Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 542/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 542/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 9236/176/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIE Nr. 542/A/2014
Ședința publică de la 30 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B. B.
Judecător C. F.
Grefier R. B.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul I. T. DE MUNCĂ în contradictoriu cu intimatul L. B & B SRL împotriva Sentinței civile nr. 660/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30.10.2014 când din lipsă de timp pentru a delibera instanța a amânat pronunțarea astăzi, încheiere ce face parte din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.12.2013, sub dosar nr._, petenta L. B & B SRL a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă A. în principal anularea procesului verbal de contravenție . nr._/22.11.2013, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu măsura avertismentului și pe cale de consecință restituirea amenzii plătite.
În motivarea plângerii petenta a arătat că la data de 19.11.2013 la sediul societății au venit trei inspectori de muncă cărora le-a pus la dispoziție documentele și informațiile solicitate și care au făcut verificări la fața locului, iar la data de 22.11.2013 s-au prezentat din nou doi dintre inspectorii de muncă și au prezentat reprezentantului legal al societății procesul verbal de control . nr._/22.11.2012 și două procese verbal de contravenție, respectiv procesul verbal ._ și procesul verbal . nr._, fiind deja completate la toate rubricile, făcându-se mențiunea că obiecțiunile vor fi adresate în fața instanței competente.
Petenta menționează că a plătit amenda aplicată în 48 ore de la data comunicării, pentru a beneficia de reducerea prevăzută de lega, fără însă ca prin aceasta să achieseze în vreun fel la concluziile procesului verbal de contravenție contestat.
Astfel petenta arată că procesul verbal de contravenție este nelegal din mai multe motive.
În primul rând procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de toți inspectorii care au realizat controlul, precizând că deși au fost trei inspectori care au verificat și controlat activitatea societății procesul verbal de contravenție este semnat doar de către unul dintre ei. Astfel arată că în raport cu prevederile art.17 din OG 2/2001, lipsa numelui și prenumelui agenților constatatori, respectiv lipsa semnăturii tuturor agenților constatatori, sunt motive de nulitate absolută a procesului verbal de contravenție.
În al doilea rând arată că în procesul verbal de contravenție contestat este nul și întrucât nu se menționează corect data comiterii faptei, fiind reținută data de 22.11.2013, care este data constatării faptei și în nici un caz data comiterii.
În ceea ce privește data comiterii faptei raportat la fapta reținută de agenții constatatorii, respectiv netransmiterea la termenul stabilit de lege a datelor privind încetarea unor contracte individuale de muncă, și având în vedere că transmiterea s-a făcut cu o zi întârziere, respectiv la data de 3 iunie 2013 și 2 iulie 2013, arată că acestea sunt în fapt datele la care trebuie să se raporteze comiterea faptei.
Precizează că data comiterii faptei este importantă și din perspectiva curgerii prescripției aplicării sancțiunii, astfel încât nu se poate reține că data comiterii este data constatării, în special pentru fapte uno ictu care pot fi ușor delimitate în timp, iar chiar dacă se reține în speță că fapta ar fi continuă, data comiterii se consideră data încetării săvârșirii faptei, raportându-ne tot la 3 iunie, respectiv 2 iulie 2013, datele de transmitere a registrului.
Un alt motiv de nulitate invocat de petentă este faptul că procesul verbal de contravenție nu arată toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, lipsă care aduce atingere dreptului la apărare.
Totodată petenta arată că procesul verbal de contravenție este și netemeinic având în vedere că în speță este vorba de 6 contracte individuale de muncă pe durată determinată, care au încetat de drept la data expirării termenului conform art.56 alin.1 litera i C.muncii. De asemenea arată că 4 dintre cele 6 contracte au încetat la data de 1 iunie 2013, iar petenta a transmis datele în registrul general de evidență a salariaților la data de 3 iunie 2013, iar celelalte două au încetat la data de 1 iulie 2013, iar petenta a transmis datele la data de 2 iulie 2013.
