Anulare act administrativ. Sentința nr. 5753/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5753/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 867/117/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILA NR. 5753/2014
Ședința publică din data de 17 octombrie 2014
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE A.-M. B.
Grefier R. B. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare act administrativ formulata de reclamanții A. V., B. I., B. A., B. L., D. F., G. O., G. S., H. I., H. I., H. C., I. V., I. I., J. V., K. S., M. A., M. M. L., M. E., M. A. R., L. T., în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCĂ - A. JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE munca CLUJ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamanților, av. Ș. F. A., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Reprezentantul reclamanților depune la dosarul cauzei copia Sentinței civile nr. 4761/04.07.2014 pronunțata de Tribunalul Cluj in dosarul nr._ reprezentând practică judiciara și arata ca nu mai are alte cereri de formulat in probațiune.
Instanța, în temeiul art. 255 Noul cod de proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nemaifiind probe de administrat, în temeiul art. 244 Noul cod de proc. civ., declara cercetarea procesului incheiata, iar în temeiul art. 392 Noul cod de proc. civ., acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamanților solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata în scris și susținuta oral în fata instanței, cu cheltuieli de judecata, sens în care depune la dosarul cauzei copiile chitanțelor reprezentând dovada plății onorariului avocațial.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții A. V., B. I., B. A., B. L., D. F., G. O., G. S., H. I., H. I., H. C., I. V., I. I., J. V., K. S., M. A., M. M. L., M. E., M. A. R., L. T., în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCĂ - A. JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA CLUJ anularea în tot a dispozițiilor emise de parata, respectiv: Nr. 16/10.01.2014, comunicata reclamantului A. V. prin adresa nr. 712/13.01.2014, la data de 14.01.2014; Nr. 1/10.01.2014, comunicata reclamantului B. lacob prin adresa nr. 697/13.01.2014, la data de 14.01.2014; Nr. 17/10.01.2014, comunicata reclamantului B. A. prin adresa nr. 715/13.01.2014, la data de 14.01.2014; Nr. 11/10.01.2014, comunicata reclamantei B. L. prin adresa nr. 707/13.01.2014, la data de 14.01.2014; Nr. 4/10.01.2014, comunicata reclamantului D. F. prin adresa nr. 701/13.01.2014, la data de 14.01.2014; Nr. 34/05.02.2014, comunicata reclamantei G. O. prin adresa nr. 2534/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 35/05.02.2014, comunicata reclamantului G. S. prin adresa nr. 2532/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr.36/05.02.2014, comunicata reclamantului H. I. prin adresa nr. 2535/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 37/05.02.2014, comunicata reclamantului H. I. prin adresa nr. 2536/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 39/05.02.2014, comunicata reclamantului H. C. prin adresa nr. 2537/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 22/05.02.2014, comunicata subsemnatului I. V. prin adresa nr. 2521/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 31/05.02.2014, comunicata reclamantului I. I. prin adresa nr. 2530/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 24/05.02.2014, comunicata reclamantului J. V. prin adresa nr. 2523/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 30/05.02.2014, comunicata reclamantlui K. Ș. prin adresa nr. 2529/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 51/05.02.2014, comunicata reclamantului M. A. prin adresa nr. 2545/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 52/05.02.2014, comunicata reclamantului M. M. L. prin adresa nr. 2544/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 47/05.02.2014, comunicata reclamantului M. E. prin adresa nr. 2549/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr.54/05.02.2014, comunicata reclamantului M. A. R. prin adresa nr. 2543/04.02.2014, la data de 06.02.2014; Nr. 42/05.02.2014, comunicata reclamantului L. T. prin adresa nr. 2554/04.02.2014, la data de 06.02.2014, obligarea paratei la emiterea de dispoziții privind stabilirea cuantumului si plata creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, in favoarea reclamanților in baza Legii nr. 200/2006 și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamanților.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că au calitatea de angajați ai S.C. Romval S.A., societate fata de care s-a deschis procedura insolventei prin Hotărârea pronunțata de Tribunalul Comercial Cluj in dosarul nr._ .
