, cu privire la ultima critică a reclamantei, se reține că instanța de contencios administrativ nu poate cenzura hotărârea adoptată de pârâtul de ordin 1 pentru motive de oportunitate, în condițiile în care în procedura judiciară actul administrativ poate fi anulat pentru motive de nelegalitate, înlăturându-se astfel vătămarea adusă prin emiterea lui.
Cu toate că au fost primite doar parțial criticile reclamantei invocate în cuprinsul acțiunii introductive de instanță, se constată că nerespectarea de către emitent a prevederilor art.32 alin.1 lit.c din Legea 350/2001 și respectiv a HG 525/1996, sunt suficiente pentru a se anula hotărârea atacată, pentru considerentele anterior menționate.
În ceea ce privește solicitarea de anulare a tuturor avizelor si a rapoartelor care au stat la baza adoptării hotărârii atacate, acest petit apare ca fiind inadmisibil, întrucât acestea, privite în mod individual nu sunt acte cu caracter administrativ în sensul prevăzut de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, neavând aptitudinea de a produce consecințe juridice, decât în măsura în care sunt preluate printr-o hotărâre de consiliu local, astfel că reclamanta nu se poate considera vătămată în vreun fel prin aceste acte.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că acțiunea reclamantei formulată împotriva pârâtului de ordin 1 este parțial întemeiată, așa încât urmează a fi admisă în parte, în limitele mai sus arătate.
Astfel, în temeiul art.18 din Legea 554/2004, va dispune anularea HCL nr.326/2013 emisă de CONSILIUL L. S..
Va respinge în rest acțiunea.
Având în vedere soluția pronunțată cu privire la acțiunea care face obiectul litigiului, în temeiul art.67 Cod pr.civilă va fi respinsă cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta ..
În temeiul art.453 Cod pr.civilă, pârâtul de ordin 1, căzut în pretenții, va fi obligat la plata în favoarea reclamantei, a sumei de 50 lei, cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru aferentă acțiunii. Deși reclamanta a solicitat și onorariul avocațial, dovedit într-adevăr cu chitanță, acesta nu poate fi acordat, în condițiile în care chitanța a fost depusă doar în termenul de pronunțare, astfel încât în cauză sunt aplicabile prevederile art.452 Cod pr.civilă.
Întrucât cererea de intervenție a fost respinsă, nu se poate pune problema acordării cheltuielilor de judecată solicitate de intervenientă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. C. G., CNP_, cu domiciliul procesual ales în Cluj N., . nr. 24, jud. Cluj, la SCPA L., Moscovits, S. & Asociații, în contradictoriu cu pârâtul M. S. PRIN PRIMAR, cu sediul în S., .. 1, jud. A., ca fiind formulată împotriva persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de aceeași reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul L. S., cu sediul în S., .. 1, jud. A. și în consecință:
Dispune anularea Hotărârii nr.326/2013 a CONSILIULUI L. AL MUNICIPIULUI S..
Respinge în rest acțiunea
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta . – J_, C. RO_ cu sediul în S., .. 308, ..
Obligă pârâtul Consiliul L. S. la plata în favoarea reclamantei a sumei de 50 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Respinge cererea intervenientei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Recursul si motivele de recurs se depun prin avocat sau consilier juridic la Tribunalul A., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2014.
Președinte, M. P. | ||
Grefier, I. C. |
Red./Tehnored. M.P.
5 ex./20.10.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 822/2014. Tribunalul ALBA | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
