Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 22-05-2014, Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 5649/176/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 228/A/2014
Ședința publică de la 22 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
Judecător: A. C. P. – președintele secției
Grefier: M. P.
Pe rol se află apelul declarat de petentul apelant G. A. L. împotriva sentinței civile nr. 98/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. A. I. - SERVICIUL POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI A. I., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților .
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 8.05.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 98/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, s-a respins plângerea formulată de către petentul G. A. L., în contradictoriu cu intimatul M. A. I. - SERVICIUL POLIȚIA LOCALĂ, având ca obiect anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 17.08.2013.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanță la data de 30.08.2013, sub dosar nr._, petentul G. A. L. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._ întocmit la data de 17.08.2013 de agentul constatator al intimatului M. A. I. - SERVICIUL POLIȚIA LOCALĂ, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța: - să se constate nulitatea procesului verbal atacat pentru pretinsa săvârșire a contravenției de arătare de gesturi obscene organului aflat în timpul serviciului; - înlăturarea sancțiunilor contravenționale nelegal aplicate, respectiv amenda în cuantum de 500 lei; - în subsidiar, a solicitat anularea în parte a procesului verbal atacat cu consecința înlocuirii sancțiunilor principale constând în amenda în cuantum de 500 lei cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat pentru o presupusă contravenție constând în staționarea neregulamentară pe . data de 17.08.2013, ora 20,25, și pentru presupusa contravenție constând în arătarea de gesturi obscene organului aflat în timpul serviciului, faptă prevăzuta de art. 3 pct. 1 și sancționata de art.4 lit. b din Legea nr. 61/1991 republicată, în acest sens intimata întocmind 2 procese verbale de contravenție, respectiv procesul verbal . nr._ și procesul verbal . nr._.
În arătarea stării de fapt, petentul a arătat că și-a cumpărat o înghețată înainte de a ajunge pe ., datorită temperaturii, a început să se topească. Pentru a evita să murdărească tapițeria mașinii și pentru evita să mănânce în timp ce era la volan, a oprit pentru a-și consuma înghețata. Agentul constatator a venit de îndată la petent pentru sancționare neregulamentară. Petentul a arătat că era în autoturism cu doi prieteni, T. B. și P. M., care la vederea intimatei au început să facă glume pe seama sa, râzând că va fi amendat. În acel moment, petentul a învederat că, tot în glumă, le-a făcut prietenilor săi un semn cu mâna, gest folosit frecvent în virtutea relațiilor de prietenie. Însă, agentul constatator intrigat probabil de faptul că a oprit să-și consume înghețata, l-a amenințat cu amenda pentru că a făcut gesturi obscene către el, deși acestea erau adresate prietenilor care îl însoțeau pe petent. Petentul a arătat că nu putea fi sancționat pentru presupusa contravenție de arătare de gesturi obscene organului aflat în timpul serviciului întrucât fapta nu există. Chiar în conținutul procesului verbal, la rubrica alte mențiuni, a arătat că gestul a fost făcut către prietenul său P. M..
S-a solicitat de câtre petent ca intimata să facă dovada vinovăției, prin probe clare și concludente nu doar prin prisma celor susținute de agentul constatator în conținutul procesul verbal, având în vedere că procedura contravențională este asimilată procedurii penale. În acest sens, petentul a invocat cauza A. contra României și art. 6.1 din Convenția Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, a arătat că încadrarea greșită făcută de către intimata în cuprinsul procesului verbal constituie motiv de nulitate absolută al acestuia, echivalând practic cu lipsa încadrării juridice astfel încât procesul verbal încheiat se impune a fi anulat.
Petentul a arătat ca potrivit art. 16 din OG 2/2001, lipsa descrierii faptei săvârșite atrage nulitatea procesului verbal. Procesul verbal atacat nu întrunește condițiile prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, sub aspectul relatării exhaustive si explicite a împrejurărilor de fapt în care a fost comisă presupusa contravenție.