Urmare a intrării în insolventa, dreptul de administrare al .. nu a fost ridicat, fiind exercitat prin intermediul administratorului special desemnat.
La data de 06.06.2011 judecătorul sindic a confirmat planul de reorganizare al societății la care reclamanții au fost angajați, dispunând ..
La data de 09.11.2012 s-a dispus de către Tribunalul Specializat Cluj intrarea .. in faliment, data la care a operat ridicarea dreptului de administrare al administratorului special, in temeiul art. 47 al. 4 din Legea nr. 85/2006.
Având in vedere creanțele salariale avute de reclamanți fata de .., au adresat intimatei cereri de stabilire a cuantumului si plata creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, in temeiul Legii nr. 200/2006. Prin Dispozițiile a căror anulare o solicita prin prezenta, aceasta a dispus respingerea cererilor, motivat in esența de faptul ca acestea ar fi trebuit formulate in perioada dintre data deschiderii procedurii insolvenței fata de .. si data deschiderii procedurii falimentului fata de debitoare, fiind tardiv formulate după data intrării in faliment.
Considera ca dispozițiile emise de parata sunt nelegale.
Parata invoca practic un singur motiv pentru respingerea cererii, anume ca ea nu a fost formulata anterior intrării in faliment a debitoarei .. Astfel, in opinia paratei, cererea de accesare a Fondului de garantare poate fi formulata exclusiv in cazul salariaților societăților împotriva cărora se deschide procedura generala a insolventei si cel târziu pana la .>
Poziția paratei este vădit nefondata si nelegala, având in vedere următoarele argumente principale:
Legea nr. 200/2006 si normele metodologice la aceasta nu prevăd obligația introducerii cererii de accesare a Fondului de garantare anterior deschiderii procedurii falimentului.
Arată faptul ca actele normative de mai sus nu prevăd nicăieri condiția ca cererile de stabilire a cuantumului si plata creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, sa fie formulate anterior deschiderii procedurii falimentului. Prin urmare considera ca motivul invocat de parata pentru respingerea cererilor reprezintă o veritabila adăugare la lege, in defavoarea reclamanților.
Astfel, considera ca poziția paratei încalca flagrant principiile generale de interpretare a normelor juridice, precum si garanțiile Constituționale si ale Convenției pentru Protecția Drepturilor Omului si Libertăților Fundamentale.
Parata nu invoca, in dispozițiile atacate vreun temei legal pentru răspunsul negativ acordat, motivul acestei omisiuni fiind evident, anume ca nu exista un astfel de temei.
Având in vedere modalitatea de formulare a Legii nr. 200/2006, devine incident principiul potrivit căruia: acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Aplicarea acestui principiu presupune ca actul normativ in discuție trebuie aplicat in favoarea salariaților debitoarei in insolventa, indiferent de tipul procedurii deschise împotriva acesteia. Interpretarea contrara reprezintă un vădit abuz de drept din partea paratei, care a realizat o interpretare arbitrara a legii, instituind o distincție pe care aceasta nu o prevede.
Din articolele legii nr. 200/2006 rezulta neechivoc faptul ca cererile formulate in numele/de către salariați pot fi înaintate si după . debitoarei.
Cea mai relevanta prevedere a Legii in sensul celor de mai sus este conținuta de art. 19, care prevede in mod expres ca „stabilirea cuantumului creanțelor salariaților si efectuarea -plații acestora se realizează de agențiile teritoriale, la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa". Având in vedere faptul ca lichidatorul se numește exclusiv in situația in care debitoarea se afla in faliment, rezulta indubitabil ca si in aceasta etapa pot fi formulate cereri precum cele adresate de subsemnații paratei.
Referiri la „lichidator" exista in lege si la art. 21, precum si in HG nr. 1850/2006 (normele metotologice), aceste referiri dovedind indubitabil ca actul normativ in discuție permite formularea de cereri de accesare a Fondului de garantare si după deschiderea procedurii falimentului angajatorului.
