Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 308/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 308/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 23/176/2014
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
DECIZIA Nr. 308/A/2015
Ședința publică de la 23 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. M. B.
Judecător C. F.
Grefier M. R.
Pe rol se află apelul formulat de apelanta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva sentinței civile nr. 2721/2014, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, în contradictoriu cu petenta intimată S.C. B. C. SRL, în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție DGAF NR._.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima, cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, în baza disp. art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, constată din oficiu că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța, în baza disp. art. 238 alin. 1 din Codul de procedură civilă, estimează durata necesară cercetării judecătorești ca fiind la termenul de astăzi.
Instanța constată că, prin întâmpinarea depusă la dosar, petenta intimată a propus proba testimonială cu martora S. D..
Instanța, raportat la împrejurarea că intimata nu a indicat teza probatorie a probei testimoniale, precum și față de înscrisurile existente la dosar, nu apreciază utilă suplimentarea probațiunii cu audierea unui martor, astfel că respinge solicitarea intimatei, de încuviințare a probei testimoniale.
În deliberare, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, în baza art. 254 și art. 255 Cod procedură civilă, apreciind că acestea sunt utile soluționării pricinii.
Nemaifiind cereri prealabile, excepții de soluționat sau probe de administrat, instanța, în baza disp. art. 482 coroborat cu art. 244 din Codul de procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului.
Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile, reținând apelul în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, sub nr._, petenta . a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună, în principal, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 20.12.2013.
În motivarea plângerii s-a arătat că petenta a fost sancționată cu amendă de 2000 lei pentru încălcarea prev. art. 10 lit. c din OUG 28/1999, reținându-se că în 20.12.2013, în urma unui control efectuat s-a constatat că pe trei bonuri fiscale era trecută în loc de denumirea produsului denumirea generică a acestuia, fiind încălcate prev. art. 4 din același act normativ.
Petenta a apreciat că menționarea pe bonuri fiscale a denumirii de băuturi răcoritoare în loc de denumirea sucului prin indicarea mărcii nu este de natură să atragă răspunderea contravențională, deoarece s-a menționat bunul, prețul, nu s-a cauzat nici un prejudiciu, iar tranzacția a fost evidențiată în contabilitate.
În dovedirea plângerii s-a solicitat admiterea probelor cu înscrisuri și depozițiile martorilor.
În drept, au fost invocate prev. art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999.
Petenta a depus la dosar, în copie, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat și bonurile fiscale (f. 7-9).
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea plângerii petentei, în primul rând ca tardiv introdusă și, în subsidiar, ca nefondată.
Excepția tardivității a fost soluționată la termenul de judecată din 20.10.2014.
Cu privire la fondul cauzei s-a arătat că plângerea petentei este nefondată, pentru că pe bonurile fiscale emise nu s-a menționat denumirea exactă a produsului livrat, încălcându-se astfel art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999. Pe bonurile fiscale s-a menționat „răcoritoare” fără a se specifica exact ce anume s-a livrat, lipsind denumirea produsului care se livrează, ceea ce constituie contravenție potrivit art. 10 lit. c din OUG 28/1999.
Intimata a arătat că sancțiunea prevăzută de legiuitor nu are ca scop acoperirea unui prejudiciu, ci prevenirea săvârșirii altor fapte și formarea unui spirit de responsabilitate.
În drept, au fost invocate prev. art. 4, art. 10, art. 11 din OUG 28/1999 și art. 205 C.p.c.
Prin sentința civilă nr. 2721/2014, Judecătoria A. I. a admis în parte plângerea petentei ., formulată în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, a dispus înlocuirea cu sancțiunea avertisment a sancțiunii amenzii contravenționale aplicată petentei prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 20.12.2013 și a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 20.12.2013, petentei i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei conform art. 11 alin. 1 lit a din OUG 28/1999 rep. reținându-se că în urma controlului operativ inopinat, prin sondaj efectuat la 20.12.2013, în intervalul orar 16,30 – 18,00 la punctul de lucru al societății petente din A. I., ., jud. A. s-a constatat că unele bonuri fiscale emise de societate cu aparatul de marcat electronic pentru produsele care se livrează direct către populație conțin denumiri generice, cum ar fi „răcoritoare”, fără a se specifica exact denumirea fiecărui produs vândut în parte, încălcându-se prev. art. 4 din OUG 28/1999.
Procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prev. art. 16 din OG 2/2001.
În drept, potrivit art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999 „bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie să cuprindă cel puțin: denumirea și codul fiscal ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și . ale aparatului; numărul de ordine; data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; prețul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul”.
Într-adevăr, legea prevede că denumirea fiecărui bun livrat trebuie să apară pe bonuri fiscale, legiuitorul însă nu precizează că ar trebui să apară și marca bunului nedistingând sub acest aspect. Nicăieri nu se prevede că este insuficientă denumirea generică a bunurilor livrate, așa cum s-a făcut în cazul de față.
Menționarea în bonuri fiscale a denumirii de băutură răcoritoare, fără a se indica și marca acestor băuturi, în condițiile în care bonul odată emis cuprinde menționarea prețului pe unitate și valoarea TVA, nu poate constitui o faptă contravențională atât de gravă încât să fie necesară aplicarea unei amenzi de 2000 lei.
Prin edictarea dispoziției cuprinsă în art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999 s-a urmărit evitarea creării de prejudicii prin neemiterea bonurilor fiscale ori prin emiterea unor bonuri care nu pot să ducă la stabilirea unor elemente concrete cu privire la bunurile vândute sau serviciile prestate și nicidecum nu s-a dorit formarea unui spirit de responsabilitate, așa cum susține intimata în întâmpinare.
Este adevărat că menționarea și a mărcii bunului vândut alături de denumirea sa este preferabilă și sub acest aspect se poate reține că bonurile fiscale emise nu sunt întrutotul exacte, dar cuprind și toate celelalte date necesare a fi menționate în astfel de document, potrivit dispoziției legale de mai sus, astfel că fapta săvârșită de petentă prezintă un pericol social redus și pentru sancționarea acesteia era suficientă aplicarea sancțiunii avertisment, sancțiunea amenzii contravenționale de 2000 lei fiind de natură a înfrânge relația de proporționalitate care trebuie să existe între pericolul social concret al faptei săvârșite de petent și sancțiunea aplicată, potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel intimata ANAF, solicitând admiterea apelului, schimbarea, in parte, a sentinței civile apelate, in sensul respingerii plângerii contravenționale ca neintemeiata.
În motivare, apelanta susține că sentința Civila nr.2721/24.11.2014 pronunțata de Judecătoria A. lulia este netemeinică având in vedere următoarele considerente:
Instanța de fond a admis in parte plângerea contravenționala si a dispus inlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, motivând ca "fapta săvârșita de petenta prezintă un pericol social redus [...] ".
Critică soluția instanței de fond având in vedere următoarele motive:
1. Societatea a emis bonuri fiscale prin intermediul aparatului de marcat electronic fiscal fără ca acestea să aibă înscrise corect toata-elementele prevăzute de art. 4, alin. 1 din OUG nr. 28/1999, republicată, respectiv pe bonurile fiscale emise nu se menționează denumirea exactă a produsului livrat, încălcând astfel prevederile art 4 menționat mai sus.
Pe bonurile fiscale emise de societate pentru produsele livrate se menționează "RĂCORITOARE" fară a se specifica exact ce anume s-a livrat lipsind astfel denumirea produsului care se livrează.
Denumirea exactă a produsului livrat este în conformitate cu art. 4 din OUG 28/1999 rep. un element minim obligatoriu care trebuie sa îl conțină bonul fiscal: "Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie să cuprindă cel puțin: denumirea și codul fiscal ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și . ale aparatului; numărul de ordine; data și ora emiterii, denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat.”
Potrivit articolului 10 lit. c din OUG 28/1999 republicata, emiterea de bonuri fiscale fără ca acestea să conțină toate datele de la art. 4 alin 1 din OUG 28/1999 rep. constituie contravenție, organele de control încadrând în mod corect fapta din punct de vedere juridic.
