Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 2226/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2226/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 8846/117/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINTA CIVILA Nr. 2226/2014
Ședința publică de la 06 Martie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D.-I. T.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant M. ȘTEPLECARU și pe pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta reprezentantul reclamantului, av. C. A. S., lipsa fiind parata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care,
TRIBUNALUL
Reține că prin cererea înregistrată la data de 12 iulie 2013 pe rolul Tribunalul Cluj reclamantul M. Steplecaru a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. Cluj-N. obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1547 lei achitată cu titlul de taxă de poluare și la plata dobânzii legale calculate de la data plății taxei și până la restituirea efectivă, achitată conform chitanței . nr._ din data de 03.01.2013, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente, de la data plății taxei de poluare și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, pentru a-și înmatricula în România un autoturism, deja înmatriculat într-un stat membru al UE i s-a solicitat achitarea unei taxe poluare, calculată la suma de 1547 lei și pe care a achitat-o cu chitanța . nr._ din data de 03.01.2013. Reclamanta consideră că perceperea acestei taxe contravine principiilor fundamentale ale Tratatului CE, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor.
La dosarul cauzei s-au depus decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, chitanța doveditoare a plății, actele de proveniență ale autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, actele de înmatriculare ale autoturismului din România, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, alte înscrisuri relevante.
Pârâta A.F.P. Cluj-N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Instanța reține că reclamantul a achiziționat la data de 14.11.2012 un autoturism marca OPEL ASTRA cu nr. de identificare WOLOTGF_, autoturism înmatriculat anterior în Uniunea Europeană, data primei înmatriculări 26 MARTIE 2003.
În vederea înmatriculării în România a autoturismului, prin decizia nr._/28.12.2012 reclamantul a fost obligată să achite suma de 1547 lei, cu titlul de taxă de poluare, taxă pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice Cluj-N., conform chitanței . nr._ din data de 03 ianuarie 2013 (fila 12 dosar).
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea i-a fost respinsă ca inadmisibilă, motivat de faptul că, decizia de calcul a acestei taxe nu a fost contestată. Astfel, OUG nr. 50/2008 în forma inițială stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, în data de 07.04.2011 s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:
„Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Tribunalul apreciază că în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE –, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari și rezultă și din dispozițiile art. 20 alin 2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciază că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene în vigoare la data încasării taxei de poluare (actualmente art. 110 TFUE ).
Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurența între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau sa fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speța fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale . Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale .
Având în vedere considerentele mai sus expuse tribunalul în baza art. 8,18 din Legea 554/2004 și a prevederilor anterior menționate va admite acțiunea așa cum a fost formulată față de pârâtă.
În baza art. 453 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantului suma de 654,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând, onorariul avocațial, taxă timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. ȘTEPLECARU, cu domiciliul în ., ., ., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., Piața A. I. nr.19, jud. Cluj și în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1547 lei, reprezentând taxa de poluare, precum și dobânda legală aferentă acestei sume de la data achitării și pană la momentul restituirii integrale a sumei.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 654,7 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Martie 2014.
Președinte, D.-I. T. | ||
Grefier, A. P. |
Red. D.T./A.P./04.04.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 5838/2014. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 373/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