Considera ca o interpretarea a actului normativ in sensul realizat de parata, cum ca salariații societăților intrate in faliment nu ar mai putea beneficia de accesare Fondului este vădit contrara insasi scopului Legii nr. 200/2006. Aceasta deoarece, in cazul in care debitoarea in insolventa intra în faliment, este chiar mai puțin probabil ca ea sa dispună de resurse care sa acopere creanțele salariale, decât in situația reorganizării debitoarei. Astfel, salariații societăților intrate in faliment au, in general, chiar mai mare nevoie de „plasa de siguranța" care este Fondul de garantare, decât salariații societăților aflate in reorganizare.
Apreciază deci ca este indubitabil faptul ca interpretarea data de parata actului normativ in cauza este vădit contrar nu doar literei acestuia, ci si scopului si spiritului sau.
Afirmația de mai sus este dovedita indubitabil de faptul ca una din condițiile imperativ prevăzute de art. 2 din Legea nr. 200/2006 pentru posibilitatea accesării Fondului de garantare este ca in cazul angajatorului „a fost dispusa măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare".
Or, in cazul .., dreptul de administrare a fost ridicat, prin efectul art. 47 al. 4, doar la momentul intrării in faliment a societății. Consideră ca si aceasta circumstanța dovedește indubitabil caracterul nelegal si discriminatoriu al dispozițiilor atacate, întrucat ar presupune o restrictionarea totata a Fondului de garantare pentru reclamanți.
Pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Munca Cluj, prin întâmpinare, a solicitat respingerea ca nefondata si nelegală a acțiunii.
Asa cum rezulta din conținutul dispozițiilor atacate, respingerea cererilor s-a făcut in temeiul art.21, alin.(3) din L.200/2006 si anume in cazul in care se constata ca angajatorul nu indeplineste condițiile prevăzute la art.2, cererea prevăzuta la art.19, alin.(l) se respinge.
Totodată in conformitate cu prevederile art.2 din L.200/2006, din Fondul de garantare se asigura plata creanțelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare, denumiți in continuare angajatori in stare de insolventa.
De altfel chiar si la art.3, lit.c) din L.200/2006 se arata faptul ca, constituirea, gestionarea si utilizarea Fondului de garantare are la baza si principiul repartiției, pe baza căruia fondul realizat se redistribuie pentru plata drepturilor salariale datorate de angajatorii in stare de insolventa.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art.14 din L.200/2006, suma totala a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, iar salariul avut in vedere la alin.(l) este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul N. de S. in luna in care s-a deschis procedura insolventei.
Cu privire la creanțele salariate, in conformitate cu art.15 din L.200/2006, acestea se suporta pentru o perioada de 3 luni calendaristice, iar aceasta este perioada anterioara datei la care se solicita acordarea drepturilor si preceda sau succeda datei deschiderii procedurii insolventei, iar stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților si efectuarea plații acestora se realizează de agențiile teritoriale la cererea scrisa a lichidatorului angajatorului in stare de insolventa.
Totodată, agenția teritoriala poate proceda la stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților si la efectuarea plații acestora si in baza cererii formulate de către salariații angajatorului in stare de insolventa sau de organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora iar cererile prevăzute la alin. (1) si (2) ale art.19 din L.200/2006 trebuie sa fie insotite de documente care sa ateste ca impotriva angajatorului a fost pronunțata o hotărâre judecătoreasca definitiva de deschidere a procedurii insolventei si a fost dispusa măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare.
Reclamanții, asa cum susțin in acțiunea înaintata, au depus si înregistrat la A.J.O.F.M. Cluj, solicitările de stabilire a cuantumului si plata creanțelor salariale, la data de 13.12.2013, respectiv data de 09.01.2014, data la care fostul angajator S.C. Romval S.A. era deja in faliment conform Sentinței civile nr.3851/2012 pronunțata de Tribunalul Specializat Cluj la data de 22.10.2012, in dosarul nr.203_, prin care s-a dispus .. Romval S.A., in procedura generala a falimentului si dizolvarea acesteia, fapt pentru care s-au emis dispozițiile de respingere a cererilor de acordare a creanțelor salariale.