A arătat că valabilitatea procesului verbal se apreciază exclusiv prin prisma îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru întocmirea sa valabilă, însă în raport de momentul întocmirii sale și nu prin orice fel de completări sau explicitări ale mențiunilor sale prin acte ulterioare sau prin modificarea materială a procesului verbal.
Astfel, a apreciat petentul ca procesul verbal este viciat sun aspectul valabilității sale, pretinsa contravenție fiind descrisă lacunar, indicându-se doar că acesta ar fi făcut gesturi obscene față de agentul constatator și față de alte persoane, decât în realitatea nu a comunicat prin semne decât cu cei doi prieteni ai săi. Petentul apreciază ca intimata trebuia să menționeze în cadrul procesului verbal și orice împrejurare care ar fi putut servi la aprecierea gravitații faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, lucru care nu a fost menționat de către agentul constatator, acesta descriind lacunar presupusa faptă.
Totodată, petentul a mai arătat ca potrivit art. 16 din OG 2/2001 lipsa mențiunilor privind ocupația si locul de munca ale contravenientului atrage nulitatea procesului verbal. Or, procesul verbal atacat este viciat sub acest aspect. Astfel, analizând legalitatea procesului verbal de contravenție in conformitate cu art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, petentul solicită ca instanța să constate că acesta nu întrunește condițiile de forma impuse de dispozițiile art. 16 din OG 2/2001 și prin urmare se impune anularea acestuia.
De asemenea, petentul a invocat și prevederile art. 31 din OG 2/2001 potrivit cărora, în situația în care, o persoana săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp de către același agent, se întocmește un singur proces verbal. Însă intimata a încheiat două procese verbale, deși potrivit legii, ar fi trebuit să întocmească un singur proces verbal. Acesta este un alt motiv de nulitate a procesului verbal, indicat de petent.
În subsidiar, petentul solicită înlocuirea amenzii în cuantum de 500 lei cu sancțiunea avertisment. A arătat că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei și, deși nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, a fost amendat cu amenda ce tinde spre maximul prevăzut de lege. Pentru acest petit, petentul a invocat prevederile art. 5 alin. 5 și 6, art. 7 alin. 2 și 3 din OG 2/2001.
În drept, petentul a invocat prev. art.148, art. 194 Noul Cod de procedură civilă, OG 2/2001, Legea 61/1991 republicată.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare totala de 20 lei (fl. 10, fl. 12).
În dovedirea plângerii, petentul a depus, în copie certificată, procesul verbal . nr._/17.08.2013, procesul verbal . nr._/17.08.2013, act identitate (fl. 17-19).
Legal citată, intimata nu a depus întâmpinare, însă pe fondul cauzei, prin apărător ales, a pus concluzii de respingere a plângerii și menținere a procesului verbal ca legal și temeinic întocmit.
În susținerea procesului verbal, intimata a depus planșă foto (fl. 33).
În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile antemenționate depuse de petent (fl. 17-19), planșa foto depusă de intimată (fl. 33) și proba testimonială cu martorul P. M. (fl. 34).
Examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
Văzând procesul verbal de contravenție . nr._/2013 de la fila 17 se constată că la data de 17.08.2013, în temeiul art.4 lit. b din Legea nr.61/1991, petentul a fost sancționat cu 500 lei amendă pentru motivul că în timp ce se afla în autoturismul marca Honda cu numărul de înmatriculare_ a arătat gesturi obscene cu mâna dreaptă la adresa agentului de poliție care se afla în timpul serviciului lezându-i demnitatea față de cetățenii prezenți, faptă sancționată de art. 3 pct.1 din Legea nr. 61/1991.