În ceea ce privește prima situație, data încetării a fost 1 iunie_, care a fost o zi de sâmbătă, or conform regulilor generale de calcul a termenelor prevăzute de art.2551 și urm. C. civ, dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Prin urmare arată că transmiterea datelor privind încetarea unui contract individual de muncă ce pică într-o sâmbătă se face în ziua de luni imediat următoare, ceea ce s-a și întâmplat în speța de față, în caz contrar s-ar ajunge la situația în care angajatorii ar trebui să cheme în week-end la serviciu funcționarilor care se ocupă de transmiterea datelor în registrul general de evidență a salariaților și să i se plătească și ore suplimentare cu spor majorat de ore lucrate în timpul repausului săptămânal.
Cu privire la ceea de-a doua situație, data încetării a fost 1 iulie 2013, iar informațiile au fost transmise a doua zi, respectiv 2 iulie 2013, arată că și în acest caz trebuie aplicate prevederile art.2553 C.civ care prevede că atunci când un termen se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului
Raportat la petitul subsidiar petenta a arătat că în speță nu a fost creată nici o stare de pericol și nu s-a adus atingere vreunei valori sociale protejate de lege. Mai mult arată că salariați vizați nu au fost prejudiciați în nici un fel deoarece ei știau încă de la încheierea contractului individual de muncă data încetării lui și nici autoritățile statului nu au fost vătămate deoarece contractele respective erau anunțate în registrul de evidență a salariaților.
Astfel petenta apreciază că sancțiunea aplicată este mult pre mare în raport cu circumstanțele reale și personale.
În drept a invocat prevederile OG 2/2001, HG 500/2011, C.civ. C.muncii, art.6 din CEDO, cauza A. împotriva României.
Petenta a anexat plângerii în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție contestat, procesul verbal de control însoțit de anexe,ordinul de plată nr.179 (f.11-24).
Plângerea a fost legal timbrată.
Intimatul a formulat în cauză întâmpinare (f.31-32) prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic.
În motivarea întâmpinării intimatul a arătat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor OG 2/2001, iar amenda aplicată este în cuantumul minim prevăzut de lege, iar fapta contravențională se referă la contractele de muncă ale unor foști salariați.
Intimatul apreciază că motivele invocate de petentă nu sunt de natură să ducă la anularea procesului verbal de contravenție și nici la o eventuală înlocuire a sancțiunilor amenzii cu avertisment. Trebuie avut în vedere și faptul că deficiențele au fost multe și doar pentru cele cu grad de pericol social mai ridicat inspectorii de muncă au aplicat sancțiunea amenzii, pentru celelalte fiind dispuse doar măsuri obligatorii.
În probațiune a depus la dosar extrase Revisal (f.33-38).
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare (f.45-46).
Prin Sentința civilă nr. 660/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. s-a admis plângerea contravențională formulată de petenta S.C. L. B&B S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ A., s-a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/22.11.2013, a exonerat petenta de la plata amenzii în cuantum de 5000 lei, s-a dispus restituirea către petentă a sumei de 2500 lei, reprezentând jumătate din minimul amenzii achitată de petentă conform ordinului de plată nr. 179/06.12.2013.
Pentru a pronunța această Sentință instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/22.011.2013(f.11), petenta S.C. L. B&B S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din HG nr. 500/2011 și sancționată de art. 9 alin. 2 lit. b din HG nr. 500/2011.
În fapt, s-a reținut că nu au fost transmise la ITM în termenul legal cf. art. 4 alin. 1, lit. d din HG nr. 500/2011, datele din registru general de evidență al salariaților în format electronic cu privire la încetarea raportului de muncă în cazul numiților A. V., Henning A., H. V. V., I. R. Ieronim, I. A., R. A., fapt ce rezultă din constatările organului de control consemnate în procesul verbal de control nr._/22.11.2013, din dovada interogării bazei de date a registrului de evidență a salariaților cu data de 19.11.2013, bază de date organizată la nivelul inspecției muncii.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 17 și art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor “lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.
În procesul verbal de contravenție agentul constatator a menționat data săvârșirii faptei 22.11.2013, data la care s-a încheiat procesul verbal de contravenție.
