Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1048/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1048/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 12410/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 1178/2015
Ședința publică de la 15 Aprilie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător A. M.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare, apelul formulat de petenta ., împotriva sentinței civile nr.1048 din data de 14.05.2014, pronunțata de Judecatoria Câmpulung în dosarul nr._, intimat fiind I. T. DE munca ARGES, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-petentă prin administrator Sbirnea D. V., asistat de avocat M. L. O., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul registratură s-au depus la dosar, la data de 02.04.2015 relațiile solicitate de la Directia pentru Evidenta Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date Bucuresti și înainte de începerea sedinței de judecată cerere de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, înaintată prin fax, formulata de avocații V. L. si Motatu L., în calitate de avocati ai apelantei-reclamantă.
Avocatul apelantei-petentă arată că nu mai stăruie în cerere de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
Tribunalul ia act de această poziție procesuală.
Avocatul apelantei-petentă arată că în raport de motivarea hotarârii instanței de fond în ceea ce privește martorii audiati în cauză, depune la dosar 4 acte reprezentând raport per salariat, în cadrul probei cu înscrisuri, prin care a combătut argumentele instantei de fond pe acest aspect.
Avocatul apelantei-petentă arată că nu are alte cereri de formulat în cauza.
Tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocatul apelantei-petentă solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței de fond și pe fondul cauzei admiterea plângerii așa cum a fost formulată. Arată că sentința de fond este nelegală și neteminică pentru motivele expuse pe larg în motivele de apel depuse în scris la dosar și pe care le susține. Ca urmare a unui control efectuat de intimat, a fost amendată apelanta-petentă pe motiv că ar fi primit la lucru 5 persoane fără a avea încheiate contracte individuale de muncă, societatea fiind sancționată cu o amendă maximă de 100.000 lei. Arată că administratorul societății tratează angajatii în mod deosebit. Chiar persoanele fata de care anterior s-a întocmit desfacerea raporturilor de muncă, au venit în calitate de martori care au relatat ca susținerile apelantei-petentă sunt reale. Consideră că amenda aplicată apelantei-petentă a fost data în mod excesiv. În ceea ce priveste nelegalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, arată că în cuprinsul procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției nu exista mentiuni cu privire la descrierea faptei, ceea ce atrage nulitatea procesului-verbal în condițiile art.16 din OG nr.2/2001. Inspectorul nu realizează în concret o descriere a faptei, în sensul că desi se mentionează că au fost identificate 5 persoane prestând activitati, nu se mentionează ce activitati prestau aceste persoane. Societatea are sediul într-o localitate de provincie și își desfasoara activitatea într-o altă parte a țarii. Avea un numar de 10 angajati cu contracte individuale de muncă și nu și-ar fi permis, pe un teritoriu strain, în provincie, să vină cu forță de muncă „la negru”. Reținerile din procesul-verbal de contraventie sunt eronate în condițiile în care persoanele sunt aduse din provincie. Acolo este un santier unde oamenii se cazează. Persoanele respective aveau fisele medicale asupra lor, practic acestia au dorit să li se încheie contracte de muncă, care erau încheiate în forma scrisă. Era prima zi de lucru si contractele respective nu erau comunicate pentru că nu se întocmise practic toate formalitatile acestor contracte de lucru. Aceste persoane erau venite din provincie. Instanta de fond a retinut în mod eronat când a apreciat declarațiile martorilor audiati in cauză, ca fiind subiective. Arată că a depus la dosar din serviciul revisal, dovada că 3 dintre martori nu mai erau angajatii societății apelantei-petentă. Fisele de identificare au fost completate după dictarea inspectorilor ITM. Se mentionează si se retine în mod gresit de catre instanta de fond, că inspectorii ITM au fost nevoiti să vina cu jandarmeria la locul respectiv. Acest fapt este o procedură uzuală și nu era nevoie de o intervenție într-un caz deosebit. Mai arată că exista o persoană ce nu a figurat niciodata ca fiind în sensul acestei societăți, fiind sancționata societatea si pentru aceasta persoana. Nu este o afirmatie gresită a societății în sensul că acest control a avut un caracter abuziv, întrucât toti cei care au completat fisele au fost obligati să mentioneze că au lucrat și că a existat aceea persoană desi aceasta nu a existat niciodata. Numitul G. C. era angajatul societății cu contract de muncă încheiat în anul 2011, iar instanta de fond mentionază că acesta lucra din data de 28.05.2013 și că este în perioada de proba. Din probele administrate în cauză rezultă caracterul abuziv al acestui control. Sunt dispoziții legale în care inspectorii au obligatia de a identifica persoanele în cauza. Consideră că inspectorii ITM nu si-au facut datoria nici a identificării persoanelor respective, iar amenda maximă aplicata este exagerata pentru niste fapte care nu au existat. Potrivit motivelor scrise și susținute solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că la data de 18.06.2013, la Judecătoria Pitești s-a înregistrat plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Argeș, prin care a contestat procesul verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din 4.06.2013, cu solicitarea de anulare a acestuia în întregul său și de exonerare de la plata amenzii în cuantum de 100.000 lei.
