Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 141/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 141/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 576/176/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 141/A/2015
Ședința publică de la 5 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
Judecător: A. C. P. – președintele secției
Grefier: I. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. împotriva sentinței civile nr. 1806/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu petentul G. R. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic C. G. A. pentru apelantul IPJ A., lipsă fiind petentul intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează următoarele:
La data de 5.03.2015 petentul intimat, prin av. R. C. M. a depus la dosar note de ședință.
Reprezentanta apelantului depune la dosar delegație și arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și schimbarea sentinței de fond, cu consecința respingerii plângerii formulate de către petent. În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție solicită să se constate că prima instanță în mod eronat a anulat procesul verbal de contravenție ca fiind nul. Mai arată că locul săvârșirii contravenției este corect indicat în cuprinsul procesului verbal și este corect individualizat. În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, așa cum reiese din adresa CNADNR SDN A., care este administratorul drumului, la momentul săvârșirii contravenției . din Zlatna se afla în raza de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă și a marcajului longitudinal continuu. Faptul că intimatul a efectuat o depășire neregulamentară în dreptul stadionului din Zlatna este confirmată și de martorul O. A. C.. Referitor la adresa Primăriei Zlatna solicită să nu fie luată în considerare pentru că, pe de o parte aceasta nu este administratorul drumului, iar pe de altă parte aceasta a indicat doar toate indicatoarele rutiere aflate de-a lungul drumului în dreptul stadionului din Zlatna, ori interdicția de a depăși începe înainte de ., respectiv de la km. 68+285m.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 1806/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, s-a admis plângerea formulată de contestatorul G. R. S., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean A., a fost anulat procesul verbal de contravenție . nr._/23.01.2014 și a fost exonerat petentul de plata amenzii aplicate. A fost obligat intimatul la plata către contestator a sumei de 320 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4.02.2014 și înregistrată sub dosar nr._ petentul G. R. S. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A. a solicitat constatarea nulității procesului verbal . nr._/23.01.2014, pentru lipsa mențiunii locului săvârșirii contravenției, iar în subsidiar a solicitat anularea procesului verbal și exonerarea de la plata amenzii de 340 lei. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, petentul a arătat că în data de 23.01.2014 se deplasa împreună cu un coleg din Câmpeni spre A. I., iar în zona stadionului orașului Zlatna, având în față o mașină care transporta material lemnos care rula cu mică viteză a efectuat manevra de depășire a acesteia pe linie discontinuă. Iar echipajul de poliție l-a urmat din spate, l-a depășit și o persoană care se afla îmbrăcată în civil lângă cel care conducea mașina de poliție a efectuat semnalul de oprire. A fost oprită și mașina în care se afla material lemnos. Petentului i s-au solicitat actele și a fost înștiințat că i se va întocmi proces verbal pentru depășire pe linie continuă. Mașina cu lemne a fost lăsată să-și continue drumul. Petentul a formulat obiecțiuni în sensul că a efectuat manevra de depășire pe linie continuă.
Petentul a mai precizat că în zona în care a fost oprit nu exista indicator de depășire interzisă, iar în procesul verbal nu este indicat locul în care s-a produs contravenția pentru a putea fi verificată existența vreunui indicator.
În drept, a invocat OG nr. 2/2001.
Petentul a anexat plângerii, în xerocopie, procesul verbal nr._/23.01.2014 (f6) și cartea sa de identitate (f.7).
La data de 24.02.2014 intimatul a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare (f.15) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării intimatul a arătat că prin manevra de depășire efectuată, petentul a încălcat dispozițiile art. 120 alin.1 lit. h din HG nr. 1391/2006. Iar incriminarea și sancționarea faptelor având ca obiect nerespectarea regulilor privind depășirea este prevăzută în art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002
A mai arătat că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție este rezultatul unor constatări personale a unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind investit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. Astfel constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie procesului verbal.