1. La cererea petentului instanța a procedat la ascultarea martorului P. M. a cărei declarație de la fila 34 a fost înlăturată deoarece este evident că este nesinceră și urmărește ascunderea adevărului. Se ajunge la o astfel de concluzie deoarece din declarația martorului rezultă că în momentul săvârșirii gestului agentul de poliție se afla în dreptul ușii conducătorului auto, iar martorul împreună cu o altă persoană se aflau lângă polițist în partea stângă a acestuia, or văzând imaginea foto de la fila 33 – stânga/dreapta sus - se constată că în timp ce petentul face gestul obscen, respectiv la ora 20, 23 de minute și 54 secunde în dreptul ușii autoturismului nu există nicio persoană, iar din imaginea de jos partea stângă la ora 20, 24 de minute și 07 secunde, deci după 13 secunde, agentul de circulație era în fața autoturismului, prezența lui lângă autoturism reieșind din imaginea de jos – dreapta abia la ora 20 39 de minute 00 secunde.
Față de probatoriul administrat în cauză, respectiv văzând imaginile foto instanța a reținut temeinicia procesului verbal, deoarece starea de fapt care o consemnează se confirmă a fi reală.
Pe de altă parte, văzând imaginile de la filele 33 se constată că dubiu petentul a săvârșit în public gesturi obscene de natură să provoace indignarea cetățenilor care erau prezenți în preajmă.
2. Nu se poate constata nulitatea procesului verbal pentru motivul că ar fi încălcate dispozițiile art. 16 din OG nr.2/2001 deoarece fapta ar fi descrisă lacunar și că nu ar fi menționate împrejurări care ar fi putut să servească la aprecierea gravității sale și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Văzând cele consemnate în procesul verbal instanța constată că agentul de poliție a făcut o prezentare cuprinzătoare și suficientă de clară a faptei, prin descrierea gestului și menționarea contextului în care a fost făcut.
De asemenea, văzând contextul în care a fost săvârșită fapta nu se poate reține că nu i s-ar putea aprecia gravitatea, iar față de natura acesteia nu se impune o evaluare vreunei pagube.
3. Nu se poate constata nulitatea procesului verbal pentru motivul că nu s-ar fi indicat ocupația și locul de muncă al petentului, deoarece lipsa unora dintre mențiunile prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001 reprezintă cazuri de nulitate relativă, nulitățile absolute în cazul contravențiilor fiind expres și limitativ precizate în cuprinsul art. 17 din OG nr.2/2001.
În cazul art. 16 din OG nr.2/2001 se reține că potrivit dispozițiilor art. 175 alin. 1 din codul de procedură civilă actul de procedură este lovit de nulitate doar dacă prin nerespectarea unor cerințe legale se produce o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia, or instanța nu vede ce fel de vătămare ar putea să invoce petentul prin lipsa celor două mențiuni.
4. Nu se poate dispune anularea procesului verbal pentru motivul că nu au fost respectate dispozițiile art. 31 din OG nr.2/2001, deoarece fiind săvârșite mai multe contravenții ce au fost constatate în același timp trebuia încheiat un singur proces verbal.
În primul rând, art. 31 din OG nr.2/2001 nu se referă la aspectul indicat, ci reglementează calea de atac împotriva proceselor verbale de contravenție.
Dacă petentul, prin avocat, se referă la dispozițiile art. 20 din același act normativ, atunci văzând procesul verbal . nr._/2013 de la fila 18 nu se poate face aplicarea textului deoarece faptele contravenționale nu au fost săvârșite în același timp așa cum cere legiuitorul, ci în succesiune, respectiv fapta din acest proces verbal la ora 20,25, iar fapta care face obiectul prezentei plângeri la ora 20,35, deci la un interval de 10 minute.
Oricum, chiar dacă s-ar trece peste acest aspect, încheierea a două procese verbale nu se încadrează în rândul cauzelor care potrivit art. 11 din OG nr. 2/2001 înlătura caracterul contravențional al faptei.
5. Verificând procesul verbal sub aspectul legalității se constată că potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 1 și art. 4 lit. b din Legea nr. 61/1991:
Art. 3: Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Art. 4: (1) Contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează după cum urmează: ….. b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) și 28).