În procesul verbal de control . nr._/22.11.2013 (f.13-23), agentul constatator a menționat că angajatorul nu a respectat prevederile art. 4 alin. 1 lit. d din HG 500/2011, în sensul că nu a transmis în registru general de evidență a persoanelor elementele prevăzute de art. 3 alin. 2 lit. i din HG nr. 500/2011, la data încetării contractului individual de muncă în condițiile legii pentru următoarele persoane: A. V., dată încetare-01.07.2013 transmis în data de 02.07.2013, Henning V. V., dată încetare-01.06.2013 transmis în data de 03.06.2013, I. R. Ieronim, dată încetare 01.07.2013 și transmis în data de 02.07.2013, I. A., dată încetare 01.06.2013, transmis în data de 03.06.2013, R. A., dată încetare 01.06.2013, transmis în data de 03.06.2013.
În speță, petenta a transmis datele din registrul general de evidență a salariaților, însă, în opinia intimatei, cu depășirea termenului prevăzut de lege.
În practica judiciară s-a statuat în mod constant că, atâta timp cât legea impune îndeplinirea unei obligații până la un anumit termen, ajungerea la termen fără a fi îndeplinită obligația consumă contravenția și o și epuizează, întrucât efectele neîndeplinirii actului rămân aceleași. D. dacă nu există un interval de timp până la care să fie îndeplinită obligația contravenția va putea fi socotită ca fiind continuă.
Totodată, potrivit art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001 “contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp”.
În speța de față, instanța a apreciat că în sarcina petentei s-a reținut săvârșirea unei contravenții instantanee, contravenția s-a consumat și epuizat la data de 01.06.2013 și respectiv 01.07.2013 (termenul limită, astfel cum a reținut intimata prin procesul verbal de control . nr._/22.11.2013 - f.18).
Nu se poate reține că, contravenția de față este o contravenție continuă, în condițiile în care petenta a transmis datele prevăzute de lege la data de 03.06.2013 și respectiv 02.07.2013, astfel că încălcarea obligației legale nu durează în timp, fiind îndeplinită la datele anterior menționate.
Intimata a indicat în procesul verbal de control . nr._/22.11.2013 - f.18 data săvârșirii faptei, însă în procesul verbal de contravenție a menționat ca dată a săvârșirii faptei data încheierii procesului verbal de contravenție, la o diferență de 5 luni și nu se poate reține eroarea materială din partea agentului constatator, având în vedere consemnările din procesul verbal de control antemenționat.
Față de împrejurarea că în procesul verbal de constare și sancționare nu a fost menționată data săvârșirii faptei, deși acesta era cunoscută de agentul constatator, având în vedere prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001, art. 16 din OG nr. 2/2001, care stabilesc în mod imperativ că procesul verbal de constatare a contravenției cuprinde descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, fiind relevantă această mențiune pentru a putea fi analizată respectarea dispozițiilor ce se referă la prescripția aplicării sancțiunii, instanța constată că procesul verbal de contravenție atacat este lovit de nulitate.
Pe de altă parte, instanța a apreciat că intimata nu a respectat nici dispozițiile Codului de procedură civilă privind calculul termenelor, respectiv art. 181 alin. 2 potrivit cărora”când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează, ținând cont de faptul că ziua de 01.06.2013 a fost o zi de sâmbătă, iar potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, în această situație termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează, în speță până la data de 03.06.2013, datele fiind comunicate în termen.
Față de motivul de nelegalitate constatat de instanță, nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate de petentă prin plângerea formulată.
Împotriva acestei Sentințe a declarat apel ITM solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii apelate și în rejudecare respingerea plângerii.
În motivare s-a arătat că în mod greșit instanța de fond în mod greșit a admis plângerea formulată de către . SRL și a anulat PV de sancționare întocmit de către inspectorii de muncă, reținând că agentul constatator a reținut greșit data comiterii contravenției.
Apreciază că data comiterii nu poate fi alta decât cea reținută de către inspectorul de muncă, respectiv data la care acesta a efectuat controlul și a luat la cunoștință de existența faptei contravenționale.
După cum se poate observa, datele la care ar fi trebuit efectuate transmiterile sunt multe, iar contravenția nu poate avea mai multe date la care aceasta a fost săvârșită. altă parte, sunt cazuri în care datele care trebuie transmise nu sunt efectuate la momentul la care organul de control efectuează controlul. Ori, în aceste condiții este evidente.) data săvârșirii este data la care se efectuează controlul. Ar însemna că încălcarea acelorași prevederi legale aceeași contravenție, să fie o dată contravenție continuă, iar altă dată nu.
