Obligaţia de a face. Sentința nr. 661/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 661/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 1416/109/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 661/2015
Ședința publică de la 12 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE N. S.
Grefier D. M. R.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta C. V. și pe pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamantă avocat P. V., lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei și stadiul de soluționare a cererii, după care:
La interpelarea instanței, apărătorul reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente asupra fondului.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Arată că potrivit art. 34 din Legea nr. 163/2013, termenul de 60 luni nu este un termen maximal, dosarul putând fi soluționat și înainte de împlinirea acestuia, iar potrivit art. 35 din aceeași Lege arată că se încalcă dreptul la soluționare, având în vedere că se încalcă principiul soluționării cererii într-un termen rezonabil, dosarul aflându-se din anul 2006, deci de nouă ani în fața pârâtei. Arată că au fost efectuate toate demersurile administrative legale, s-a efectuat chiar și evaluarea imobilului, impunându-se soluționarea dosarului prin aplicarea grilei notariale. Pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul acțiunii solicită admiterea acțiunii, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța, conform disp. art. 394 NCpc, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 13.05.2015, în urma regulatorului de competență pronunțat de Curtea de Apel Pitești, reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să emită de urgență decizia de compensare prin puncte pentru construcțiile expropriate si demolate, care s-au aflat în Pitești ., B Jud. Argeș și drept consecință în prezent nu mai este posibil să fie restituite înnatură precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea acestui litigiu.
În motivare, reclamanta a arătat că urmare Notificării nr. 1864/1929/6.02.2002 depusă prin executor judecătoresc, în baza Referatului nr._/28.04.2006 al Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 constituită prin Dispoziția nr.404/26.03.2003 a Primarului Mun.Pitești, a fost emisă Dispoziția nr.l716/1.05.2006, modificată prin Dispoziția nr.2184/9.09.2011 cu propunere de acordare măsuri reparatorii în echivalent pentru „construcțiile în suprafață de 52,57 mp" expropriate în baza Decretului nr.45/1975 și demolate, în prezent zona fiind afectată de detalii de sistematizare respectiv intersecția .. Războieni din Mun.Pitești.
Cu toate că întrunește toate cerințele legale,până la data formulării prezentei, ca entitate continuatoare în drepturi și obligații a fostei Comisii Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pârâta nu a emis decizia pentru acordarea de măsuri compensatorii, practicând aceeași tergiversare ca și vechea comisie, contrar faptului că de la emiterea de către Primarul Mun. Pitești a Dispozițiilor nr.1716/1.05.2006 și nr.2184/9.09.2011, a trecut o perioadă foarte lungă perioadă de timp, fiind mai mult decât evidentă împrejurarea că este victima unui abuz cu consecințe dintre cele mai nedorite.
În contextul de mai sus, se poate desprinde fără putință de tăgada că pârâta a depășit orice termen rezonabil de soluționareașa cum este interpretat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, interpretare însușită și de înalta Curte de Casație și Justiție după cum se desprinde cu precădere, printre altele, din Deciziile nr.3857 și 3870 din 4.11.2008 pronunțate de Secția C. Administrativ și Fiscal.
Susține reclamanta, că fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, actuala Comisie Națională pentru Compensarea Imobilelor ar putea în prezent să invoce că îi sunt aplicabile disp. art. 34 din Legea nr.165/2013, însă termenul de 60 luni nu este unul maximal, fiind posibilă soluționarea dosarului și înainte de împlinirea acestuia, mai ales în cazul dosarelor foarte vechi, în care au fost depuse toate înscrisurile doveditoare și s-au parcurs principalele acte procedurale administrative impuse de soluționare, din acest punct de vedere termenul de mai sus fiind unul excesiv, ținând cont de faptul că au mai fost incidente și alte dispoziții legale care au adus atingere dreptului meu de proprietate apărat de art. l din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Arată că art.35 din Legea nr.165/2013, încalcă principiul fundamental al neretroactivității legii, prevăzut de alin.2 art. 15 din Constituție și art.6 alin. 1 Cod Civil, acest articol nefăcând altceva decât să sancționeze atitudinea reclamantei ca persoană care a formulat demersuri în considerarea termenelor și condițiilor prevăzute de disp. Legii nr.10/2001, fiind astfel anulate toate rezultatele și orice drept câștigat sub imperiul vechii legi.
Curtea Constituțională prin Decizia nr.830/2009 a statuat că „atunci când o lege nouă modifică starea legală de fapt anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior dacă s-au realizat înainte de . legii noi nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare".
În plus5 art.35 din Legea nr.165/2013 interzice accesul la justiție acestdrept nefiind posibil să fie îngrădit conform celor dispuse prin art.21 alin.2 Constituție.
În același sens, art.6 alin. l din Convenție. reglementează accesul la justiție și implicit efectivitatea acestui drept, această efectivitate fiind încălcată de art.35 din Legea nr. 165/2013.
Pentru cazurile particulare cum este al reclamantei, în care dosarele sunt complete, impunându-se doar aplicarea grilei notariale, nu se justifică termenul exagerat de lung al art.35, termen care echivalează cu prelungirea perioadei de soluționare a cererilor indiferent de stadiul în care se află printr-un efect retroactiv, astfel că dreptul său de a i se soluționa dosarul într-un termen rezonabil este pur teoretic. Soluționarea dosarelor în ordinea înregistrării, după cum prevede alin.4 al art.33 Legea nr.l65/3/_ creează pentru reclamantă, premiza de a fi supusă riscului așteptării soluționării dosarului său pentru ca și alte persoane îndreptățite să completeze dosarele proprii cu înscrisurile care se impun, sau să parcurgă etapele impuse de lege, în contextul în care a depășit de mult aceste cerințe procedurale.