Raportat la starea de fapt reținută în procesul verbal instanța constată că agentul constatator a făcut o corectă aplicare a legii.
Verificând procesul verbal sub aspectul corectei instrumentări nu se constată existența unor lipsuri de natura celor menționate în cuprinsul art. 17 din OG nr.2/2001 care ar putea să ducă la nulitatea acestuia.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001 urmează ca instanța să respingă cererea principală din cuprinsul plângerii contravenționale de a constata nulitatea procesului verbal.
6. Și cererea subsidiară de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertismentului va fi respinsă, deoarece potrivit art. 7 alin. 2 din OG nr.2/2001 avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă, or instanța apreciază că săvârșirea de acte și gesturi obscene în public și mai ales la adresa unor persoane care se află în exercițiul unor activități care țin de autoritatea publică nu constituie o faptă cu o gravitate redusă, ci din contră cu un ridicat grad de pericol social care denotă sfidarea ordinii de drept și autorității statului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul G. A. L., solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate și drept consecință admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
În motivarea apelului, reia mai întâi argumentele expuse cu privire la starea de fapt în plângerea contravențională, apoi arată că:
La primul termen de judecată din cadrul dosarului mai sus menționat, intimata nu s-a prezentat deși a fost legal citată și mai mult decât atât, aceasta nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei. Astfel, instanța de fond a procedat la acel termen la încuviințarea probatoriului propus de către petent, urmând ca la următorul termen de judecată să fie audiat martorul P. M..
În cadrul celui de-al doilea termen de judecată, când a fost audiat martorul P. M., respectiv la data de 22 ianuarie 2014, când instanța a rămas și în pronunțare, reprezentantul legal al intimatei s-a prezentat și a depus la dosarul cauzei un înscris, respectiv o planșă foto. Deși prin avocat a solicitat instanței decăderea intimatei din dreptul de a mai propune probe și implicit de a-și face apărări, în temeiul art. 208 alin. 2 NCPC, instanța de fond, în mod nelegal, a respins solicitarea lui. Motivând că instanța este obligată să cerceteze pentru aflarea adevărului și că procedura contravențională, deși civilă, presupune cercetarea asemenea cauzelor penale pentru aflarea adevărului. O astfel de motivare nu poate fi reținută în speță, deoarece aceasta este în vădită contradicție cu normele procedurale pe de o parte, chiar nelegală ținând cont de faptul că orice proces, atât civil cât și penal, trebuie să se desfășoare în limitele procedurale stabilite în mod imperativ de către legiuitor pentru că altfel ar însemna ca în cadrul unui proces, prin simpla suveranitate a judecătorului, nu s-ar mai putea invoca excepții, nu s-ar mai ține cont de termene etc. Atâta vreme cât legiuitorul a stabilit un cadru procesual și a prevăzut și sancțiuni pentru o eventuală nerespectare, sancțiuni care se aplică tuturor părților implicate în proces, o interpretare contrară care ar viza neluarea în seamă a acestor reguli procedurale, apare ca fiind vădit nelegală dar și discriminatorie. Astfel, instanța de fond în mod nelegal și discriminatoriu a respins cererea lui de decădere a intimatei din dreptul de a mai propune probe, punându-l la momentul dezbaterilor în situația de a se apăra fără să cunoască de dinainte conținutul vreunei întâmpinări (care de altfel nici nu s-a depus în cauză) și fără să mai aibă posibilitatea de a suplimenta eventual probatoriul față de înscrisul depus de către intimată.
În ceea ce privește declarația martorului P. M. și implicit susținerile lui cum că nu a săvârșit pretinsa contravenție de arătare de gesturi obscene, susține petentul că în mod greșit instanța de fond a înlăturat depoziția acestui martor ca fiind nesinceră.