Legiuitorul nu a stabilit exact un termen, o dată fixă la care să se efectueze transmiterile, singura condiție fiind ca aceste transmiteri să fie „cel târziu în lucrătoare anterioară începerii activității".
Apreciază că agentul constatator a reținut corect data săvârșirii contravenției și greșit a anulat PV de sancționare.
A depus practică a Tribunalului A., din care rezultă că, după ce instanța a analizat PV de sancționare a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederii^OG nr. 2/001.
În fapt, în perioada 19 - 22.11.2013 la S.C." L. B & b " SRL, s-a verificat de către inspectorii de muncă modul în care se respectă prevederile legislației în vigoare privind domeniul relațiilor de munca, Verificându-se baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii și care conține datele completate și transmise de angajatori, s-a constatat faptul că angajatorul nu a completat și transmis Registrul general de evidență al salariaților în format electronic cu elementele prevăzute la art. 4 alin. 1 lit. d, pentru numiții:
A. V. - data încetării raportului de muncă 01.07.2013, data transmiterii în REVISAL 02.07.2013;
HENNING A.- data încetării raportului de muncă 01.06.2013, data transmiterii în REVISAL 03.06.2013
H. V. V. - data încetării raportului de muncă
01.06.2013, data transmiterii în REVISAL 03.06.2013;
I. R. IERONIM - data încetării raportului de muM
01.07.2013, data transmiterii în REVISAL 02.07.2013
I. A.- data încetării raportului de muncă 01.06.2013»
data transmiterii în REVISAL 03.06.2013;
R. A. - data încetării raportului de muncă 01.06.2013, data transmiterii în REVISAL 03.06.2013..
Apoi se face trimitere la prev. art.3,4, și 9 din HG 500/2011.
Amenda aplicată este în cuantumul minim prevăzut de lege, iar fapta contravențională se referă la contractele de muncă ale unor foști salariați. Apreciem că motivele invocate nu sunt de natură să ducă la anularea PV de sancționare și nici la o eventuală înlocuire a sancțiunilor amenzii cu avertisment. Trebuie avut în vedere și faptul că deficiențele au fost multe și doar pentru cele cu grad de pericol social mai ridicat inspectorii de muncă au aplicat sancțiunea amenzii, pentru celelalte fiind dispuse doar măsuri obligatorii.
În întâmpinare, se arată că în cererea de apel, I.T.M. A. susține că data comiterii contravenției nu poate fi alta decât cea la care s-a efectuat controlul (adică data constatării faptei). Or, această opinie nu poate fi primită pentru cazurile, ca cel de față, în care presupusa contravenție este instantanee, care s-a consumat și epuizat la data limită la care informațiile ar fi trebuit transmise către registrul general evidență a salariaților (01.06.2013, respectiv 01.07.2013 - conform celor reținute în procesul-verbal de control). Așa cum corect a reținut instanța de fond, „atâta timp cât legea impune îndeplinirea unei obligații până la un anumit termen, ajungerea la termen fără a fi îndeplinită obligația consumă contravenția și o epuizează . Nu se poate reține, așa cum încearcă I.T.M. A. să arate, că legiuitorul nu a stabilit un termen exact, o dată fixă la care să se efectueze transmiterile, atâta timp cât art. 4 alin. 1 litera d) din HG nr. 500/2011 prevede expres că elementele prevăzute la art. 3 alin. 2 litera i) [adică data încetării contractului individual de muncă] se înregistrează în registru la data încetării contractului individual de muncă. Or, data încetării contractul; individual de muncă este o dată fixă, un termen exact, care nu durează în timp. In susținerea argumentului nostru depunem și practică judiciară în care s-a reținut că „în mod evident, prin dată a comiterii contravenției se înțelege data la care fapta sancționabilă contravențional a fost efectiv comisă, orice altă dată fiind exclusă (cu excepția contravențiilor continue, nefiind cazul în speță)".
