Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 1010/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1010/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 7158/117/2013
Dosar nr._
Cod operator cu caracter personal:3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința civilă Nr. 1010/2014
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Grefier M. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta D. E. A. și pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. T. (în prezent SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL T.) și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cauza având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 ianuarie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 07.05.2013 sub nr. de mai sus, reclamanta D. E. A. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. T. (în prezent Serviciul Fiscal Municipal T.) a solicitat anularea deciziei de calcul nr._ din data de 18.02.2013 emisă de pârâtă, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4547 lei plătite cu titlu de taxă de poluare provenite de la autovehicule, cu dobânda legală de la data achitării taxei și până la data restituirii acesteia, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie obligația de plată a taxei de emisii poluante autovehicule sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând practică europeană relevantă și arătând motivele pentru care consideră că taxa de poluare este discriminatorie și încalcă art.110 din TFUE (fost art. 90 din TCE).
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța de plată a taxei, decizia privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante, contract de vânzare-cumpărare, certificatul de înmatriculare a autoturismului, înscrisuri relevante soluționării cauzei, corespondența purtată cu pârâta.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a Mun. T. (în prezent Serviciul Fiscal Municipal T.) a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, invocând:
- excepția inadmisibilității acțiunii arătând că reclamanta nu a contestat, în termenul legal prev. de art. 207 alin.1 din O.G. nr.92/2003, decizia de calcul a taxei pe emisiile (care constituie titlu de creanță) prin care a fost stabilită și a cărei restituire este solicitată.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că dispozițiile Legii nr. 9/2012, privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, nu contravine art. 90 din Tratatul C.E., scopul acesteia fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, iar la emiterea acestui act normativ s-a ținut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, Legea nr. 9/2012, fiind aplicabilă unor categorii de vehicule și nicidecum unor categorii de cumpărători pentru a discuta despre discriminarea acestora.
Pârâta a formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
În motivarea cererii de chemare în garanție se arată că taxa a cărei restituire se solicita în speță se fac venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de către chemata în garanție.
Chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu, nu a formulat întâmpinare în cauză.
Examinând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., excepția invocată de către pârâtă, instanța o va respinge, pentru următoarele argumente:
Instanța observă că reclamanta contesta, in realitate, compatibilitatea taxei de poluare cu legislația comunitară, împrejurare față de care reclamantei nu i se pot opune excepțiile invocate, cererea fiind admisibilă și formulată în termenul legal împotriva persoanei care a refuzat restituirea.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Reclamanta a achiziționat un autoturism marca Toyota, cu nr. de identificare VNKKC12310A046709, care era înmatriculat anterior într-un al stat al Uniunii Europene. În vederea înmatriculării în România a autoturismului sus indicat, reclamanta a fost obligat să achite taxa pentru emisii poluante în sumă de 4.547 lei, sumă pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice T. conform chitanței . nr._ din data de 18.02.2013 (fila 13). A solicitat pârâtei restituirea taxei, însă aceasta prin adresa nr._/29.03.2013 a refuzat restituirea (f.8).
Tribunalul urmează a analiza legalitatea solicitării taxei de poluare, taxă achitată după 1 ianuarie 2013 și urmează a aprecia că solicitarea acestei taxe este una legală în considerarea următoarelor aspecte:
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de 01.07.2008.
Urmare a pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român, sus menționată, a fost adoptată de legiuitorul român Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, aceasta intrând în vigoare la 13.01.2012.
Instanța urmează să rețină că într-adevăr în Legea 9/2012 nu exisă dispoziții care să aducă atingere Tratatului de Instituire a Comunității Europene, prin abrogarea OUG 50/2008 înlăturându-se discriminările care au fost avute în vedere de CJUE la momentul pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român. Astfel, prin noua lege s-a instituit taxa pe emisii poluante, prevăzându-se clar categoriile de autoturisme ce sunt supuse taxei, conform art. 4 alin 1 și 2 din Legea 9/2012, aceasta aplicându-se atât celor achiziționate deja în România cât și în privința acelora ce provin din alte state membre ale U.E.
Deși s-a adoptat legea în forma sus menționată, la data de 30.01.2012, potrivit art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 30 ianuarie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 31 ianuarie 2012, începând cu data de 31 ianuarie 2012 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
În prezent, efectele suspendării anterior menționate au încetat cu data de 01.01.2013.
Prin urmare, cum taxa de emisii poluante a fost achitată la data de 18.02.2013 așa cum rezultă din scriptul depus la fila 13, instanța apreciază că în speța de față reclamanta are obligația achitării taxei de emisii poluante.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că taxa pe care reclamanta a fost obligată a o achita pentru înmatricularea autoturismului său apare ca fiind conformă cu art.110 din TFUE, motiv pentru care va respinge cererea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea formulata de reclamanta D. E. A. cu domiciliul in loc. M. V., ..434, .. Cluj în contradictoriu cu pârâta AFP T., cu sediul in loc. T., P-ța Romană, nr. 15 B, jud. Cluj.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședința publică din 30.01.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
R. M. M. B.
Red. 4 ex./L.A.C./D.M.
18.02.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1039/2014. Tribunalul... | Pretentii. Decizia nr. 988/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
