Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2467/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2467/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 17610/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2467/2015
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE D. D. A.
Judecător R. V.
Grefier A. M. S. P.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul- petent C. M. împotriva sentinței civile nr. 8548/19.09.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - BRIGADA RUTIERA, având ca obiect- anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelantul- petent C. M. personal și asistat de avocat C. D., lipsă fiind intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - BRIGADA RUTIERA și martorul M. M. .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului-petent arată că martorul M. M. a plecat la muncă în străinătate, fiind aceeași situație ca la instanța de fond. Renunță la audierea martorului M. M..
Tribunalul ia act de renunțarea apelantului-petent, prin apărător, la audierea martorului M. M..
Apărătorul apelantului-petent arată că nu are cereri prealabile de formulat acordării cuvântului asupra apelului .
Tribunalul față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul asupra motivelor de apel.
Apărătorul apelantului-petent, având cuvântul, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, pe fond anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea petentului de la plata amenzii, înlăturarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere. Arată că se fac discuții între ce primează, prezumția de veridicitate a procesului-verbal sau principiul in dubio pro reo și principiul prezumției de nevinovăție. Solicită să se aibă în vedere că jurisprundența CEDO a consacrat faptul că și în materie contravențională este aplicabil art. 6, paragrafele 1,2 și 3 din CEDO. P. urmare, prezumția de nevinovăție ar trebui să primeze în fața prezumției de veridicitate a procesului-verbal, agentul constatator avea obligația să probeze practic vinovăția persoanei care a comis contravenția.
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod Procedură Civilă, tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului formulat de apelantul - petent C. M. împotriva sentinței civile nr. 8548/19.09.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ .
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 19.08.2013 sub nr._, petentul C. M. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - BRIGADA RUTIERA a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție . nr._/31.07.2013 întocmit de intimat și înlăturarea tuturor masurilor aplicate.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, respectiv nu erau angajați pietoni în traversarea străzii.
P. completarea depusă la data de 19.12.2013 petentul a invocat jurisprudența CEDO, respectiv prezumția de nevinovăție de care beneficiază și garanțiile din materie penală, sarcina probei revenind intimatului.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale cu precizarea că procesul - verbal de contravenție a fost încheiat conform prevederilor legale în materie.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
P. sentința civilă nr. 8548/19.09.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă plângerea.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
P. procesul verbal de contravenție . nr._/31.07.2013 (f. 15), petentul a fost sancționat cu amendă de 320 de lei și suspendarea exercițiului dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea faptei contravenționale prev. de art. 135 lit h din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată, constând în aceea că la data de 31.07.2013, în timp ce conducea autoturismul Dacia înmatriculat sub nr._, nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal marcat corespunzător pe . intersecția cu Calea București, din mun. Pitești creând pericol de accident, procedându-se și la reținerea permisului potrivit art. 111 din OUG 195/2002.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.
Verificând legalitatea procesului-verbal, s-a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal contravențional, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului constatator, din economia art. 34 reiese că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care face dovada situației de fapt reținute până la proba contrarie. Faptele constatate personal de către agentul constatator dau naștere unei prezumții simple în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Interesul major în calificarea faptelor contravenționale ca intrând sub incidența noțiunii de acuzație în materie penală în sensul art. 6 CEDO constă în obligația instanței de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu în administrarea și aprecierea probatorului și de a respecta principiul proporționalității între autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate faptele antisociale și respectarea dreptului la apărare a persoanelor sancționate (A. c. României).
Conform art. 135 lit. h din HG 1391/2006 conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului. Potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4-6 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului.
Potrivit raportului agentului constatator (f. 28) acesta a observat în mod direct fapta. Petentul a contestat săvârșirea faptei, susținând că pietonul nu se afla pe trecere, ci la limita dintre trotuar și stradă, fără intenția de a traversa, însă prin probele administrate – înscrisuri (petentul a renunțat la proba testimonială), nu a reușit să răstoarne prezumția de veridiciatate a procesului – verbal în condițiile în care fapta a fost observată în mod direct de agentul constatator.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța a constatat că aceasta respectă prevederile art. 21 din OG 2/ 2001, respectiv este aplicată între limitele prevăzute de actul normativ și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, fiind sancționată cu minimul amenzii prev. de lege pentru fapta săvârșită. În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ, cu implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială. Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, instanța constată că aceasta nu poate fi înlăturată întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul C. M., prin care a solicitat schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale, cu consecința exonerării petentului de măsurile dispuse prin procesul-verbal contestat, în principal, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
În motivarea apelului, acesta a arătat că instanța de fond în mod greșit a respins plângerea contravențională, în condițiile în care nu s-a făcut dovada vinovăției sale în săvârșirea faptei contravenționale.