Pe de altă parte, chiar dacă presupusa contravenție ar fi o contravenție continuă (adică s-ar considera că încălcarea ei durează în timp), așa cum încearcă I.T.M. A. să susțină, data comiterii contravenției trebuie privită ca data încetării săvârșirii faptei, și doar în cazul în care obligația nu ar fi fost executată până la data controlului (ceea ce nu e cazul în speță) data comiterii ar putea fi considerată chiar data constatării faptei. In acest sens, amintim și Decizia C.S.J. nr. VII din 20 noiembrie 2000 care, într-un recurs în interesul legii, a reținut în materia contravențiilor în construcții, că „data săvârșirii faptei în cazul construcțiilor în curs de executare este data constatării contravenției, iar în cazul construcțiilor finalizate fapta se consideră săvârșită la data terminării construcției . Decizia fiind una de recurs în interesul legii este una de principiu, care poate fi aplicată prin analogie și în cazul de față. Același principiu este reflectat și în art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001 în care se prevede că, în cazul contravențiilor continue, termenul de prescripție pentru aplicarea sancțiunii curge de la data încetării săvârșirii faptei.
În speță, informațiile pentru patru contracte individuale de muncă încheiate pe durata determinată cu data încetării 1 iunie 2013 au fost transmise în registrul de evidență a salariaților la data de 3 iunie 2013, iar informațiile pentru două contacte individuale de muncă încheiate pe durată determinată cu data încetării 1 iulie 2013 au fost transmise în registrul de evidență a salariaților la data de 2 iulie 2013. La aceste date faptele au fost consumate, încălcarea obligației legale nemaiprelungindu-se în timp dincolo de aceste date.
Astfel, reținerea în Procesul verbal AB_ a datei de 22.11.2013 ca dată a comiterii contravenției pentru o obligație care avea termen la 01.06.2013 și care a fost îndeplinită la 03.06.2013, respectiv cu termen la 01.07.2013 și îndeplinită la 02.07.2013 (toate aceste date fiind cunoscute agentului constatator) este vădit incorectă, ceea ce echivalează cu lipsa mențiunii obligatorii a datei comiterii contravenției, lipsă sancționată cu nulitatea absolută a procesului-verbal de control.
In fine, data comiterii faptei este importantă și din perspectiva curgerii prescripției aplicării sancțiunii. Nici din această perspectivă în cazul de față nu se poate reține că data comiterii este data constatării (22.11.2013), în condițiile în care subscrisa și-a îndeplinit obligațiile legale la datele de 01.06.2013, respectiv 02.07.2013. Dacă s-ar reține opinia I.T.M. A. cum că data comiterii este data constatării, faptele nu s-ar mai prescrie niciodată, căci odată cu constatarea se aplică și sancțiunea. Astfel, prin reducere la absurd, s-ar putea sancționa întârzieri de transmitere din 2011, pentru simplul motiv că I.T.M. A. a efectuat controlul și a constatat respectivele întârzieri abia în 2013 sau 2014.
Pentru toate considerentele de mai sus consideră sentința Judecătoriei Alba Iulia ca fiind cea corectă, motiv pentru care solicită menținerea ca atare, respingând criticile aduse de I.T.M. A. ca nefondate.
În subsidiar, în ipoteza în care s-ar reține argumentele I.T.M. A. cu privire la data comiterii faptei, solicită să se să procedeze la analiza tuturor celorlalte motive de constatare a nulității / anulare a Procesului-verbal AB_ ca nelegal sau netemeinic expuse în plângerea noastră și care nu au mai fost analizate de instanța de fond.
Dintre motivele de nelegalitate invocate, subliniază că Procesul-verbal AB_ nu a fost semnat de toți inspectorii care au realizat controlul și că nu arată toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, aceste motive fiind fiecare de natură să conducă la nulitatea / anularea Procesului-verbal AB_. Expunerea acestora se regăsește în plângerea înaintată de intimat instanței de fond și face aici trimitere la toate motivele expuse acolo, fără a le mai relua.
