Pretentii. Sentința nr. 874/2015. Tribunalul ARGEŞ

Sentința nr. 874/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 3434/109/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 874/2015

Ședința publică de la 21 Septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. P., judecător

Grefier E. D.

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta R. (O.) M. L. și pe pârâta I. P. ARGES - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR, având ca obiect pretentii . WAZZZZ8DZSA133761.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 14.09.2015 și s-au consemnat în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi și când, în aceeași componență, deliberând, a pronunțat următoarea soluție:

INSTANȚA

Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 27.07.2015 și înregistrată sub nr._, reclamanta R. (O.) M. L., a chemat în judecată pârâtul Instituția P. – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Arges, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligat la înmatricularea definitivă a autoturismului marca AUDI A4 . WAUZZZ8DZSA133761 fără plata timbrului de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013.

În motivarea cererii arată că a cumpărat un autoturism second-hand marca AUDI A4 și pentru a-l folosi în România i s-a solicitat să plătească o taxă de înmatriculare. Precizează reclamantul că plata acestei taxe contravine Tratatului Comunității Europene care în art. 90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, respectiv art. 110 TFUE, incalcandu-se si principiul liberei circulatii a marfurilor prev. de art. 34 -36 din tratat.

Mai arată reclamantul că prin încasarea acestei taxe nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, iar din analiza dispozițiilor legale rezultă că taxa este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în cazul unei noi înmatriculări, taxa nu este percepută. Instituirea timbrului de mediu prevăzută de OUG nr. 9/2013 reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul Comunității Europene iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerințe obligatorii ale interesului public. A susținut că instituirea timbrului de mediu prevăzută de OUG nr. 9/2013 are un caracter protecționist, producând un efect echivalent taxelor și tarifelor vamale, respectiv creșterea prețurilor pentru produsele importate și că este contrară art. 90 alin. 1 din Tratatul Uniunii Europene .

Reclamantul a depus la dosar, in sustinerea actiunii, înscrisuri in copie certificata conform cu originalul.

Pârâtul Instituția P. – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Arges, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanta R. (O.) M. L. a achiziționat autoturismul marca AUDI A4 .. WAUZZZ8DZSA133761, fiind înmatriculat pentru prima data în Franța la data de 25.03.1996.

Instanța reține că potrivit Ordinului nr. 1501/21.11.2006 emis de M.A.I., înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza mai multor documente printre care și dovada plății timbrului de mediu conform OUG nr. 9/2013.

La data de 15 martie 2013 a intrat în vigoare OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule fiind abrogată Legea nr. 9/2012.

Potrivit dispozițiilor art. 4 din OUG nr. 9/2013, timbrul de mediu se datorează: a) cu ocazia înscrierii în evidentele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România si atribuirea unui certificat de înmatriculare si a numărului de înmatriculare; b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7; c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat si pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme si autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale în vigoare la momentul înmatriculării; d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei de poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 4 lit. a) din OUG nr. 9/2013 care reglementează timbrul de mediu ce trebuie achitat pentru autoturismele importate din alte state membre în vederea punerii lor în circulație în România, dispoziții pe care instanța le găsește contrare legislației comunitare, respectiv art. 110 TFUE.

Se reține că legiuitorul român a ajuns la adoptarea OUG nr. 9/2013 după ce anterior a înțeles să adopte mai multe acte normative în același domeniu care, în final, au ajuns să fie considerate de instanța comunitară ca fiind neconforme cu legislația europeană.

Așa cum rezultă din analiza legislației române adoptată de-a lungul timpului (Legea nr. 571/2003, OUG nr. 50/2008 cu toate modificările, Legea nr. 9/2012, OUG nr. 1/2012), obligația de plată a taxei de primă înmatriculare sau taxă de poluare sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a existat pentru mai multe categorii de autovehicule, două fiind cele care au suscitat opinii divergente, respectiv cele achiziționate second-hand dobândite de un prim proprietar din România cu ocazia înscrierii în evidentele autorității competente, potrivit legii, atribuirii unui certificat de înmatriculare si a unui număr de înmatriculare, precum si cele rulate care au fost înmatriculate deja în România și care fac obiectul unor tranzacții de vânzare-cumpărare si pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule si care nu fac parte din categoria exceptate sau scutite de la plata acestor taxe sau taxa pe emisii poluante (art. 4 alin. 1 lit. a, alin. 2 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule).

Din preambulul diferitelor acte normative adoptate de legiuitorul român rezultă că printre motivele care au determinat executivul să le adopte au fost avute în vedere impactul pe care măsurile dispuse prin aceste acte normative privind taxa de primă înmatriculare, taxa pe poluare pentru autovehicule sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule le-ar fi avut în plan economic si social, consecințele negative asupra modului de aplicare a taxării autovehiculelor aflate în categoria celor reglementate de aceste prevederi legale precum si necesitatea simplificării procedurii aplicării taxei.

În mod evident, prin adoptarea OUG nr. 9/2013 s-au încălcat principiile liberei circulații a mărfurilor, neutralității impozitării interne si s-a creat o discriminare la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene si produsele de pe piața internă, fiind nerespectate prevederile art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE)

Scopul art. 110 TFUE este acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 28-30 TFUE prin taxarea internă discriminatorie.