De asemenea potrivit art. 11 punctul (1) litera a) din OUG 28/1999 rep, fapta se sancționează cu amenda cuprinsă între 2000-4000 lei.
Menționează apelanta ca agentul constatator a aplicat minimul amenzii contravenționale prevăzute de textul legal, respectiv 2000 lei.
Susține că, mai mult, clienții ar trebui si au dreptul să stie ce anume au cumpărat, pe bonurile fiscale emise apărând expresia "RĂCORITOARE" .
Potrivit art. 9 din OUG 28/1999 rep.: "Clientii vor păstra bonurile fiscale până la părăsirea unității de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în vederea prezentării lor la un eventual control pentru justificarea provenienței lor;"
De asemenea, învederează ca informațiile de pe bonurile fiscale, respectiv de pe rola jurnal trebuie sa poată fi comparate cu informațiile înscrise in registrul de intrari-iesiri si inventar, raportul zilnic de gestiune.
Insa, in cazul de fata, cand denumirea exacta nu apare pe bonurile fiscale aceste corelații, comparații, nu se pot realiza.
Mai mult, petenta comercializează sucuri de diferite mărci si cantități, care sunt vândute la preturi diferite, astfel ca prin neinscritionarea denumirii exacte a produsului vândut nu se pot verifica aceste elemente, rezultatul contabil si fiscal putând fi influențat.
Având in vedere cele mentioante mai sus, invederează instanței de apel ca, la motivarea sentinței apelate nu s-au avut in vedere prevederile legale aplicabile sau au fost interpretate eronat.
Mai mult, la momentul stabilirii sancțiunii, organul de control a avut in vedere toate cauzele si imprejurarile care au determinat modul de individualizare a sancțiunii.
1. Sancțiunea prevăzuta de legiuitor nu este destinata acoperirii unui prejudiciu, ci are ca scop prevenirea săvârșirii altor fapte, respectiv formarea unui spirit de responsabilitate.
Or, comutând sancțiunea expres prevăzuta de lege, de amenda in avertisment, ne intrebam care mai este rostul si rolul actului normativ adoptat, respectiv OUG nr.28/1999, republicata.
Prin urmare, sancțiunea a fost aplicata de agentul constatator in mod corect, iar sancțiunile au fost stabilite in conformitate cu legislația in vigoare.
Astfel, consideră ca amenda aplicata, nu este excesiva ci corectă prin raportare la situația de fapt si la dispozițiile legale aplicabile in materie.
Astfel, in conformitate cu principiul individualizării sancțiunilor, legiuitorul individualizează pedeapsa conform cu gravitatea faptei. Prin urmare pentru unele contravenții a prevăzut pedepse mai severe iar pentru altele a prevăzut pedepse mai puțin severe.
F. de natura contravenției si de gravitatea sa, legiuitorul nu a prevăzut si sancționarea acesteia cu avertisment.
Pentru aceste considerente, solicită instanței de judecată admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, in sensul respingerii în totalitate a plângerii contravenționale ca fiind neîntemeiată.
În drept, dispozițiile art. 466 Cod procedură civilă, ale OUG nr. 28/1999 republicată și ale O.G. nr. 2/2001 modificată si completată.
În temeiul art. 223 alin.3 Cod proc.civilă, a solicitat judecarea cauzei și in lipsa sa, pe baza actelor existente la dosar.
La data de 27.02.2015, petenta intimată a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului formulat în cauză și menținerea ca temeinica si legală a sentinței instanței de fond.
În fapt, susține că, prin procesul verbal atacat, a fost sancționată cu amenda de 2000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 10 lit. c din OUG 28/1999, retinandu-se ca in data de 20.12.2013 in urma unui control efectuat s-a constatat ca pe trei bonuri fiscale era trecut in foc de denumirea produsului denumirea generica a acestuia, fiind încălcate prevederile art. 4 din același act normativ.
Susține ca procesul verbal este netemeinic pentru următoarele considerente;
In primul rand, neregula descoperita de inspectorii ani frauda privitoare la contraventia reținuta nu se încadrează in textul de lege.
Art. 4. – „(1) Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie sa cuprindă cel puțin: denumirea si codul fiscal ale agentului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si . ale aparatului, numărul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; prețul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoare adăugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota, valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugata, daca este cazul.”