Iar în ce privește motivele de netemeinicie, reamintește că atunci când a calculat termenul de transmitere a informațiilor în registrul general de evidență a salariaților în format electronic l.T.M. A. nu a respectat nici dispozițiile Codului de procedură civilă (art. 181 alin. 2) și ale Codului civil (art. 2551 și următoarele) privind calculul termenelor, potrivit cărora atunci când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează. Astfel, ținând cont că zilele în care au încetat contractele individuale de muncă a fost o sâmbătă, transmiterea datelor în ziua de luni care a urmat trebuie considerată în termen. Și cu privire la acest aspect consideră sentința atacată ca fiind corectă și legală, astfel încât solicită menținerea ei ca atare.
În subsidiar, în cazul în care s-ar admite apelul I.T.M. A. și apoi s-ar trece peste toate motivele de nulitate invocate de intimat solicită să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea „Avertisment", pentru motivele arătate în plângere, care vizează în special lipsa stării de pericol a faptei sancționate, care în realitate se reduce la transmiterea informațiilor către registrul general de evidență a salariaților cu o zi întârziere.
De asemenea, pe cale de consecință, solicită menținerea dispozițiilor instanței de fond care a dispus restituirea amenzii plătite.
ÎN D., dispozițiile OG 2/2001, HG 500/2011, Codul civil și Codul de procedură civilă.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate cât și a dispozițiilor legale în materie, se rețin următoarele:
În ce privește excepția nulității aceasta este neîntemeiată, întrucât s-a indicat numărul hotărârii atacate.
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/22.01.2013 petenta a fost sancționată cu amenda în cuantum de 5000 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 9 al.1 lit.c HG 500/2011.
Analizând procesul verbal de contravenție, se rețin următoarele:
Procesul verbal mai sus menționat a fost încheiat cu respectarea cerințelor de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, așa cum corect a reținut și prima instanță. Astfel, procesul verbal cuprinde mențiunile referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentei, descrierea faptei reținute în sarcina acesteia din urmă, data săvârșirii faptei și semnătura agentului constatator.
Cu excepția elementelor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, a căror lipsa atrage nulitatea absolută a actului de sancționare, se reține că orice altă încălcare a prevederilor legale privind încheierea proceselor-verbale de contravenție ar putea să determine doar o nulitate relativă a acestora. Pentru a se reține însă incidența acestei sancțiuni este necesar să se invoce și să se probeze existența unei vătămări care să decurgă din viciul de formă constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.
În speță nu au fost invocate astfel de nulități.
Analizând faptele reținute și constatate de inspectorii ITM în raport de probele administrate, se reține că:
În sarcina petentei s-a reținut că nu s-au transmis la ITM în termenul legal prev. de art.4 al.1 lit. d din HG 500/2011 datele din registrul general de evidență al salariaților în format electronic privind încetarea raportului de muncă pentru 6 foști salariați.
Potrivit art. 17 din OG nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele, calitatea agentului, numele și prenumele contravenientului, denumirea sediul persoanei juridice, a faptei precum și a datei comiterii….se sancționează cu nulitatea procesului verbal.
În speță, în procesul verbal de constatare și sancționare nu cuprinde data săvârșirii faptei motiv care, potrivit prevederilor legale mai sus arătate, sancționează actul cu nulitatea.
Motivele de apel care se referă la transmiterea datelor în REVISAL cu depășirea termenului prevăzut de lege, sunt neîntemeiate deoarece data de 01.06.2013 a căzut într-o zi de sâmbătă, drept pentru care, potrivit normelor procedurale, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare, deci 03.06.2013, datele fiind transmise în termen.
Având în vedere aceste considerente și afirmațiile privind faptul că s-a aplicat amenda în cuantumul minim sau că nu trebuie înlocuită sancțiunea cu avertismentul rămân fără susținere.
Față de ceste considerente, apelul de față se constată a fi neîntemeiat, drept pentru care va fi respins în baza prev. art.480 al. 1 cod pr.civ.
În speță nu sunt aplicabile prev. art.453 cod pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de ITM A. împotriva Sentinței civile nr. 660/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 30.10. 2014
Președinte, M. B. B. | Judecător, C. F. | |
Grefier, R. B. |
Red.F.C./Tehnored. R.B./ 05 Noiembrie 2014/4 Ex.
Jud. fond G. A. M.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 600/2014.... | Contract administrativ. Sentința nr. 335/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