Susținerile martorului la întrebarea instanței unde se afla acesta în momentul în care a fost făcută fotografia au fost în sensul că acesta se afla în spatele agentului care a făcut fotografia și nicidecum în stânga sau spatele sau orice altă poziție a mașinii. Prin urmare instanța nu a consemnat corect și complet susținerile martorului P. M., cu atât mai mult cu cât aceste susțineri au fost precizate de către petent chiar în cadrul rubricii alte mențiuni din procesul verbal contestat. Susținerea instanței de fond potrivit căreia a făcut gestul obscen ș față de alți trecători nu este probată nici măcar de planșa foto depusă de intimată la dosarul cauzei deoarece se poate observa abia în al patrulea cadru foto că 2 dintre trecători erau cu spatele la petent și priveau în direcția agentului iar alți 2 trecători mergeau în lateralul autovehiculul privind înainte și nicidecum în lateral cum ar fi fost firesc în situația în care ar fi făcut astfel de gesturi către aceștia.
Din planșa foto depusă la dosarul cauzei nu rezultă că a făcut aceste gesturi către prietenii ei P. M. și T. B. care se aflau în spatele agentului și râdeau de el că o să îa amendă pentru staționare și ca prin urmare instanța de fond a procedat în mod nelegal la înlăturarea depoziției martorului P. M..
În ceea ce privește susținerea instanței de fond cu privire la faptul că nu era necesar să se încheie un singur proces verbal pentru săvârșirea a 2 contravenții cu motivarea că acestea ar fi fost săvârșite în succesiune, respectiv la 10 minute una de cealaltă, arată petentul că doar redactarea unui proces verbal durează minim 5 minute (completarea de mână de către agentul constatator) și prin urmare orele la care cele 2 procese verbale au fost încheiate sunt la o distanță de 10 minute tocmai pentru că aceste contravenții au fost constatate simultan însă redactarea propriu zisă a celor 2 procese verbale a durat 10 minute. În consecință, nici sub acest aspect susținerea instanței de fond nu poate fi reținută.
În drept, a invocat art. 466 și urm. NCPC, art. 208 alin. 2 NCPC, art. 20 din OG nr. 2/2001.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului.
Deliberând asupra apelului de față, prin prisma motivelor invocate de petent, tribunalul reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând, petentul a susținut că deși la termenul de judecată din 22.01.2014 a solicitat instanței decăderea intimatei din dreptul de a mai propune probe și implicit de a-și face apărări, în temeiul art. 208 alin. 2 NCPC, instanța de fond, în mod nelegal, a respins solicitarea lui.
La al doilea termen de judecată, respectiv la data de 22.01.2014, după ce a fost audiat martorul P. M. propus de petent, avocatul intimatei a depus la dosarul cauzei un înscris, respectiv o planșă foto, fila 33.
Petentul, asistat de avocatul lui, a solicitat instanței decăderea intimatei din dreptul de a mai propune probe, având în vedere că nu a depus întâmpinare, nu a propus probe și la termenul anterior de judecată s-a încuviințat probațiunea.
În mod corect a procedat instanța la admiterea ca probă a planșei foto de la fila 33.
Astfel, potrivit art. 254 Noul Cod de procedură civilă, denumit marginal Propunerea probelor. Rolul instanței: (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Așadar, intimatul din procedura contravențională poate propune probele, în principiu, prin întâmpinare.
Numai că alin. 2 al art. 254 prevede o . excepții de la această regulă, astfel: (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care: 1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; 3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; 5. există acordul expres al tuturor părților.
Deci, potrivit alin. 2 pct. 4 al art. 254 Noul Cod de procedură civilă, dacă administrarea probei, chiar cerută în afara termenului de decădere fixat de lege, nu duce la amânarea judecății, poate fi propusă de parte și încuviințată ca atare de instanță.
În speță, deoarece administrarea probei cu înscrisul depus de intimată la al doilea termen de judecată, planșă foto fila 33, nu a dus la amânarea judecății, în mod corect prima instanță a încuviințat proba, în baza art. 254 alin. 2 pct. 4 Noul Cod de procedură civilă.