A arătat că procesul verbal este nelegal și netemeinic, în primul rând pentru faptul că nu au fost respectate la încheierea sa prevederile art.16 și 17 din OG nr.2/2001, agentul constatator făcând o greșită încadrare a faptei, prin trimiterea la dispozițiile art. 16 alin. 1 din Codul Muncii. De asemenea, nu s-a consemnat în cuprinsul actului sancționator dacă persoanele pretins găsite la muncă fără a avea încheiat contract individual de muncă, prestau vreo activitate, care era respectiva activitate, modalitate în care fapta nu a fost descrisă în concret.
Totodată se invocă neconcordanța dintre mențiunile cuprinse în procesul verbal de contravenție și realitate privitor la numele și datele de identificare ale numitului B. V..
De asemenea, apreciază că ITM Argeș a încheiat procesul verbal cu depășirea atribuțiilor și competenței teritoriale, în raport de împrejurarea că societatea petentă are sediul în județul Teleorman.
Pe aspectul temeiniciei se arată că urmare a controlului efectuat de intimat la 3.06.2013 la șantierul organizat de petentă în Săticul de Sus, județul Argeș au fost identificate persoanele aflate la fața locului și, prin comportament abuziv, li s-a impus acestora să completeze fișe de identificare cu date neconforme realității.
Se mai arată că, în fapt, cele 5 persoane găsite la fața locului, semnaseră contracte individuale de muncă și urmau să înceapă efectiv activitate în folosul petentei la data de 4.06.2013, motivul prezenței acestora la data efectuării controlului fiind realizarea demersurilor în vederea angajării. Echipei de control i-au fost prezentate contractele de muncă încheiate în formă scrisă, chiar în ziua respectivă, însă intimatul a apreciat că petenta a săvârșit fapta de a fi primit la muncă 5 persoane, fără a le fi încheiat contracte individuale de muncă, în formă scrisă.
În drept, au fost invocate prevederile OG nr.2/2001 și ale Codului Muncii.
Intimatul a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea plângerii și menținerea procesului verbal.
A arătat că la data de 3.06.2013 s-a efectuat controlul ce a dus la întocmirea procesului verbal de contravenție contestat, în baza ordinului de deplasare nr._ din 3.06.2013, la lucrarea construcții/șantier a petentei, efectuată în localitatea Săticul de Sus, județul Argeș; la momentul sosirii echipei de control, persoanele prezente au fugit, fiind identificate cu ajutorul Jandarmeriei Câmpulung 6 persoane care au completat fișe de identificate tip ITM. S-a constatat că 5 dintre acestea nu aveau încheiate contracte de muncă în formă scrisă, iar a doua zi, la momentul finalizării controlului, reprezentantul petentei a prezentat contracte individuale de muncă încheiate cu P. M., V. I., T. N. și F. G..
Acest fapt nu se suprapune însă cu mențiunile Registrului General de Evidență a Salariaților în format electronic REVISAL. S-a apreciat că, în acest mod, angajatorul a încălcat dispozițiile art. 16 alin. 1 din Codul Muncii, primind la muncă 5 persoane cărora nu le-a încheiat contracte individuale de muncă de la data la care acestea au prestat efectiv activitate.
S-au făcut aprecieri și cu privire la individualizarea sancțiunii, subliniindu-se că sancțiunea amenzii aplicate nu este de natură doar a-și atinge scopul coercitiv, ci reprezintă și o garanție a disciplinării petentei.
Competența de soluționare a plângerii contravenționale a fost declinată în favoarea Judecătoriei Câmpulung, care prin sentința civilă nr.1048/14.05.2014 a dispus respingerea acesteia, pentru următoarele considerente:
Instanța ia în analiză, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001, legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție și reține, în privința legalității, că acesta îndeplinește condițiile de formă ale întocmirii lui, fiind respectate în cauză dispozițiile art.16 și art.17 din OG nr.2/2001.