Precizează că se impune, în conformitate cu dispozițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a se respecta principiile in dubio pro reo și prezumției de nevinovăție.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare la data de 03.04.2015, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând sentința civilă apelată prin prisma criticilor formulate, având în vedere și efectul devolutiv al apelului stabilit prin dispozițiile art.476 Cod pr.civilă, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Se reține că potrivit art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o persoană acuzată în materie penală (noțiune autonomă) beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Pentru a se aprecia dacă o anumită procedură intră în domeniul penal sau civil, practica Curții Europene a Drepturilor Omului a instituit trei criterii: calificarea din dreptul intern al statului în cauză, natura faptei incriminate și natura și gradul de severitate al sancțiunii.
În cazul concret, deși materia contravențională are caracter nepenal la nivel intern, iar natura și severitatea sancțiunii aplicate nu justifică încadrarea acesteia în categoria sancțiunilor penale, în condițiile în care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum redus, tribunalul apreciază că, față de natura faptei incriminate, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale.
Astfel, deși norma sancționatoare se adresează unui grup specific de persoane (conducătorii auto), prin pedepsirea acestora se urmărește apărarea unui interes general al societății (siguranța și securitatea celorlalte persoane participante la trafic).
A statuat Curtea de la Strasbourg că atâta vreme cât sancțiunea pecuniară are ca scop conformarea conduitei unei persoane în interesul colectivității și nu repararea unui prejudiciu cauzat efectiv unei persoane, nu se justifică distincția între amenda contravențională și amenda penală, astfel încât se impune reținerea unor garanții de ordin procesual penal și la nivel contravențional și, în primul rând, respectarea prezumției de nevinovăție.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul apreciază că nu se poate susține că nu a fost respectat, în cazul concret, acest principiu, față de împrejurarea că i s-a acordat posibilitatea petentului să-și pregătească apărarea, să propună probele pe care le solicită în dovedirea susținerilor sale, iar președintele completului de judecată nu a plecat de la ideea preconcepută că petentul a comis fapta atribuită (cauza A. c.României).
Aspectul că, în principiu, prezumția de nevinovăție poartă și asupra sarcinii probei, în sensul că aceasta ar reveni intimatului, iar îndoiala profită persoanei acuzate, nu este de natură ca simpla invocare a acestuia să conducă, automat, la admiterea contestației formulate și la anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că regula inversării sarcinii probei nu are un caracter absolut, aceasta neopunându-se instituirii unor prezumții de fapt și de drept, atâta timp cât se ține cont de gravitatea consecințelor ce pot decurge pentru acuzat și nu se aduce atingere drepturilor apărării (Hot. Salabiaku c. Franței).
Având în vedere că un agent al statului a constatat în mod personal fapta săvârșită de petent, încheind în acest sens un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, aspect necontestat de către aceasta, în condițiile în care din ansamblul materialului probator nu reiese o altă situație de fapt decât cea reținută de acesta, cum nu există nicio prevedere legală care să impună agentului intimatului constatarea contravențiilor numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate și omologate, iar prin plângerea contravențională chiar petentul a recunoscut existența unei persoane aflată la limita dintre trotuar și stradă, tribunalul apreciază că în mod corect instanța de fond a constatat că se impune a se reține vinovăția petentului în săvârșirea faptei contravenționale, împrejurare față de care criticile formulate de apelant sub acest aspect sunt nefondate.
Reținând, față de ansamblul materialului probator, existența faptei contravenționale și vinovăția petentului, constatând că sancțiunea contravențională a fost corect individualizată, în condițiile în care petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversare, astfel încât nu se poate susține că fapta sa este de o gravitate redusă, care să fi justificat, eventual, aplicarea sancțiunii „avertisment”, fiind de neacceptat ca o persoană care deține carnet de conducere să încalce cu bună știință reguli de circulație menite să garanteze viața și sănătatea persoanelor și buna desfășurare a traficului rutier, tribunalul, având în vedere dispozițiile art.480 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge apelul declarat de petent ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul formulat de apelantul- petent C. M.. domiciliat în mun. P., ., ., ., jud. Arges, CNP._, împotriva sentinței civile nr. 8548/19.09.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - BRIGADA RUTIERA, cu sediul în mun. P., ., jud. Arges, ca nefondat
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.09.2015.
Președinte, D. D. A. | Judecător, R. V. | |
Grefier, A. M. S. P. |
red.R.V.
dact. R.V./4 exp.-01.10.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2168/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 871/2015.... → |
|---|
