Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1815/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1815/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 981/216/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1815/2015
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: S. I. Ț.
GREFIER: I. B.
Pe rol soluționarea apelului declarat de reclamanta .. L. REPREZENTATĂ PRIN ADMINISTRATOR G. CUSA împotriva Sentinței civile nr. 1251/25.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul I. T. DE MUNCĂ ARGEȘ, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție PV . nr._”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, aferentă cererii de apel.
Tribunalul, față de actele de la dosar și împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține apelul spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin plângerea înregistrată sub nr._ /7 aprilie 2014, reclamanta .. Călugăreni a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 20 martie 2014 de către reprezentanții pârâtului I. T. de Muncă Argeș, prin care a fost sancționată cu amenda de 10.000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e) din Codul muncii și cu un avertisment pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. p) din același cod, deoarece a fost depistată că a primit la muncă, fără forme legale, pe numitul G. B., în perioada 19 februarie-7 martie 2014, și nu i-a înmânat salariatului M. G. un exemplar al contractului său individual de muncă.
În motivarea plângerii s-a arătat că numitului G. B. i s-a încheiat contract individual de muncă în formă scrisă la data de 6 martie 2014, activitatea acelui salariat trebuind să se desfășoare începând cu data de 7 martie 2014. Controlul I.T.M. Argeș s-a desfășurat la 18 martie 2014, când acesta avea încheiat contractul individual de muncă în formă scrisă. Punctul de lucru al reclamantei din . avea o activitate temporară, în perioada iernii făcându-se întrerupere de activitate, reluându-se activitatea la 19 februarie 2014. Reclamanta a intrat în legalitate cu privire la salariatul cu pricina, încheindu-i un act adițional nr. 1 din 20 martie 2014 la contractul de muncă, prin care i-a modificat perioada de lucru începând cu 19 februarie 2014. S-a apreciat că fapta pentru care trebuia sancționată reclamanta era cea prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. f) din Codul muncii, deoarece ea s-a petrecut cu mai mult timp înainte de control. Cea de-a doua faptă reținută de I.T.M. Argeș a fost recunoscută de reclamantă, nefiind contestată.
Reclamanta a depus la dosar: procesul-verbal de contravenție contestat, procesul-verbal de control nr._/ 20 martie 2014 întocmit de I.T.M. Argeș, actul adițional nr. 1/ 20 martie 2014 la contractul individual de muncă încheiat pentru salariatul G. B., adresa nr. 266/ 21 martie 2014 de comunicare către salariatul M. G. a contractului individual de muncă.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii reclamantei ca fiind nefondată și menținerea efectelor procesului-verbal de contravenție contestat, care este legal și temeinic. S-a arătat că reclamanta a recunoscut implicit săvârșirea primei contravenții, pe care a contestat-o, încheindu-i salariatului său G. B., la data de 20 martie 2014, după controlul efectuat, un act adițional la contractul individual de muncă prin care a confirmat că acesta a început activitatea la reclamantă la 19 februarie 2014. Același lucru l-a declarat și salariatul în cauză în fișa de identificare întocmită de inspectorii de muncă la fața locului. Reprezentantul legal al reclamantei nu a fost prezent la punctul de lucru la data de 18 martie 2014 când s-a efectuat controlul I.T.M. Argeș, ci desemnat a fost numai un reprezentant care s-a prezentat ulterior și la sediului pârâtului, la data de 20 martie 2014, cu acel contract individual de muncă, în formă scrisă încheiat pârâtului G. B., începând cu 7 martie 2014. Acest contract a fost evident antedatat, el fiind încheiat ulterior controlului din 18 martie 2014. A fost aplicată amenda minimă prevăzută de lege, iar fapta prevăzută în concret prezintă un grad ridicat de pericol social.
Pârâtul a mai depus la dosar: fișa de identificare la muncă a numitului G. B., adresa transmisă de reclamantă la 24 martie 2014, extras din programul REVISAL din 18 martie 2014, ora 1321, cu privire la salariații reclamantei.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că nu a antedatat acel contract individual de muncă pentru G. B., pentru că documentul a fost înregistrat în programul REVISAL și apare în vizionarea din 18 martie 2014 – poziția 33. S-a susținut că, prin plângerea formulată, reclamanta a solicitat doar să se aprecieze că fapta comisă a fost cea prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. f)Codul muncii, și nu cea prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e) din același Cod.