Asa cum arata de altfel reclamanta prin acțiunea înaintata, S.C. Romval S.A. a intrat in procedura generala a insolventei la data de 02.11.2009, prin Sentința comerciala nr.4579/2009 pronunțata de Tribunalul Comercial Cluj la data de 02.11.2009, in dosarul nr._ .
Astfel, între data intrării in procedura generala a insolventei si data intrării in procedura generala a falimentului au trecut aproximativ 3 ani, timp mai mult decât suficient pentru a depune aceste cereri, care potrivit Legii nr.200/2006 se depun după . reclamanții au depus aceste cereri la mult timp după . si dizolvarea acesteia si ca o consecința solicitările acestora au fost respinse motivat prin dispozițiile atacate sus enumerate.
Cu toate ca procedura falimentului asa cum este aceasta definita in conținutul art.3, pct. 23 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, este o procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este înmatriculat, nu inseamna ca noțiunea de insolventa si cea de faliment nu sunt distincte, fapt pentru care legiuitorul a făcut referire doar la acesta procedura de insolventa, in mod repetat, in conținutul L.200/2006, stabilind-o ca o condiție de raportare in vederea demarării procedurii de efectuare a plații creanțelor salariale.
In interpretarea si aplicarea art.19 din Legea nr.200/2006 dorim sa va aducem la cunoștința si spre analiza legalitatea acestor solicitări prin prisma faptului ca la o data anterioara, respectiv 19.12.2012, lichidatorul judiciar al S.C. Romval S.A., Casa de Insolventa Transilvania SPRL a depus prin cererea înregistrata la AJ.O.F.M. Cluj sub nr.6632/19.12.2012 solicitarea de stabilire a cuantumului si plata creanțelor salariale pentru toți salariații S.C. Romval S.A., cerere care a fost respinsa prin Dispoziția nr.10 din data de 28.06.2013, tocmai pentru motivul care a dus si la respingerea cererilor individuale si anume acela ca solicitarea a fost depusa după . generala a falimentului.
Conform art.19 din Legea nr.200/2006 aceste solicitări pot fi adresate agențiilor județene pentru ocuparea forței de munca la cererea scrisa a lichidatorului judiciar (fapt care s-a realizat si soluționat) sau in baza cererii formulate de către salariații angajatorului in stare de insolventa.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 10.01.2014, respectiv 05.02.2014, A.J.O.F.M. Cluj a emis Dispozițiile menționate în acțiune privind respingerea cererii pentru stabilirea cuantumului si plata creanțelor ce se suporta din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, ale salariaților S.C. Inter G. S.R.L., solicitare înregistrată la A.J.O.F.M. Cluj în data de 13.12.2013 și 09.01.2014, de către reclamanti.
La respingerea cererii s-a avut în vedere faptul că angajatorul nu îndeplinește condițiile prevăzute la art.2 din Legea nr.200/2006, conform căruia din Fondul de garantare se asigura plata creanțelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței si față de care a fost dispusa măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare, denumiți in continuare angajatori in stare de insolvență.
Apoi, și art.3, lit c) din L.200/2006 vorbește de faptul că constituirea, gestionarea si utilizarea Fondului de garantare are la baza si principiul repartiției, pe baza căruia fondul realizat se redistribuie pentru plata drepturilor salariale datorate de angajatorii in stare de insolvență .
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr.200/2006, suma totala a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, iar salariul avut in vedere la alin.(l) este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul N. de S. in luna in care s-a deschis procedura insolvenței.