Totodată, a indicat faptul că procesul verbal îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, dar și cele prevăzute de art. 17 din același act normativ, fiind menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În temeiul art. 258 alin.1 raportat la art. 255 alin. 1 Codul de procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru contestator proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii L. T. și O. A. C. (f.41, 47).
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ din 23.01.2014, contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 120 alin.1 lit. h, i din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002. Petentului i-a fost de asemenea aplicată sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În fapt, s-a reținut că la data de 23.01.2014, ora 14,50, pe . Zlatna, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și a efectuat manevra de depășire a autocamionului_ în zona indicatorului depășirea interzisă și a marcajului longitudinal continuu.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a constatat că acesta este lovit de nulitate.
Potrivit art. 17 alin. 1 din același act normativ, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator este sancționată cu nulitatea expresă și absolută a procesului verbal, nulitatea putând fi invocată din oficiu de instanță.
Totodată, conform art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal de constatare al contravenției trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat (...).
În raport cu aceste dispoziții legale, instanța constată că procesul verbal prin care petentul a fost sancționat pentru fapta prevăzută de art. 120 alin.1 lit. h, i din HG nr.1391/2006 este lovit de nulitate.
Analizând mențiunile cuprinse în actul sancționator contestat, instanța reține că, la rubrica referitoare la locul săvârșirii faptei a fost menționată . a indica însă și km.
Or, din conținutul adresei nr._/10.09.2014, eliberată de către Primăria Zlatna, rezultă că în zona stadionului există marcaj longitudinal continuu, însă potrivit planșelor foto atașate adresei, acesta nu cuprinde întreaga zonă a stadionului.
În aceste condiții, cum în cuprinsul procesului verbal agentul constatator nu a indicat km la care a fost surprins petentul, pentru a se verifica dacă sunt întrunite elementele constitutive ale faptei reținute, instanța apreciază că indicarea imprecisă în cuprinsul procesului - verbal a locului întocmirii acestuia este asimilată situației în care locul încheierii actului constatator nu este indicat.
Astfel, în lipsa indicării locului săvârșirii contravenției nu se poate verifica întrunirea elementelor constitutive ale faptei, întrucât în ipoteza în care petentul ar fi efectuat depășirea în zona marcajului longitudinal discontinuu, fapta nu ar fi fost încadrată ca fiind contravenție.
Chiar dacă locul săvârșirii contravenției nu se regăsește printre cauzele de nulitate prevăzute în mod expres de OG 2/2001, cazurile prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 nu sunt singurele cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, neputându-se reține că enumerarea prevăzută de art. 17 are un caracter limitativ.
Cauzele de nulitate ale unui act constatator pot fi atât exprese cât și virtuale, deci care – deși nu sunt prevăzute expres de lege - decurg din faptul că la întocmirea actului nu au fost respectate dispozițiile legale.
Instanța de fond a reținut faptul că sancțiunea nerespectării dispozițiilor care prevăd indicarea locului săvârșirii contravenției este nulitatea virtuală a procesului verbal, nulitate ce urmează regimul juridic stabilit de art. 175 Codul de procedură civilă, contravenientul trebuind să dovedească că i-a cauzat o vătămare prin reținerea contravenției în sarcina sa.
Cum prin neindicarea km la care a fost surprins petentul efectuând manevra de depășire, pentru a se putea verifica încadrarea faptei contravenționale, acestuia i-a fost cauzată o vătămare.
Pentru aceste motive, actul sancționator este lovit de nulitate, astfel că instanța nu a mai procedat la analiza temeiniciei faptei reținute în sarcina petentului.
În consecință, instanța a admis plângerea petentului G. R. S..