Părțile nu s-au prezentat la judecată și, în afara înscrisurilor depuse la dosar, nu au mai propus alte probe pentru a fi administrate.
Prin sentința civilă nr. 1251/25.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș a fost respinsă plângerea.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție contestat reclamanta a fost sancționată că a primit la muncă pe numitul G. B. fără a-i încheia contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității (amendă de 10.000 lei) și că nu i-a înmânat unui alt salariat de-al său, numitul M. G., un exemplar al contractului individual de muncă (avertisment).
Reclamanta a recunoscut săvârșirea faptelor, însă a apreciat că prima faptă nu trebuia încadrată de pârât în dispozițiile art. 260 alin. 1 lit. e) Codul muncii, ci în dispozițiile art. 260 alin. 1 lit. f) din același cod.
Potrivit art. 260 alin. 1 lit. e) Codul muncii, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare salariat astfel depistat, fapta angajatorului de a primi la muncă de la 1 până la 5 salariați, fără a le încheia contract individual de muncă anterior începerii activității.
Potrivit art. 260 alin. 1.it. f) Codul muncii, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 la 1000 lei prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă.
Diferența esențială dintre cele două fapte este aceea că, în cazul celei prevăzute la litera e), răspunderea contravențională revine angajatorului, iar în cazul celei prevăzute la litera f) această răspundere revine lucrătorului (salariatului). Deci nu poate fi reținută în sarcina reclamantei această ultimă contravenție, ci fapta sa a fost corect încadrată de reprezentanții pârâtului în cea prevăzută la art. 260 alin. 1 lit. e) Codul muncii.
Fapta respectivă rezultă din coroborarea mențiunilor din procesul-verbal contestat cu cele din procesul-verbal de control din 20 martie 2014 și cu cele din fișa de identificare la muncă, scrisă de salariatul în cauză, numitul G. B..
Împrejurarea că ulterior reclamanta a încheiat contractul individual de muncă pentru acel salariat și i l-a și completat cu actul adițional nr. 1 din 20 martie 2014 nu înlătură răspunderea sa contravențională pentru prima abatere menționată în actul atacat, acest act fiind perfect legal.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, se apreciază că agentul constatator a respectat pe deplin criteriile de individualizare a sancțiunii aplicate, criterii prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, stabilind amenda minimă prevăzută de lege pentru prima faptă. Pentru cealaltă faptă, necontestată de reclamantă, s-a aplicat un avertisment. Contravenția prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e Codul muncii prezintă un grad foarte ridicat de pericol social, de acea este vorba despre neplata la bugetul public consolidat al statului a unor contribuții și impozite, aspect care face ca salariații în cauză să nu poată beneficia de unele drepturi cu caracter social, cum ar fi dreptul la pensie și la indemnizație pentru incapacitate de muncă, ajutor de șomaj etc.
Împotriva sentinței civile nr. 1251/25.11.2014 a formulat apel petenta . solicitând anularea sentinței și pe cale de consecință anularea procesului-verbal de contravenție.
În motivarea apelului, apelanta arată că la punctul de lucru din . se desfășura o activitate temporară, iar salariații angajați din zonă aveau încheiate contracte individuale de muncă pe perioadă determinată.
G. B., după cele declarate inspectorilor ITM s-a prezentat la lucru în data de 19.02.2014, iar actele necesare încheierii contractului individual de muncă le-a trimis la data de 06.03.2014 la sediul societății din Călugăreni, jud. G.. Contractul individual de muncă nr. 189/06.03.2014 încheiat cu G. B. a fost înregistrat în REVISAL la poziția 33.
Apelanta a mai menționat că fapta constată de inspectorii de muncă este cea prevăzută de art.260 alin.1 lit.f din Legea nr.53/2003, constând în prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă și nu cea prevăzută de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003.
Apelanta a mai menționat că la îndrumarea inspectorilor de muncă a încheiat actul adițional nr.1/20.04.2014 la contractul nr. 189/06.03.2014, aspect ce nu presupune asumarea vinovăției.
