Anulare act administrativ. Sentința nr. 412/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 412/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 2091/109/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 412/2015
Ședința publică de la 06 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. - M. E.
Grefier V. R. I.
Pe rol judecarea cauzei de C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta . SRL – prin ADMINISTRATOR JUDICIAR S.. P.. LICHIDĂRI INFO CONSULT SPRL și pe pârâta D. G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE PLOIEȘTI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGES, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 30 martie 2015, susținerile părții prezente fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 27.02.2012, reclamanta . SRL a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, solicitând anularea deciziei nr.363/22.09.2011, a deciziei de impunere nr.F-AG 1253/09.06.2011 și a raportului de inspecție fiscală nr.F-AG 782/09.06.2011.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că suma stabilită în sarcina sa cu titlu de obligații fiscale nu este datorată, deoarece în perioada supusă controlului a încheiat contracte comerciale cu diferiți parteneri de afaceri și a procedat la achiziționarea de mijloace fixe și mărfuri pentru care, din profitul obținut, a achitat integral la bugetul de stat sumele datorate. Cheltuielile efectuate cu achiziționarea acestor bunuri erau deductibile fiscal, deoarece acestea au fost efectuate în scopul realizării obiectului de activitate al societății și al obținerii de profit impozabil.
Prin sentința civilă nr.3541/21.06.2013, Tribunalul Argeș, Secția civilă, complet specializat de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea, a anulat în parte decizia nr.363/2011, decizia de impunere nr.F-AG 1253/2011 și raportul de inspecție fiscală nr.F-AG 782/2011, fiind menținute în sarcina reclamantei obligații fiscale în sumă de 340.866 lei, din care 286.442 lei TVA și 54.424 lei accesorii aferente.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin actele administrativ-fiscale contestate au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații fiscale în sumă totală de 422.152 lei, reprezentând TVA, impozit pe profit și accesorii aferente.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar și concluziilor raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, s-a reținut că, potrivit art.146 alin.1 Cod fiscal pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, persoana impozabilă trebuie ca pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost sau urmează să-i fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să-i fie prestate, să dețină o factură care să cuprindă informațiile prevăzute de art.155 alin.5 Cod fiscal.
Potrivit art.155 alin.19 Cod fiscal, factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații: a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic; b) data emiterii facturii;c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii; d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile; e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art.153, ale reprezentantului fiscal; f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă; g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art.153 ale reprezentantului fiscal; h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art.125^1 alin.3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi; i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar; j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei; k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea "autofactură"; l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri; m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, mențiunea "taxare inversă"; n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea "regimul marjei - agenții de turism"; o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre mențiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecție și antichități", după caz; p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mențiunea "TVA la încasare"; r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
În cauză, s-a reținut că din examinarea facturilor emise în perioada controlată și concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat, a rezultat că un număr de 5 facturi emise de . Târgoviște nu îndeplinesc condițiile prevăzute de textele legale menționate, respectiv nu dețin o . să le identifice. Este vorba de facturile din 24.11.2009, pentru suma de 67.088 lei; factura din 27.11.2009; pentru suma de 61.796 lei; factura din 28.11.2009, pentru suma de 79.527 lei; factura din 14.12.2009, pentru suma de 119.296 lei și factura din 25.01.2010, pentru suma de 13.156 lei, rezultând obligații fiscale nedeductibile în sarcina reclamantei, în sumă totală de 340.866 lei, din care 286.442 lei TVA și 54.424 lei accesorii aferente.
Ca urmare, în baza art.205-217 Cod procedură fiscală, a fost admisă în parte acțiunea și anulate în parte decizia nr.363/2011, decizia de impunere nr. F-AG 1253/2011 și raportul de inspecție fiscală nr. F-AG 782/2011, fiind menținute în sarcina reclamantei obligații fiscale în sumă de 340.866 lei, din care 286.442 lei TVA si 54.424 lei accesorii aferente.
Împotriva sentințe civile nr.3541/21.06.2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în termen legal, au formulat recurs atât reclamanta S.C. B. G. Explorer S.R.L., cât și pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș.
Prin decizia nr.2227/R-C./13.05.2014, Curtea de Apel Pitești a admis recursurile, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, reținând că prima instanță a respins nemotivat obiecțiunile formulate de pârâta DGFP Argeș la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, răspunsul la aceste obiecțiuni fiind necesar pentru soluționarea legală a cauzei, deși avea obligația, potrivit disp. art.129 alin.(5) Cod procedură civilă, să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Neprocedând în acest fel, tribunalul a soluționat litigiul, fără a intra în cercetarea fondului.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, din actele și lucrările dosarului, reținându-se următoarele:
Prin actele administrativ-fiscale contestate au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații fiscale în sumă totală de 422.152 lei, reprezentând TVA, impozit pe profit și accesorii aferente.
S-a reținut în cuprinsul raportului de inspecție fiscală contestat că petenta datora TVA în sumă de 188.982 lei deoarece a achiziționat de la societățile . Târgoviște, . N., . SRL, mai multe mijloace fixe și mărfuri, în baza unor facturi în care s-a prevăzut TVA și cuantumul acestuia, însă furnizorii respectivi nu au depus declarații privind obligațiile de plată la bugetul consolidat al statului, nu aveau salariați și nicinul nu declara în declarația 394 achizițiile efectuate pe teritoriul României către petentă. Mai mult, facturile nu îndeplineau condițiile de formă prev.de lege, iar . Târgoviște fusese declarată inactivă începând cu 11.06.2009.