Reținând culpa procesuală a intimatului, în temeiul art. 453 Codul de procedură civilă, instanța l-a obligat pe acesta la plata către contestator a sumei de 320 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial, potrivit chitanțelor aflate la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A., solicitând schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție contestat ca fiind legal și temeinic întocmit din următoarele motive:
În motivarea apelului, arată că procesul verbal de contravenție contestat este încheiat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În ceea ce privește locul săvârșirii contravenției, acesta este menționat în cuprinsul procesului verbal de contravenție, la rubrica descrierea faptei, ca fiind în dreptul intrării de acces la stadionul local Zlatna. Prin urmare, în mod nelegal Judecătoria A. I. a concluzionat faptul că, în lipsa indicării kilometrului la care a fost surprins petentul, actul sancționator este lovit de nulitate. Cu excepția elementelor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, a căror lipsa atrage nulitatea absolută a actului de sancționare, orice altă încălcare a prevederilor legale privind încheierea proceselor verbale de contravenție ar putea să determine doar o nulitate relativă a acestora. Pentru a se reține însă incidența acestei sancțiuni este necesar să se invoce și să se probeze existența unei vătămări care să decurgă din viciul de formă constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal de contravenție.
Mai arată că așa cum s-a pronunțat și Tribunalul A. în dosarul civil nr._, prin Decizia civilă nr. 618/A/2014, neindicarea locului faptei atrage nulitatea relativă și nu cea absolută, iar indicarea eronată a acestuia nu poate echivala în mod necesar cu lipsa mențiunii, dacă în cuprinsul actului sancționator există suficiente detalii care pot determina identificarea cu certitudine a locației în care a fost săvârșită contravenția.
Astfel, procesul verbal de contravenție cuprinde suficiente elemente care să permit o clară identificare a faptei de care este acuzat petentul, cu o suficientă descriere a locului, datei și modalității de săvârșire ce permite și o evaluare a gradului de pericol social.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, starea de fapt reținută de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal de contravenție corespunde realității.
Prin procesul verbal de contravenție, petentul a fost sancționat contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 120, alin. 1 lit. h și i din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, text de lege care stabilește anumite interdicții pentru conducătorii auto, respectiv: Se interzice depășirea autovehiculelor: h) în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă, i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere. Incriminarea și sancționarea faptelor având ca obiect nerespectarea regulilor privind depășirea este prevăzută în art. 100 alin. 3, lit. e din OUG 195/2002 republicată: Art. 100 (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) nerespectarea regulilor privind depășirea.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Actul sancționator a fost întocmit de un polițist rutier, agent specializat în supravegherea traficului rutier, prezumat ca fiind cunoscător al dispozițiilor legale în materia Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Constatarea faptelor în mod direct de către agentul constatator este suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Simpla negare a contestatorului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal atât timp cât acesta nu aduce probe pertinente, ori invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară, sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. în special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
Mai susține că în vederea susținerii apelului, Poliția Orașului Zlatna a solicitat administratorului drumului, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, să comunice dacă, la momentul săvârșirii contravenției, . Zlatna se afla în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă și marcaj longitudinal continuu, dacă . Zlatna este cuprins între km. 68+285 - 68+802 și dacă de la km. 68+285 până la km. 68+802 exista marcaj longitudinal de separarea sensurilor de mers linie continuă simplă și indicatoare rutiere (Depășirea interzisă).
Și prin adresa nr._/26.11.2014, CNADNR prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, a comunicat adresa nr. 3293 din 25.11.2014, a Secției de Drumuri Naționale A., care a furnizat următoarele informații: La data de 23.01.2014, de la km. 68+285 pana km 68+802 exista marcaj longitudinal de separarea sensurilor de mers linie continuă simplă și indicatoare rutiere fig. C27 (Depășirea interzisă). . Zlatna este la km 68+670 și este cuprins între km 68+285 - 68+802, . Zlatna la data de 23.01.2014 se afla în zona de acțiune a indicatorului fig. C27 (Depășirea interzisă) și marcaj longitudinal continuu.
De asemenea, DN 74 se suprapune cu . nu se află în administrarea Primăriei Orașului Zlatna, ci a CNADNR.