Apreciază că menționarea pe bonul fiscala denumirii de băuturi răcoritoare în loc de denumirea sucului nu este una de natura a atrage răspunderea sa contravențională, deoarece bunul a fost menționat. Ca atare din punct de vedere al interpretării normei în sensul efectului pe care-l produce, consideră ca prin modalitatea emiterii bonului fiscal aceasta nu a fost încălcată
De asemenea, în cazul în care solicitarea principală va fi înlăturată, solicită admiterea plângerii arătata in subsidiar, in sensul înlocuirii amenzii cu avertisment.
Susține că, analizând cele trei bonuri, se poale observa ca unul este din 01.12 iar doua din 29,09. Explicația emiterii in aceasta modalitate a bonurilor se datorează posibil grabei clienților care solicita nota de plata si datorita numărului mare de produse de la masa se poate ca introducerea acestora sa se faca generic insa sumele sa fie corecte, sens in care aceasta operațiune nu s-a făcut cu intenție neaducand-se prin săvârșirea ei nici un prejudiciu.
Plecând de la definiția contravenției care este fapta săvârșita cu vinovăție si care are un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea, raportat la numărul bonurilor găsite în neregulă comparat cu numărul bonurilor emise in perioada controlata, consideră ca sancțiunea avertismentului este una corecta ca urmare a controlului, raportat si la valoarea bonurilor
Susține că apelanta nu aduce nimic nou fata de apărările de fond,
În probațiune, petenta intimată a solicitat audierea martorei Stanus D.. Instanța a respins solicitarea în probațiune formulată de petenta intimată, pentru motivele indicate în partea introductivă a prezentei decizii.
Analizând apelul formulat în cauză, instanța de control judiciar
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 20.12.2013, petentei i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei conform art. 11 alin. 1 lit a din OUG 28/1999 rep. reținându-se că în urma controlului operativ inopinat, prin sondaj efectuat la 20.12.2013, în intervalul orar 16,30 – 18,00 la punctul de lucru al societății petente din A. I., ., jud. A. s-a constatat că unele bonuri fiscale emise de societate cu aparatul de marcat electronic pentru produsele care se livrează direct către populație conțin denumiri generice, cum ar fi „răcoritoare”, fără a se specifica exact denumirea fiecărui produs vândut în parte, încălcându-se prev. art. 4 din OUG 28/1999.
În drept, potrivit art. 4 alin. 1 din OUG 28/1999 „bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie să cuprindă cel puțin: denumirea și codul fiscal ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și . ale aparatului; numărul de ordine; data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; prețul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul”.
În ceea ce privește legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța de apel reține că în mod corect prima instanță a apreciat că procesul verbal atacat respectă condițiile de legalitate și că petenta se face vinovată de săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța de apel reține pertinentă aprecierea instanței de fond în sensul că menționarea în bonuri fiscale a denumirii de băutură răcoritoare, fără a se indica și marca acestor băuturi, în condițiile în care bonul odată emis cuprinde menționarea prețului pe unitate și valoarea TVA, nu poate constitui o faptă contravențională atât de gravă încât să fie necesară aplicarea unei amenzi de 2000 lei.
Pentru stabilirea sancțiunii contravenționale trebuie să se țină cont de criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin.3 din OG nr. 2/2001 potrivit căruia sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
După cum prevede art. 7 din O.G.2/2001, avertismentului se aplică atunci când fapta este de o gravitate redusă și chiar dacă actul normativ care stabilește contravenția nu menționează expres această sancțiune.
In cauza de față, instanța de apel, în ceea ce privește sancționarea contravențională a petentului, având în vedere gravitatea redusă a faptei, apreciază că în mod corect instanța de fond a procedat la înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
Instanța de apel va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva Sentinței civile nr. 2721/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2015.
Președinte, B. M. B. | Judecător, C. F. | |
Grefier, M. R. |
Red. BB
Tehnored. BB
4 ex. /05.06.2015
Jud. fond: A. D. S.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 577/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 505/2015.... → |
|---|