De asemenea, s-a mai considerat că petenta datorează impozit pe profit suplimentar în sumă de 80.900 lei, avându-se în vedere aceeași motivare cu privire la cele 3 societăți comerciale partenere, care s-a reținut și în ce privește TVA.
Motivarea în fapt și în drept a fost reluată în decizia de impunere contestată nr.F-AG 1253/2011, iar prin decizia nr.363/2011 s-a respins pe fond plângerea prealabilă considerată fiind ca neîntemeiată, cu arătarea motivelor de fapt și de drept avute în vedere.
În ce privește motivul de casare referitor la respingerea obiecțiunilor formulate de intimată la raportul de expertiză, acesta a fost analizat de către tribunal în rejudecare, obiecțiunile fiind încuviințate, iar expertul cauzei răspunzând așa cum i s-a solicitat.
Astfel, se constată că principala nemulțumire a petentei în ce privește actele fiscale contestate este că nu avea cum să cunoască la momentul încheierii tranzacțiilor cu cele 3 societăți comerciale faptul că acestea erau fie declarate inactive, fie nu-și făcuseră toate declarațiile obligatorii către bugetul de stat.
Mai mult, în ce privește ., așa cum se observă la momentul derulării tranzacției și respectiv a vânzării cumpărării utilajului, respectiv în iunie 2009, încă nu fusese declarată inactivă, iar plata utilajului s-a făcut prin ordin de compensare pentru suma de 295.500 lei, iar diferența de 2.000 lei a fost plătită prin Banca PIRAEUS.
În ce privește celelalte două societăți comerciale cu care petenta a derulat operațiuni, toate plățile s-au făcut prin sistem bancar, integral.
Expertul cauzei a analizat toate facturile emise de societățile partenere . SRL și ., ce au fost enumerate și de către intimată în actele fiscale contestate și a constatat că din punct de vedere formal, respectiv conform art.155 Cod fiscal, acestea cuprind toate datele de identificare care să poată să determine cunoașterea unei societăți, scopul fiind acela de a se evita tocmai relații comerciale fictive.
Faptul că partenerii de afaceri ai petentei nu au declarat prin intermediul declarației 394 operațiuni comerciale derulate, nu poate fi imputat petentei, acestea fiind motive independente de voința și acțiunea ei, neavând cum să cunoască la momentul achiziționării această situație.
Instanța își însușește, așa cum am mai arătat, opinia expertului în ce privește, după cum am arătat, îndeplinirea condițiilor de formă a facturilor și cu privire la faptul că petenta a colectat TVA în sumă de 37.295,91 lei ca urmare a revânzării bunurilor achiziționate de la . SRL și ..
Astfel, consideră instanța că nu se poate interpreta faptul că tranzacțiile încheiate de petentă cu cele două societăți comerciale sus arătate ar fi fictive, câtă vreme aceasta a și revândut unele din produsele achiziționate, iar plățile s-au făcut întotdeauna prin instrumente bancare. Nu exista nicio posibilitate din partea contestatoarei să cunoască faptul că partenerii comerciali nu intenționau să completeze în declarația 394 toate operațiunile comerciale derulate, neexistând nici posibilitatea de a verifica aceste declarații ale partenerilor înainte de a încheia tranzacții cu aceștia.
Unei persoane impozabile nu-i poate fi interzis dreptul de deducere a TVA și a impozitului pentru servicii care i-au fost furnizate,. pe motivul că emitentul facturii sau unul dintre prestatorii săi a săvârșit nereguli, autoritatea publică având obligația să dovedească cu elemente obiective că respectivul contribuabil știa sau ar fi putut să cunoască faptul că operațiunea respectivă era implicată într-o fraudă săvârșită de emitent sau de alt operator care intervine în amonte în lanțul de prestații.
Pentru aceste considerente, în baza art.1, 2, 8, 18 din Legea 554/2004 republicată și art.205-217 Cod procedură fiscală, tribunalul va admite contestația precizată, va anula Decizia 363/2011, iar pe fond va admite plângerea prealabilă și va anula Decizia de impunere nr. F-AG 1253/2011 și Raportul de Inspecție Fiscală nr. 782/2011.
În baza art.453 Cod de procedură civilă va obliga pe intimată la 2564 lei cheltuieli de judecată către petentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația precizată privind pe reclamanta . SRL cu sediul în Pitești, ..24A, județul Argeș – prin ADMINISTRATOR JUDICIAR S.. P.. LICHIDĂRI INFO CONSULT SPRL – Câmpulung ..21 . ., și pe pârâta D. G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE PLOIEȘTI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGES cu sediul în Pitești . jud.Argeș.
Anulează Decizia 363/2011, iar pe fond admite plângerea prealabilă și anulează Decizia de impunere nr. F-AG 1253/2011 și Raportul de Inspecție Fiscală nr. 782/2011.
Obligă pe intimată la 2564 lei cheltuieli de judecată către petentă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 6 aprilie 2015, la Tribunalul Argeș –Secția Civilă, complet specializat C. Administrativ și Fiscal.
Președinte, E. - M. E. | ||
Grefier, V. R. I. |
red. E.M.E.
dact.C.E.C./6 exp.
15.05.2015.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 766/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1310/2015.... → |
|---|
