Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 996/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 996/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 23278/211/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 996/2014
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. V.
Judecător F. C. J.
Grefier M.-C. D.
Pe rol este judecarea apelului formulat de apelanta P. H. SRL împotriva sentinței civile nr. 4563/2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj N., privind și pe intimat I. T. DE munca CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul apelantei, av. T. M., lipsă fiind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, reprezentantul apelantei depune la dosar dovada achitării diferenței taxei de timbru în sumă de 10 lei.
Instanța, în temeiul art. 131 raportat la art. 95 alin. 2 Noul cod de procedură civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.
Se constată că apelul este formulat în termen și este legal timbrat.
Reprezentantul apelantei arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară terminată cercetarea judecătorească și în temeiul art. 392 Cod.pr.civ., acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea apelantei de la plata amenzii contravenționale, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4563/2014 pronunțate de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiata plangerea contravenționala formulata de petenta P. H. SRL, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA CLUJ împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/19.09.2013
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut petenta a fost sanctionata de intimat cu amenda contraventionala in suma de 10.000 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazute si sanctionate de art.16 alin.1 raportat la art. 260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003, retinandu-se ca, incepand cu data de 09.09.2013 petenta, in calitate de angajator, a primit la munca pe martora V. B., fără a-i incheia contract individual de munca in forma scrisa, in limba romana, conform prevederilor legale, conform fisei de identificare completata in scris de martora pe proprie raspundere, la data de 16.09.2013, ora 13.00 la punctul de lucru al societatii petente, situat in Cluj-N., ., ., potrivit careia martora desfasura activitate pentru petenta din data de 09.09.2013 si nu a semnat un contract individual de munca pana la data de 16.09.2013, orele 13.00.
Instanța a reținut că dispozițiile art. 6 din CEDO sunt incidente în materie contravențională, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 197/2003. In consecinta, instanta a apreciat că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate, care trebuie însă să fie corelată cu prezumția de nevinovăție aplicabilă petentului, fapt care implică dreptul contravenientului de a dovedi liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Analizand legalitatea procesului-verbal, instanta a constatat ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._/19.09.2013 a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001, neexistand nici un motiv de nulitate a acestuia care sa poata fi invocata si din oficiu. Petenta a invocat nerespectarea prevederilor art. 16 din OG nr.2/2001, in sensul ca descrierea nu s-a facut de o maniera corespunzatoare si nu s-au aratat toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Instanta constata ca, in contra sustinerilor petentei, in procesul verbal s-a retinut felul muncii pe care o presta martora, aratandu-se ca la data controlului martora desfasura activitate de lucrator comercial. Instanta nu a putut identifica in cuprinsul procesului-verbal alte lipsuri sau vicii de natura sa atraga nulitatea acestuia.
Analizand temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că la momentul incheierii procesului-verbal, petenta l-a semnat, fara a formula obiectiuni legate temeinicia faptei, aratand doar ca urmeaza a formula in fata instantei obiectiuni. Mai mult decat atat, ulterior controlului, petenta, prin admimistrator, a dat o declaratie olografa prin care a aratat ca s-au luat masuri pentru respectarea pe viitor a prevederilor privind incadrarea in munca a salariatilor.