Reține totodată că faptei i-a fost stabilită în mod corect încadrarea în textul de lege indicat ca temei legal al constatării și sancționării contravenției.
Din conținutul procesului verbal contestat rezultă că fapta a fost descrisă în detaliu de către agentul constatator, arătându-se că „în data de 3.06.2013, în jurul orei 11:30, am efectuat un control la BC B. L. SRL - lucrare construcții, șantier, situat în localitatea Săticul de Sus, județul Argeș și am identificat desfășurând activitate 5 persoane: Peta M., V. I., T. N., F. G. și B. V., fără a avea încheiate în formă scrisă, contracte individuale de muncă conform art. 16 alin. 1 din Codul Muncii”, așadar, fapta este descrisă în suficienți termeni care să permită instanței verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal.
Cu privire la menționarea ca persoană găsită la muncă fără contract de muncă încheiat în forma scrisă a numitului B. V., este de observat că la momentul controlului ITM parte din persoanele găsite la fața locului au fugit, însă această persoană a fost identificată de chiar inspectorii de muncă, prezența acestuia rezultând și din declarațiile celorlalte persoane, declarații expuse în conținutul fișelor de identificare.
Cu privire la critica privind necompetența inspectorilor ITM Argeș de a efectua control al societății în condițiile în care aceasta are sediul în județul Teleorman, instanța reține că, în raport de prevederile Legii nr.108/1999 și ale HG nr.1377/2009, inspectorilor de muncă le revine competența de a controla și a încheia, după caz, procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, în sarcina angajatorilor care își au sediul în raza lor teritorială, precum și/sau sediile secundare sau punctele de lucru declarate la registrul comerțului, situate pe teritoriul propriului său județ.
Potrivit art. 19 alin. 1 din Legea nr. 108/1999, inspectorii de muncă, purtând asupra lor legitimația și insigna care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege, au următoarele drepturi:
a) să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă în sediul oricărui angajator și în orice alt loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice;
Conform art. 15 alin. 1 din HG nr.1377/2009 privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a inspecției muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, în forma în vigoare la momentul controlului, inspectorii de muncă care poartă asupra lor legitimația care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege au următoarele drepturi:
a) să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă, la orice oră din zi și din noapte, în sediul oricărui angajator, persoană fizică sau juridică, și în orice loc unde au motive temeinice să efectueze controlul sau cercetarea de evenimente;
b) să identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea, persoanele aflate în locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor și să impună completarea fișei de identificare prevăzute în anexă.
În cauză, controlul s-a efectuat la punctul de lucru organizat de petentă pe raza județului Argeș, în localitatea Rucăr, ., iar inspectorii ITM dețineau ordin de deplasare cu nr._ din 3.06.2013, în temeiul căruia au realizat controlul ce a condus la întocmirea procesului verbal contestat, așadar, această critică se dovedește neîntemeiată.
Cu privire la cealaltă componentă a procesului verbal, anume temeinicia, instanța reține că un proces verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator, ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritate statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, astfel că procesul verbal se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și care poate fi răsturnată cu probe de către contravenient.
Petenta nu a reușit însă să facă dovada susținerilor sale, probatoriul administrat relevând că intimatul a reținut în mod corect vinovăția petentei, în privința săvârșirii contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, constând în primirea la muncă, la obiectivul construcții-șantier situat în comuna Rucăr, ., județul Argeș, a 5 persoane care prestau activități în folosul petentei, fără a avea încheiate la data controlului, 3.06.2013, contracte individuale de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă, contrar prevederilor art. 16 alin. 1 din Codul Muncii.
În cadrul probatoriului, au fost audiați martorii T. N., V. I., F. G. și P. M., persoane despre care s-a pretins că au fost găsite muncind în folosul petentei, fără a avea încheiat contract de muncă în formă scrisă.
Din depozițiile tuturor martorilor rezultă că domiciliul lor se situează în alte județe decât județul Argeș și că întâlnirea cu reprezentantul societății petente s-a realizat în vederea angajării chiar la punctul de lucru din comuna Rucăr, ., județul Argeș, deși exista posibilitatea întocmirii și semnării contractelor individuale de muncă chiar la sediul societății, în Municipiul A., județul Teleorman, cu atât mai mult cu cât doi dintre martori domiciliază în județul Teleorman.
