Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 917/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 917/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 9947/280/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 917/2015
Ședința publică de la 24 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător E. A.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către petenta R. F. împotriva sentinței civile nr. 4408/08.05.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimat fiind I. DE P. AL JUDETULUI ARGES-SERVICIUL RUTIER ARGES, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-petentă R. F., lipsind intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES-SERVICIUL RUTIER ARGES.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
S-a procedat la identificarea apelantei-petente R. F., având CNP_.
Apelanta-petentă arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici probe de administrat și solicită acordarea cuvântului asupra apelului.
Tribunalul, față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta-petentă solicită admiterea apelului, anularea procesului verbal de contravenție. Arată că a primit un telefon de la soțul său, care era bolnav, a vrut să depășească 2 camioane, din spate venea o salvare, s-a apropiat de camioane, pentru a lăsa salvarea să depășească. Precizează că a efectuat o triplare în depășire. Arată că nu a depășit pe linie continuă. În subsidiar solicită aplicarea măsurii avertismentului.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 15.05.2013, sub nr._, petenta R. F. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/09.05.2013.
În motivarea plângeri s-a arătat că faptele retinute in sarcina sa nu sunt reale, fiind nevoita, din cauza unei ambulante sa finalizeze manevra de depasire in zona cu marcaj continuu.
Prin sentința civilă nr. 4408/2014, Judecătoria Pitești a respins plângerea, cu motivarea că prin procesul-verbal de contravenție . nr._/09.05.2013– fila 4, petenta R. F. a fost sancționata cu amendă de 300 lei și suspendarea exercițiului dreptului de a conduce pe o periodă de 30 de zile pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 120 alin. 1 lit. i din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată, constând în aceea că la data de 09.05.2013 a fost depistata în timp ce conducea pe DN 7, localitatea Valea Ursului, auto Dacia cu nr. de inmatriculare_ și a efectuat manevra de depășire a auto_, incalcand marcajului longitudinal continuu care desparte sensurile de mers, pe marcajul pietonal, procedându-se la reținerea permisului de conducere potrivit art. 111 din OUG nr. 195/2002.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile respective.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002). Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999). Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, din succesiunea planșelor foto de la filele 14-19, instanța a reținut că autoturismul condus de petenta a depășit auto_, incalcand marcajului longitudinal continuu care desparte sensurile de mers, pe marcajul pietonal. Din cuprinsul acestor probe a rezultat foarte clar ca manevra de depasire a fost inceputa si finalizata pe marcaj longitudinal continuu, petenta nefiind nevoita sa efectueze respectiva manevra din cauza ambulantei.
De asemenea, s-au respins sustinerile petentei potrivit carora a fost nevoita sa incalce regulile de circulatie datorita starii de sanatate precara a sotului sau. S-a apreciat ca petenta avea posibilitatea de a apela la o ambulanta pentru a-l conduce la spital pe sotul sau, prin nesocotirea regulilor de circulatie punand in pericol si viata celorlalti participanti la trafic, putandu-se astfel produce urmari mult mai grave.
În consecință, instanța a reținut că acțiunea petentei, constând în efectuarea manevrei de depășire a unui alt autovehicul care circula regulamentar, trecând peste marcajul continuu ce desparte sensurile de mers, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate, respectiv amenda în cuantum de 300 lei, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, urmată de măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, instanța a constatat că acestea au fost în mod corect individualizate. Nu se impune reindividualizarea acestora față de pericolul social al faptei de a efectua manevra de depășire a unui alt autoturism trecând peste marcajul continuu ce desparte sensurile de mers, chiar dacă în concret nu s-au produs alte consecințe negative. În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ, cu implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială. Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, instanța a constatat că aceasta nu poate fi înlăturată, întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).
Având în vedere materialul probator existent în dosar, s-a constatat că nu s-a făcut dovada contrară celor reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, sub acest aspect reținându-se temeinicia și legalitatea actului sancționator cu numărul de mai sus.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a respins plângerea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta pe care a criticat-o pentru considerentul că, în mod greșit, a fost respinsă plângerea sa, în contextul în care depășirea a început pe marcajul discontinuu, iar prezența sa acasă era necesară pentru a asigura salvarea soțului său care a suferit o criză medicală și era încuiat în casă.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 477 Ncpc, tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică în cauză, amplu și judicios motivată, constatând, în mod corect, faptul că procesul verbal de contravenție atacat respectă dispozițiile art. 16 și urm. din OG 2/2001 R și reține adevărata situație da fapt, dovedită prin planșele foto aflate la filele 15 – 17, dosar fond.
Referitor la reindividualizarea sancțiunii aplicate, însă, tribunalul apreciază că, față de împrejurarea că, în concret, fapta nu a prezentat urmări periculoase pentru siguranța traficului rutier, dar și că, din actele dosarului, reiese că apelanta se află la prima abatere de acest gen, era necesar a i se aplica acesteia o sancțiune nepecuniară și, în consecință, a i se ridica măsura complementară aplicată.
D. urmare, în baza art. 480 Ncpc, apelul va fi admis, iar sentința schimbată, în sensul admiterii plângerii, înlocuirii măsurii amenzii cu avertismentul și ridicării măsurii complementare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de către R. F., domiciliată în Pitești, .. 3, ., . împotriva sentinței civile nr. 4408/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, intimat fiind IPJ ARGEȘ, cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș.
Schimbă sentința, în sensul că admite plângerea, dispune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul și ridică măsura complementară a suspendării permisului.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2015.
Președinte, E. M. C. | Judecător, E. A. | |
Grefier, C. M. C. |
EA. 30 Martie 2015/4 ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1512/2015.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 602/2015.... → |
|---|