Potrivit jurisprudenței CJUE, interdicția prevăzută la articolul 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale.

Articolul art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că statelor membre nu le este permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională si introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate.

Se consideră că, în mod aparent, prin adoptarea OUG nr. 9/2013 este înlăturată discriminarea la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene si produsele de pe piața internă. In realitate, aplicarea unor taxe cu titulatura de timbru de mediu în cuantumuri destul de însemnate pentru cele achiziționate second-hand dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene conduce în mod evident la diminuarea livrărilor intracomunitare de autovehicule si încurajarea producției interne de astfel de bunuri si achiziționarea lor, o asemenea măsura intrând în categoria celor cu efecte restrictive din punct de vedere cantitativ.

Deși, modalitatea de calcul a timbrului de mediu pentru autovehiculele second-hand achiziționate din afara României si cele similare de pe piața internă este, cel puțin, identică, se apreciază că în mod indirect s-a creat un tratament favorabil celor produse în România având în vedere că, în contextul intenției legislativului de înnoire a parcului auto național cu autovehicule produse în tara noastră, cele mai multe autovehicule indigene sunt noi, din categoria Euro 4, Euro 5 pentru care cuantumul timbrului de mediu pentru autovehicule este mai mic comparativ cu cele achiziționate din spațiul intracomunitar, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu autovehiculele deja înmatriculate în România si pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule, sau taxa pe emisii poluante fiind infim.

Este adevărat că statele membre ale Uniunii Europene au libertatea de a stabili taxe pentru activitatea de comerț cu bunuri importate însă este necesar ca efectul economic al unei astfel de norme asupra circulației bunurilor importate să nu intre în conflict cu legislația comunitară, aici intervenind rolul judecătorului național de a verifica respectarea principiului egalității de tratament între cele două categorii de mărfuri .

Pornind de la ideea că Uniunea Europeană dorește liberalizarea piețelor si înlăturarea oricăror obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor, ținând cont de contextul economico-social, de amploarea pieței auto din România, tendința cetățenilor români de a achiziționa autovehicule second-hand din alte state membre ale spațiului intracomunitar deoarece se realizează egalitatea între preț si calitate, se consideră că prin actuala reglementare s-au impus măsuri cu caracter restrictiv din punct de vedere cantitativ, măsuri interzise de legislația comunitară.

Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C 426/07).

În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art. 110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C 74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).

Prin urmare și în aceasta forma legislativă, respectiv OUG nr. 9/2013, stabilește indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare. Reglementat în acest mod, timbrul de mediu diminuează sau este destinat să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule noi produse în România.

De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 T. și prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 N. a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Ca atare și actualul act normativ este contrar art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinat să facă mai puțin atractivă opțiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel achiziționarea autovehiculelor noi produse în România.

Instanța reține că TFUE a creat ”o nouă ordine juridică” în dreptul internațional (denumită astfel de Curtea Europeană de Justiție în cazul V. Gend en Loos, 1963), caracterizată prin faptul că are efect direct și se bucură de supremație (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. Aceste principii au fost consacrate și de art. 148 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fața de dispozițiile contrare din legile interne. Astfel, având în vedere că dispozițiile art. 110 din Tratatul de funcționare a UE prevalează față de dispozițiile contrare cuprinse în OUG nr. 9/2013, precum și faptul că instituțiile statului, deci inclusiv Instituția P., sunt obligate a da prioritate regulilor de drept comunitar, se apreciază că pârâtul nu poate invoca dispozițiile Ordinului nr. 1501/2006 pentru a refuza înmatricularea, dacă restul condițiilor prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Prin urmare, constatându-se că, în mod nelegal, pârâtul a refuzat înmatricularea autovehiculului fără plata timbrului de mediu, instanța apreciază că acțiunea este întemeiată și în consecință, in baza art. 8 alin.1 teza a II a din Lg. nr. 554/2004, o va admite și va obliga pârâtul să înmatriculeze autoturismul deținut de reclamanta fără plata timbrului de mediu pentru autovehicule prevăzut de OUG nr. 9/2013 precum si la emiterea de numere provizorii de circulatie pana la solutionarea definitiva a cauzei.

In baza art. 451 NCPC, va obliga pe parata la plata catre reclamanta a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite actiunea formulată de reclamanta R. (O.) M. L., domiciliată în Comuna Stoenești, ..107, jud. Argeș în contradictoriu cu pârâta I. P. ARGES - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR, cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș.

Obliga parata la inmatricularea autoturismului proprietatea reclamantei, marca AUDI A4, . WAUZZZ8DZSA133761, fara plata taxei privind timbrul de mediu.

Obliga parata la emiterea de numere provizorii de circulatie pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Obliga parata la plata sumei de 100 lei catre reclamanta, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata azi, 21.09.2015, la Tribunalul Argeș – Secția Civilă, complet specializat C. Administrativ și Fiscal.

Președinte,

M. P.

Grefier,

E. D.

Red. M.P

Dact.NE/ 4 ex

29.09.015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 874/2015. Tribunalul ARGEŞ