Instanța nu își poate însuși ideea pe care încearcă să o acrediteze petenta, în sensul că s-au deplasat o distanță relativ importantă, pe raza unui alt județ, într-o locație izolată cum este satul Săticul de Sus, județul Argeș, doar pentru a percepe cu propriile simțuri condițiile unei munci viitoare și improbabile, fără a avea efectiv promisiunea unei angajări.
De asemenea, nu își poate însuși ideea potrivit căreia în decursul întregii zilei de 3.06.2013 persoanele găsite pe raza de activitate de la șantierul din Săticul de Sus, județul Argeș, se aflau în respectiva locație fără a presta efectiv activitate, în condițiile în care fuseseră transportați de însuși patronul societății petente, care le asigura cazarea și masa, inclusiv pentru ziua respectivă.
Este de menționat și împrejurarea că martorii sunt angajați și în prezent la societatea petentă, așadar relația de prepușenie le alterează sinceritatea, precum și neconcordanțele declarațiilor acestora, sens în care este de exemplificat faptul că martorul T. N. a specificat că nu a fost amenințat la momentul completării fișei de identificare, în timp ce martorul F. G. a arătat instanței că maniera în care au fost abordați de către inspectorii de muncă i-a intimidat.
Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere împrejurările în care s-a realizat controlul ITM, a cărui desfășurare a necesitat prezența unei echipe de jandarmi și la a cărui începere persoanele prezente au fugit, fiind găsite numai o parte dintre acestea.
Se observă în sprijinul temeiniciei procesului verbal conținutul fișelor de identificare completate la momentul controlului, la 3.06.2013, începând cu orele 11:20, din care reiese că B. V., P. M., V. I., T. N. și F. G. nu au semnat contract de muncă, unii dintre aceștia specificând că se află „în probă de lucru”.
Instanța nu poate reține ca veridice susținerile martorilor, deoarece contextul în care s-a desfășurat completarea fișelor de identificare, respectiv acela al unui control din partea unei instituții a statului, al mențiunilor din formular care erau suficiente pentru a preveni și dirija conduita martorilor, în sensul acordării unei atenții sporite completării acestor declarații.
Cu privire la contractele individuale de muncă depuse de petentă la dosar, privind existența unor raporturi de muncă cu numiții P. M., V. I., T. N. și F. G., instanța constată că acestea, prin ele însele, în absența vreunei mențiuni specifice care să le confere dată certă, în special în absența înregistrării acestora în REVISAL, nu pot dovedi îndeplinirea de către petentă a obligației de încheiere în formă scrisă a acestora la data efectuării controlului.
În raport de faptul că petenta a invocat că cele reținute prin procesul verbal de contravenție nu corespund realității, instanța constată că nu s-a făcut dovada susținerilor și nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie, de care se bucură procesul verbal atacat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, se reține că potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:
…
e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Curtea Constituțională a reținut în considerentele Deciziei nr. 448/2005 de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.16 alin. 1 și ale art.276 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, actualmente art. 260 alin.1 lit. e din Codul Muncii, că siguranța și stabilitatea raporturilor de muncă prezintă interes general pentru întreaga societate și interes particular, atât pentru angajator, cât și pentru salariați, un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerințe avându-l contractul individual de muncă.
S-a mai reținut că, întrucât contractul individual de muncă reprezintă cea mai concludentă dovadă a ceea ce au convenit părțile, documentul pe baza căruia se poate verifica în ce măsură și-a îndeplinit obligațiile oricare dintre părți, ce drepturi poate revendica și ce răspundere are, încheierea lui înainte de începerea raportului de muncă și în formă scrisă este în interesul ambelor părți, răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revenind în mod firesc angajatorului.
Curtea Constituțională a concluzionat că existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului, în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat, asigură cunoașterea și exercitarea obligațiilor legale ce revin celor care folosesc forța de muncă salariată.
În analiza aceluiași criteriu al proporționalității sancțiunii aplicate, instanța reține că sancțiunea reprezentată de amenda contravențională în cuantum de 100.000 lei (câte 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată fără contract de muncă în formă scrisă), a fost realizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art.21 din OG nr.2/2001, raportat la gravitatea faptei săvârșite, la numărul important de persoane găsite prestând activitate fără a avea încheiate în formă scrisă contract individual de muncă (la limita infracțiunii), la urmarea produsă anume atingerea siguranței și stabilității raporturilor de muncă, amenda aplicată încadrându-se în limitele legale prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.
Reținând că procesul verbal de contravenție ce face obiectul prezentei cauze este legal și temeinic, instanța a respins plângerea formulată de petentă ca netemeinică.