Totodată, agenția teritoriala poate proceda la stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților si la efectuarea plații acestora si in baza cererii formulate de către salariații angajatorului în stare de insolvență sau de organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora iar cererile prevăzute la alin. (1) si (2) ale art.19 din L.200/2006 trebuie sa fie însoțite de documente care sa ateste ca împotriva angajatorului a fost pronunțata o hotărâre judecătoreasca definitiva de deschidere a procedurii insolvenței si a fost dispusa măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare.
Din actele dosarului reiese că reclamanții au depus si înregistrat la A.J.O.F.M. Cluj solicitarea de stabilire a cuantumului si plata creanțelor salariale la data de 13.12.2013 și 09.01.2014 , data la care S.C ROMVAL SA era deja in faliment conform Sentinței CIVILE nr.3851 /2012 pronunțata de către Tribunalul Specializat Cluj Ia data de 22.10.2012 în dosarul nr._, iar pentru acest fapt s-a emis dispoziția contestată.
Așa cum arată chiar reclamantii, S.C ROMVAL SA. a intrat în insolvență la data de 02.11.2009, prin Sentința comercială nr.4579/2009 pronunțata de către Tribunalul Comercial Cluj Ia data de 02.11.2009 în dosarul nr._ .
Chiar dacă procedura falimentului așa cum este aceasta definita in conținutul art.3, pct. 23 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, este o procedura de insolvență concursuală colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este înmatriculat, între noțiunea de insolvență si cea de faliment există o distincție, fapt pentru care legiuitorul a făcut referire doar la acesta procedura de insolvență, in mod repetat, in conținutul Legii nr.200/2006, stabilind-o ca o condiție de raportare în vederea demarării procedurii de efectuare a plății creanțelor salariale .
Astfel, în raport de Legea 85/2006, cum insolvența este acea stare patrimoniala a debitorului caracterizata prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, obligații ce au ca obiect o sumă de bani, și cum falimentul este o procedura de încetare a existenței unei societăți comerciale, încetare ce se aplica comercianților (debitorilor) care nu mai pot onora datoriile lor comerciale, cele două noțiuni nefiind identice cum încearcă să acrediteze reclamanta, instanța va considera nefondată acțiunea reclamantilor, motiv pentru care, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 o va respinge .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții A. V., dom. în Cluj-N., ., ., CNP_; B. I., domiciliat in Cluj-N., ., ., jud. Cluj, CNP_2; B. A., domiciliat în Cluj-N., ., ., CNP_; B. L., domiciliata în Cluj-N., Calea Forești nr. 79 ., CNP_; D. F., domiciliat in Comuna Tureni, ., Jud. Cluj, CNP_, G. O., domiciliata în Cluj-N., ., ., CNP_; G. S., domiciliat in Cluj-N., ., ., CNP_; H. I., domiciliat in Cluj-N., ., ., CNP_; H. I., domiciliat in Cluj-N., ., ., CNP_;H. C., domiciliat in Cluj-N., Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 124, ., CNP_; I. V., domiciliat în Cluj-N., ., ., CNP_; I. I., domiciliat în Cluj-N., ., ., CNP_; J. V., domiciliat in Cluj-N., .. 42, ., CNP_; K. Ș., domiciliat in Cluj-N., ., ., CNP_; M. A.,, domiciliat in Cluj-N., .. 186, ., CNP_; M. M. L., domiciliat in J. de Sus, nr. 103, Jud. Cluj, CNP_; M. E., domiciliat in Cluj-N., ., ., CNP_; M. A. R., domiciliata in Cluj-N., Arinilor nr. 15, ., CNP_; L. T., domiciliat in Cluj-N., .-20, ., CNP_6, toți având domiciliul procesual ales la S. «L., Moscovits, Ș. & Asociații», prin Av. Ș. F. A., cu sediul în Cluj-N., .. 24, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALA PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCA- Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Munca Cluj, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj, având ca obiect anulare act administrativ.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.10.2014.
Președinte, A.-M. B. | ||
Grefier, R. B. M. |
Red.A.M.B.
Tehn.V.A.M.
4 ex./04.11.2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 4488/2014. Tribunalul CLUJ | Despăgubire. Sentința nr. 5743/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