Mai arată reclamanta, că a depus toate actele care atestă proprietatea asupra clădirii,acte doveditoare ale calității sale de persoană îndreptățită,precum și acte din care rezultă că imobilul revendicat a fost expropriat,iar construcția a fost demolată în vederea efectuării unor lucrări de sistematizare.
Restituirea în natură nefiind posibilă,drept consecință a celor menționate,s-a propus de către Primarul Mun. Pitești acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma despăgubirilor.
Soluționarea notificării s-a făcut de către acesta cu mare întârziere, dar totuși a făcut propunere de despăgubire, însă așa cum a mai precizat fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
Mai susține reclamanta că, la început a fost victima Deciziei nr.2/28.02.2006 a Ministerului de Finanțe, care a dispus ca selectarea dosarelor pentru soluționare să se facă în mod aleatoriu, iar după o perioadă de 2 ani și jumătate C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a emis Decizia nr.2815/16.09.2008 prin care a dispus ca soluționarea dosarelor să se facă cu respectarea ordinii de înregistrare, însă această decizie a fost aproape total ignorată.
Un alt aspect la fel de abuziv este și acela că ani de zile C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu s-a mai întrunit pentru a-și desfășura activitatea, atribuțiile acesteia fiind practic suspendate pe motiv că nu a fost posibil să se întrunească cvorumul, însă această neîntrunire a cvorumului a fost una voit abuzivă, așa cum abuzive sunt și prevederile disp.art.35 Legea nr.165/2013 care vin în contradicție cu dreptul comunitar, termenul de 60 luni nefiind unul rezonabil.
În contextul de mai sus, când prevederile dreptului intern intră în conflict cu prevederile dreptului comunitar prevederiletratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu de prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, ordinea juridică comunitară integrându-se în ordinea juridică națională, iar dispozițiile sale creează în mod direct drepturi și obligații pentru particulari, judecătorii naționali trebuind să le garanteze respectarea.
Reclamanta invocă Protocolul privind aplicarea subsidiarității și proporționalității prevăzute în art.3b din Tratatul privind UE, protocol anexă la Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind UE și a Tratatului de instituire a Comunității Europene semnat la 13.12.2007.
În drept, se invocă dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, art.4 și urm. Din Legea nr. 165/2013, art. 20 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR a invocat excepția prematurității formulării acțiunii.
Analizând cu prioritate excepția, se constată că este nefondată și va fi respinsă ca atare, deoarece reclamanta poate solicita înainte de termen executarea la termen a unei obligații.
Cu privire la fondul cauzei, se reține că în urma intrării în vigoare a Legii 165/2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia așa cum este prevăzut la art.4 conform căruia dispozițiile prezentei legi se aplică cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Totodată, prin noua lege a fost înființată C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care preia atribuțiile Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor.
Conform art.17 alin.1 lit.a și b din legea 165/2013, noua comisie validează sau invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile investite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.
În privința termenului în care comisia națională are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei centrale, acesta este conform art.34 alin.1, de 36 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Mai mult decât atât, potrivit art.35 alin.2 din legea 165/2013, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței în termen de 6 luni de la expirarea termenului prev.de lege pentru soluționarea cererii sale.
În urma verificărilor efectuate la Secretariatul Comisiei naționale, rezultă că reclamanta nu figurează în evidențele instituției cu dosar privind acordarea de despăgubiri potrivit legislației fondului funciar.
Potrivit art.1 alin.2 din Legea 165/2013, în situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte.
Potrivit art.17 alin.1 lit.a și b din Legea 165/2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea de către CNCI a deciziei entității investită de lege prin care s-a propus acordarea de despăgubiri.
Cu privire la dosarul de despăgubire aferent dispoziției nr.1716/2006, modificată prin decizia nr.2184/2011 emisă de Primăria Mun.Pitești și înregistrat sub nr._/CC, acesta urmează a fi soluționat conform disp.Legii 165/2013 și cu respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor de despăgubire, stabilită prin decizia_/14.11.2012 a CCSD.
Astfel, în cuprinsul art.2 al deciziei menționate, sunt enumerate tipurile de dosare existente în cadrul Secretariatului CNCI, precum și modalitatea de soluționare a acestora.
Modalitatea de soluționare a dosarelor a fost adoptată de CNCI, având ca argumente principiul proporționalității analizării dosarelor, egalitatea de tratament, precum și faptul de a nu fi defavorizate persoane ale căror dosare au fost soluționate sau care urmează a fi soluționate de către entitățile investite.
Chiar dacă decizia_/2012 emisă de CCSD și însușită de CNCI, face referire la procedura de evaluare așa cum a fost stabilită de titlul VII din Legea 247/2005, dosarul de despăgubire va fi soluționat conform noii proceduri prev.de Legea 165/2013.
Față de aceste considerente și în baza dispozițiilor legale menționate, acțiunea reclamantei va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prematurității.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. V. domiciliată în com.Băbana . cu domiciliu ales la cabinet avocat P. V. H. – Pitești . ., jud.Argeș, și pe pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR cu sediul în București ..202 sector 1.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 iunie 2015, la Tribunalul Argeș - Secție civilă, complet specializat contencios administrativ și fiscal.
Președinte, N. S. | ||
Grefier, D. M. R. |
red.N.S.
dact.C.E.C./4 exp.
17.06.2015.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2245/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1876/2015.... → |
|---|