Prin urmare, la momentul săvârșirii contravenției, . Zlatna se afla în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă și marcaj longitudinal continuu.
În ceea ce privește starea de fapt, susține apelantul că martorul O. A. C., conducătorul autoturismului depășit de petent, a declarat în fața instanței de judecată, faptul că depășirea a avut loc în dreptul stadionului din localitate.
De asemenea, consideră că se impune înlăturarea declarației martorului L. T.. În primul rând, s-a opus audierii acestui martor, întrucât, așa cum reiese din raportul agentului constatator și din declarația agentului de poliție locală, petentul se afla singur în autoturism, atât în momentul efectuării depășirii neregulamentare, cât și în momentul opririi. Pe de altă parte, având în vedere că este coleg cu petentul, declarația acestuia este subiectivă și nu se coroborează cu celelalte probe din dosar.
În probațiune: - raportul agentului constatator din data de 20.11.2014, - adresa CNADNR - Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, nr._/20.11.2014, - adresa nr. 3232/20.11.2014, a Secției de Drumuri Naționale A., - adresa nr._ din 19.11.2014, a Poliției Orașului Zlatna, - planșa fotografică cu fotografiile executate pe Calea Moților din Zlatna, în zona stadionului de fotbal din localitate (DN 74, km 68+285m - 68+995m), - copie a procesului verbal de contravenție . nr._, - schiță cu locul săvârșirii contravenției, - adresa CNADNR - Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, nr._ din 26.11.2014, - adresa nr. 329/21 din 25.11.2014, a Secției de Drumuri Naționale A., - adresa nr._ din 22.11.2014, a Poliției Orașului Zlatna, - CD cu foto realizate la locul săvârșirii contravenției, - practică judiciară: Decizia nr. 618/A/2014.
În drept: art. 466 și urm. din Codul de procedură civilă, OG 2/2001, OUG 195/2002 republicată.
Petentul intimat nu a depus întâmpinare.
Deliberând asupra apelului de față, prin prisma motivelor invocate de intimatul IPJ A., tribunalul reține că este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal . nr._ din 23.01.2014, contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 120 alin.1 lit. h, i din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002. Petentului i-a fost de asemenea aplicată sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În fapt, s-a reținut că la data de 23.01.2014, ora 14,50, pe . Zlatna, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și a efectuat manevra de depășire a autocamionului_ în zona indicatorului depășirea interzisă și a marcajului longitudinal continuu, în dreptul intrării de acces în stadionul local Zlatna.
Petentul a semnat procesul verbal, în care agentul de poliție a consemnat mențiunea petentului: Am depășit pe linie întreruptă.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, prima instanță a constatat că acesta este lovit de nulitate, în esență pentru că în procesul verbal la rubrica referitoare la locul săvârșirii faptei a fost menționată . a indica însă și km, iar din conținutul adresei nr._/10.09.2014, eliberată de către Primăria Zlatna, rezultă că în zona stadionului există marcaj longitudinal continuu, însă potrivit planșelor foto atașate adresei, acesta nu cuprinde întreaga zonă a stadionului.
Această reținere a judecătoriei este neîntemeiată. În procesul verbal este indicat locul faptei ca fiind Zlatna, . dreptul intrării de acces în stadionul local Zlatna.
În cuprinsul actului sancționator există deci suficiente detalii care pot determina identificarea cu certitudine a locației în care a fost săvârșită contravenția.
Procesul verbal de contravenție în discuție cuprinde suficiente elemente care să permit o clară identificare a faptei de care este acuzat petentul, cu o suficientă descriere a locului, datei și modalității de săvârșire ce permite și o evaluare a gradului de pericol social.
În consecință, în mod greșit a a nulat judecătoria procesul verbal pe motiv că nu este legal întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, tribunalul apreciază că starea de fapt reținută de către agentul constatator corespunde realității.