Împotriva sentinței civile nr.1048 din data de 14.05.2014, pronunțata de Judecatoria Câmpulung a declarat apel petenta ., prin care a solicitat schimbarea hotărârii atacate, în sensul admiterii plângerii contravenționale.
În motivarea apelului declarat, aceasta a reiterat susținerile din plângerea contravențională.
Astfel, a arătat că fapta contravențională reținută în sarcina sa a fost încadrată în mod greșit, în condițiile în care la momentul controlului erau încheiate contractele individuale de muncă, ceea ce atrage nulitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Menționează că nu s-a realizat o descriere concretă a faptei contravenționale reținute în sarcina sa, iar intimatul nu avea competența teritorială de a desfășura acest control, raportat la sediul angajatorului.
Susține că agenții intimatei nu au procedat la identificarea persoanelor aflate la locul controlului, acesta fiind desfășurat în mod abuziv, cu indicarea datelor ce trebuiau menționate de angajați în fișele de identificare.
Precizează că a fost sancționată pentru o persoană care nu există, B. V., iar cele cinci persoane cu privire la care a fost sancționată petenta nu prestau activitate în folosul societății, ci doar semnaseră contracte individuale de muncă, data începerii activității fiind 04.06.2013.
Arată că, din probele administrate în cauză, rezultă nevinovăția petentei în săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina ei, iar cuantumul amenzii aplicate acesteia are un caracter excesiv.
Susține că este nereală reținerea potrivit căreia a fost necesară intervenția unei echipe de jandarmi, în momentul efectuării controlului, în mod greșit s-a apreciat că depozițiile martorilor audiați sunt subiective, fișele de identificare au fost completate după dictarea inspectorilor și sub presiunile acestora, numitul G. C., deși era angajat al societății petente încă din 24.10.2011, completând fișa de identificare în mod identic cu a celorlalți, iar petenta nu putea întocmi și semna contractele de muncă la sediul social.
Intimatul a depus întâmpinare la data de 19.12.2014, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, având în vedere efectul devolutiv al apelului, stabilit prin art.476 C.pr.civ., tribunalul, raportat la probele administrate în prezenta cauză, reține următoarele:
Contrar susținerilor apelantei, tribunalul constată că din raportul Revisal generat la data de 03.06.2013 (data constatării faptei contravenționale în sarcina petentei), rezultă că numiții Peta M., V. I., T. N., F. G. și B. V. nu figurau ca având încheiate contracte individuale de muncă cu societatea petentă (filele 57-59 din dosarul de fond), acestea fiind înscrise în aceste evidențe ulterior, a doua zi, când au fost prezentate și agenților constatatori ai intimatei, dobândind astfel dată certă la data de 04.06.2013, împrejurare față de care în mod corect s-a procedat la sancționarea sa, temeiul juridic al faptei fiind unul indicat în mod corect și complet (art. 16 alin. 1 din Codul Muncii).
Din analiza procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și a anexei la acesta, tribunalul reține că agentul constatator a realizat o descriere suficientă a faptei contravenționale reținute în sarcina petentei, aceasta având cunoștință de motivele ce au determinat întocmirea acestuia, astfel încât, în condițiile în care petenta nu a precizat ce anume împrejurări se impuneau a fi consemnate în mod suplimentar în cuprinsul acestuia, tribunalul reține că, astfel cum a statuat și instanța de fond, actul sancționator a fost legal întocmit.
Mai mult, consemnarea altor împrejurări pe care acesta petenta consideră că acesta ar fi fost necesar să le sublinieze în legătură cu situația de fapt, rămân la latitudinea agentului constatator, acesta urmând a aprecia dacă se impune sau nu menționarea acestora, în funcție de fapta concretă săvârșită.
În ceea ce privește critica privind necompetența inspectorilor intimatei de a efectua controlul societății petente la punctul de lucru al acesteia, tribunalul constată că, astfel cum a reținut și instanța de fond, raportat la dispozițiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 108/1999 și art. 15 alin. 1 lit.a din HG nr.1377/2009 privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a inspecției muncii, aceasta este nefondată, o interpretare contrară eludând scopul pentru care aceste norme au fost edictate.
Nu pot fi primite afirmațiile apelantei potrivit cărora controlul s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. 1 lit. b din HG nr.1377/2009, agenții intimatului procedând la identificarea persoanelor aflate la punctul de lucru al acesteia, aspect ce rezultă din chiar menționarea numelui și prenumelui acestora în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și a anexei la acesta.