În drept apelul a fost întemeiat pe disp. art. 466 și urm. C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată intimatul I. T. de Muncă a solicitat menținerea ca fiind legală și temeinică sentința primei instanțe.
În probațiune în apel nu au fost solicitate probe noi.
Tribunalul, examinând sentința civilă atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/20.03.2014 apelanta .. a fost sancționată cu amenda contravențională în sumă de_ lei și avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.260 alin.1 lit.e și lit.p din Legea nr.53/2003 .
Prin procesul-verbal contestat s-a reținut că în urma controlului efectuat la data de 18.03.2014 la punctul de lucru al apelantei din . și după verificarea documentelor puse la dispoziție de societate s-a constatat că angajatorul a primit la muncă în perioada 19.02._14 pe G. B., fără contract de muncă încheiat conform art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003.
Prin același proces-verbal s-a reținut și fapta angajatorului de a nu-i comunicat un exemplar al contractului individual de muncă salariatului M. G..
Cu privire la această din urmă abatere contravențională apelanta a fost sancționată cu avertisment și având în vedere principiul devoluțiunii apelului în limitele cererii de apel, tribunalul nu va analiza procesul-verbal de contravenție cu privire la această faptă pe care apelantul nu o contestă.
Potrivit. art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 constituie contravenție și se sancționează fapta de a primi la muncă până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Conform fișei cu identificare încheiată la data de 18.03.2014 cu ocazia controlului, numitul G. B. a declarat că se află în perioadă de probă, nu a încheiat contract individual de muncă cu apelanta, lucrează 8 ore/zi și primește un salariu de 850 lei.
La data de 24.03.2014 apelanta a informat ITM Argeș că a încheiat actul adițional nr.1 la contractul individual de muncă nr.189/06.03.2014, prin care s-a modificat perioada de derulare a contractului de la 19.02.2014 până la 18.05.2014.
Tribunalul constată că la fila 41 dos.fond, apelanta a depus actul adițional nr.1 încheiat la 20.03.2014 prin care s-a modificat perioada de executarea a contractului nr.189/06.03.2014 ca fiind determinată de 3 luni între 19.02._14.
Din extrasul REVISAL depus la dosar de apelantă rezultă că acest act adițional nu a fost înregistrat, continuând să-și producă efectele față de terți contractul individual de muncă nr.189/06.03.2014, încheiat pe perioadă determinată începând cu data de 07.03.2014.
Tribunalul reține din modul de manifestarea al apelantei că la data efectuării controlului la punctul de lucru din Albești de Argeș, aceasta nu încheiase contract de muncă cu numitul G. B. pentru perioada 19.02._14, deși desfășura activitate sub autoritatea sa.
În cauză, se constată că prima instanță în mod corect a înlăturat susținerile apelantei petente privind încadrarea faptei în dispozițiile art.260 alin.1 lit.f din Legea nr.53/2003. Apelanta nu a făcut dovada că numitul G. B. ar fi presta muncă în folosul ei, fără acordul său.
Astfel cum a reținut și instanța de fond și tribunalul constată că apelanta nu a răsturnat prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, în raport cu dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul constată că sancțiunea aplicată apelantei și menținută de prima instanță este proporțională cu gradul de pericol social al contravenției săvârșite.
În raport de cele arătate, tribunalul constată că, sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, neexistând motive care să atragă anularea sau schimbarea acesteia astfel că, în baza dispozițiilor art. 480 alin.1 Cod pr.civ. va respinge apelul formulat de petenta .., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul declarat de petenta .. legal reprezentată prin administrator G. Cusa, cu sediul în ., înmatriculată la O.R.C. G. sub nr. J_, având CUI: RO_ împotriva Sentinței civile nr. 1251/25.11.2014, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul I. T. DE MUNCĂ ARGEȘ, prin reprezentant legal, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28.05.2015.
Președinte, A. A. | Judecător, S. I. Ț. | |
Grefier, I. B. |
red.A.A.
dact.C.E.C./A.A.-4 exp./22.06.2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 641/2015. Tribunalul... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