Petentul a fost sancționat contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 120, alin. 1 lit. h și i din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, text de lege care stabilește anumite interdicții pentru conducătorii auto, respectiv: Se interzice depășirea autovehiculelor: h) în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă, i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere. Incriminarea și sancționarea faptelor având ca obiect nerespectarea regulilor privind depășirea este prevăzută în art. 100 alin. 3, lit. e din OUG 195/2002 republicată: Art. 100 (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) nerespectarea regulilor privind depășirea.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Actul sancționator a fost întocmit de un polițist rutier, agent specializat în supravegherea traficului rutier, prezumat ca fiind cunoscător al dispozițiilor legale în materia Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Constatarea faptelor în mod direct de către agentul constatator este suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Simpla negare a contestatorului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal atât timp cât acesta nu aduce probe pertinente, ori invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară, sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. în special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
Petentul a semnat procesul verbal, în care agentul de poliție a consemnat mențiunea petentului: Am depășit pe linie întreruptă.
Așadar, implicit recunoaște manevra de depășire, dar că marcajul longitudinal care separă sensurile de mers este discontinuu.
Această susținere a petentului este una mincinoasă.
Poliția Orașului Zlatna a solicitat administratorului drumului, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, să comunice dacă, la momentul săvârșirii contravenției, . Zlatna se afla în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă și marcaj longitudinal continuu, dacă . Zlatna este cuprins între km. 68+285 - 68+802 și dacă de la km. 68+285m până la km. 68+802m exista marcaj longitudinal de separarea sensurilor de mers linie continuă simplă și indicatoare rutiere (Depășirea interzisă).
Prin adresa nr._/26.11.2014, CNADNR prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, a comunicat adresa nr. 3293 din 25.11.2014, a Secției de Drumuri Naționale A., care a furnizat următoarele informații: La data de 23.01.2014, de la km. 68+285 pana km 68+802 exista marcaj longitudinal de separarea sensurilor de mers linie continuă simplă și indicatoare rutiere fig. C27 (Depășirea interzisă). . Zlatna este la km 68+670 și este cuprins între km 68+285 - 68+802, . Zlatna la data de 23.01.2014 se afla în zona de acțiune a indicatorului fig. C27 (Depășirea interzisă) și marcaj longitudinal continuu.
Astfel, la momentul săvârșirii contravenției de către petent, . Zlatna se afla în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă și marcaj longitudinal continuu.
Martorul O. A. C., conducătorul autoturismului depășit de petent, a declarat în fața instanței de judecată, faptul că depășirea a avut loc în dreptul stadionului din localitate.
În plus, din chiar fotografiile depuse de petent, fila 46 dosar judecătorie, reiese că în dreptul intrării în stadion este marcaj longitudinal continuu.
În consecință, procesul verbal a fost temeinic întocmit, starea de fapt reținută de agentul de poliție fiind corectă.
Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, se va admite apelul declarat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. împotriva sentinței civile nr. 1806/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._ .
Va fi schimbată sentința, în sensul că se va respinge ca neîntemeiată plângerea petentului G. R. S. împotriva procesului verbal . nr._ întocmit la data de 23.01.2014 de IPJ A. – Biroul Rutier Zlatna.
Pentru aceste motive.
În numele legii,
DECIDE
Admite apelul declarat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. împotriva sentinței civile nr. 1806/2014 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu petentul G. R. S..
Schimbă sentința, în sensul că respinge plângerea petentului împotriva procesului verbal . nr._ întocmit la data de 23.01.2014 de IPJ A. – Biroul Rutier Zlatna.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5.03.2015.
Președinte, D. C. | Judecător, A. C. P. președintele secției | |
Grefier, I. C. |
Redactat DC/Tehnoredactat DC/2 exemplare/11.03.2015
Judecător de primă instanță: L. H.
| ← Pretentii. Sentința nr. 541/2015. Tribunalul ALBA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 346/2015.... → |
|---|