Împrejurarea că numitul B. V. a declarat, în cuprinsul fișei de identificare, alte date decât cele reale, nu este de natură a conduce la nulitatea procesului-verbal de constatare, în condițiile în care această persoană există, aspect ce rezultă din referatul întocmit de grefierul delegal cu interogarea bazei de date DEPABD, și, la data controlului, presta activitate în subordinea petentei, prin fișele de identificare însușite prin semnătură de P. M., G. C. și V. I., aceștia arătând că lucrează împreună cu această persoană.
Mai mult, chiar apelanta pârâtă recunoaște existența acestei persoane la punctul său de lucru prin plângerea contravențională și apelul formulat, arătând, printre altele, că ….referitor la cele cinci persoane pentru care am fost sancționați, acestea la data controlului …. Semnaseră contractele individuale de muncă…
În ceea ce privește caracterul abuziv al controlului efectuat de organele constatatoare, tribunalul reține că depozițiile martorilor audiați sub acest aspect sunt contradictorii, ceea ce denotă subiectivitatea acestora, împrejurare față de care nu pot fi primite susținerile apelantei în acest sens.
Astfel, în timp ce martorul T. N. susține că fișele de identificare au fost completate la dictarea unuia dintre inspectori, martorul F. G. a arătat că a completat unul din angajați fișa, iar ceilalți au procedat la copierea mențiunilor din aceasta.
Totodată, martorul T. N. a menționat că nu au fost amenințați, pe când F. G. a arătat că inspectorii au spus că îi vor amenda.
Din ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, tribunalul constată că, astfel cum a reținut și instanța de fond, petenta se face vinovată de săvârșirea faptei contravenționale reținută în sarcina sa prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de I. T. de Muncă Argeș la data de 04.06.2013.
Nu pot fi primite susținerile petentei potrivit cărora, la momentul efectuării controlului numiții Peta M., V. I., T. N., F. G. și B. V. nu desfășurau nicio activitate în subordinea sa, în condițiile în care mențiunile procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub acest aspect se coroborează cu cele consemnate în fișele de identificare încheiate în data de 03.06.2013 și însușite de martori prin semnătură, potrivit cărora aceștia desfășurau activitatea de muncitori necalificați, unii fiind în perioadă de probă, fără a avea încheiat contract de muncă.
Depoziția martorilor Peta M., V. I., T. N. și F. G. care, prin declarațiile date în fața instanței de fond, revin asupra celor menționate și însușite prin semnătură în fișele de identificare, sunt evident subiective, fiind dată după sancționarea contravențională a petentei și în virtutea raporturilor de prepușenie existente între părți.
Cât privește sancțiunea aplicată, tribunalul apreciază că, chiar dacă pentru efectuarea controlului a fost necesară intervenția reeprezentanților Jandarmeriei Câmpulung, în condițiile în care persoanele prezente la muncă au fugit (aspect menționat în partea introductivă a anexei nr.1 la procesul-verbal atacat), în condițiile în care petenta nu a mai fost anterior sancționată contravențional, se impune reducerea cuantumului amenzii la minimul legal prevăzut de lege, de 50.000 lei (câte 10.000 lei pentru fiecare persoană depistată), apreciind că sancțiunea aplicată este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de lege și are un caracter proporțional raportat la gravitatea faptei săvârșite.
Pentru aceste considerente, tribunalul, potrivit art.480 alin.2 C.pr.civ. coroborat cu art.476 C.pr.civ., va dispune admiterea apelului si schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii în parte a plângerii contravenționale și va reduce cuantumul amenzii contravenționale aplicată prin procesul-verbal de contravenție . nr._/4.06.2013 de la 100.000 lei la 50.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de petenta ., cu sediul în A., ., .. B, ., jud. Teleorman, împotriva sentinței civile nr.1048 din data de 14.05.2014, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimat fiind I. T. DE MUNCA ARGES, cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș.
Schimbă sentința, în sensul că admite în parte plângerea contravențională.
Reduce cuantumul amenzii contravenționale aplicată prin procesul-verbal de contravenție . nr._/4.06.2013 de la 100.000 lei la 50.000 lei.
Menține în rest procesul-verbal.
Menține în rest sentința.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 Aprilie 2015.
Președinte, R. V. | Judecător, A. M. | |
Grefier, G. G. |
red.R.V.
dact. R.V./4 exp.-15.05.2015
jud. fond.-A. C.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 242/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 414/2015.... → |
|---|