Petentul a mai arătat că în ceea ce privește declarația martorului P. M. și implicit susținerile lui cum că nu a săvârșit pretinsa contravenție de arătare de gesturi obscene, susține petentul că în mod greșit instanța de fond a înlăturat depoziția acestui martor ca fiind nesinceră.
Și această susținere a apelantului este neîntemeiată.
Astfel, declarația martorului P. M., fila 34, este mincinoasă.
În mod corect a fost înlăturată declarația de către prima instanță. Din declarația martorului rezultă că în momentul săvârșirii gestului agentul de poliție se afla în dreptul ușii conducătorului auto, iar martorul împreună cu o altă persoană se aflau lângă polițist în partea stângă a acestuia.
Așa cum reiese din imaginea foto de la fila 33 – stânga/dreapta sus - se constată că în timp ce petentul face gestul obscen, respectiv la ora 20, 23 de minute și 54 secunde în dreptul ușii autoturismului nu există nicio persoană, iar din imaginea de jos partea stângă la ora 20, 24 de minute și 07 secunde, deci după 13 secunde, agentul de circulație era în fața autoturismului, prezența lui lângă autoturism reieșind din imaginea de jos – dreapta abia la ora 20 39 de minute 00 secunde.
Deci, martorul a mințit în legătură cu momentul în care s-a aflat lângă autoturismul petentului, dar evident și când a afirmat că gestul obscen al petentului, care se afla pe scaunul șoferului în auto_ ; prin ridicarea degetului mijlociu, se adresa martorului și lui T. B., cât timp din fotografii reiese gestul se adresa agentului de poliție locală, care l-a și fotografiat frontal pe petent, în timp ce a gesticulat obscen.
În fine, petentul mai arată în apelul său că în ceea ce privește susținerea instanței de fond cu privire la faptul că nu era necesar să se încheie un singur proces verbal pentru săvârșirea a 2 contravenții cu motivarea că acestea ar fi fost săvârșite în succesiune, respectiv la 10 minute una de cealaltă, doar redactarea unui proces verbal durează minim 5 minute (completarea de mână de către agentul constatator) și prin urmare orele la care cele 2 procese verbale au fost încheiate sunt la o distanță de 10 minute tocmai pentru că aceste contravenții au fost constatate simultan însă redactarea propriu zisă a celor 2 procese verbale a durat 10 minute. .
Această susținere este neîntemeiată.
Potrivit art. 20 din OG nr. 2/2001: (1) Dacă o persoana săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp de același agent constatator, se încheie un singur proces verbal.
Așadar, dacă faptele contravenționale au fost constatate de agentul constatator în același timp se încheie un singur procesul verbal.
Or, după ce agentul de poliție locală a început să întocmească în timp ce procesul verbal procesul verbal . nr._/2013 de la fila 18 prin care se imputa petentului parcarea neregulamentară la ora 20,25, petentul a săvârșit cea de a doua faptă, la ora 20,35, prin proferarea gestului obscen, pentru care agentul de poliție a întocmit apoi cel de al doilea procesul verbal . nr._/2013 de la fila 17.
Așadar, faptele contravenționale nu puteau fi constatate de agentul constatator în același timp, fiind comise de petent succesiv în timp, la 10 minute.
Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, se va respinge apelul declarat de petentul apelant G. A. L. împotriva sentinței civile nr. 98/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._ .
Pentru aceste motive.
În numele legii,
DECIDE
Respinge apelul declarat de petentul apelant G. A. L. împotriva sentinței civile nr. 98/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. A. I. - SERVICIUL POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI A. I..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.05.2014.
Președinte, D. C. | Judecător, A. C. P. președintele secției | |
Grefier, M. P. |
Redactat/Tehnoredactat DC/2 exemplare/26.05.2014
Judecător de primă instanță: F. S. C.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 230/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