Din interpretarea acestei declaratii s-a dedus că petenta (prin reprezentant) si-a asumat nerespectarea prevederilor legale referitoare la angajarea salariatilor, obligandu-se ca in viitor sa respecte prevederile legale. S-a mai observat că petenta nu a furnizat instantei nici o explicatie cu privire la motivul pentru care a dat aceasta declaratie, din care se intelege ca pana la data controlului nu au fost respectare prevederile legale referitoare la incadrarea in munca. Rezulta din fisa de identificare completata si semnata de martora V. B., audiata in cauza, ca la data controlului, 16.09.2013, ora 13.00 aceasta presta activitate in folosul petentei, inca de la data de 09.09.2013, fara a semna pana la acea data un contract individual de munca. In cursul audierii sale in fata instantei, martora a relatat ca in cursul lunii septembrie a avut doua discutii telefonice cu reprezentantii petentei, anterior datei de 16.09.2013 si astfel isi explica de ce a completat in fisa de identificare ca lucreaza in interesul petentei de la data de 09.09.2013. Instanta a apreciat că declaratia martorei nu este sincera cu privire la aspectele privind motivul pentru care la data de 16.09 se afla la angajator, precum si cu privire la motivul pentru care in fisa de identificare a completat data de 09.09.2013 ca fiind data a inceperii activitatii sale. S-a mai considerat că martora, studenta la momentul controlului, putea face diferenta intre calitatea de angajat in meseria de lucrator comercial, cum ea insasi a completat in fisa de identificare și situatia unei persoane neangajate, care nu desfasoara nici o activitate in favoarea petentei, dar care se afla in curs de negociere in vederea incheierii contractului individual de munca. Instanta a constatat astfel ca declaratiile date de martora la momentul controlului, precum si in fata instantei sunt contradictorii iar coroborand cele doua declaratii cu celelalte probe administrate in cauza, a apreciat ca nu va putea lua in calcul declaratia data in fata sa, întrucat este nesinceră. S-a considerat că această concluzie se desprinde atât din declaratia olografa data de reprezentantul societatii, ci si din extrasul privind situatia salariatului V. B. din care rezultă ca la data de 16.09.2013, ca urmare a controlului, petenta a incheiat martorei contract individual de munca, antedatat (nr.2/08.09.2013), cu precizarea ca data inceperii activitatii a fost mentionata ca fiind data de 09.09.2013. Or, daca sustinerile martorei potrivit carora aceasta nu a prestat activitate in folosul petentei anterior datei de 16.09.2013, avand doar doua discutii telefonice referitoare la conditiile de angajare, de munca si drepturile salariatului, ar fi reale, nu s-ar fi justificat incheierea contractului individual de munca cu incepere din data de 09.09.2013.
F. de aceste aspecte, instanta a apreciat ca sustinerile petentei sunt neconforme realitatii, astfel cum aceasta a fost retinuta de agentul constatator.
In privinta sanctiunii aplicate, s-a retinut ca aceasta este aplicata in limite legale iar in privinta principiului proportionalitatii, s-a apreciat ca acesta a fost respectat si ca fata de gravitatea faptei si de conduita petentei, nu se impune inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul. In aceasta ordine de idei, s-a subliniat conduita petentei care nu a recunoscut fapta, cu toate ca nici nu a facut dovada unei situatii de fapt contrare. In privinta faptei, aceasta are un grad de gravitate ridicat, atat in privinta duratei acesteia, cat si a urmarilor pentru bugetul de stat si pentru persoana implicata. Instanta a reținut că exista o probabilitate forte ridicata ca aceasta sa fi continuat in lipsa interventiei agentilor constatatori, iar fenomenul „muncii la negru” produce grave consecinte pentru salariati, in sensul ca acestia sunt lipsiti de drepturile rezultate din calitatea de asigurat, dar si pentru bugetul de stat. Mai mult decat atat, instanta a observat ca fapta angajatorului care foloseste munca a peste 5 persoane fara indeplinirea formalitatilor privind incheierea contractului individual de munca, constituie infractiune, fapt pentru care apreciaza ca, folosirea a unei persoane in aceleasi conditii, chiar dace nu e infractiune, reprezinta o contraventie cu o gravitate ridicata.
In aceste conditii, instanta a respins ca neintemeiata plangerea contraventionala si a mentinut in totalitate procesul-verbal . nr._ incheiat de intimatul ITM Cluj la data de 19.09.2013 ca fiind legal si temeinic.
Împotriva hotărâri instanței de fond a formulat apel P. H. SRL, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale astfel cum aceasta a fost formulata si exonerarea petentei de la sancțiunea contravenționala aplicată.
Apelanta a arătat că instanța de fond în mod greșit a înlăturat declarația martorei audiate in cauză, care a depus jurământ și i s-a adus la cunoștință că este pasibilă de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. S-a considerat în acest sens că declarația dată in fața instanței este cea relevantă, întrucât în instanța martora nu a fost constrânsă de inspectorii de muncă, care au încercat să distorsioneze situația de fapt și nici nu a fost limitată să completeze declarația tip, care poate fi completat doar în favoarea intimatei.
Apelanta a mai susținut că era necesar sa se consemneze in cuprinsul procesului – verbal ce fel de munca presta numita V. B..
S-a mai arătat că la data de 19.09.2013 numita V. B. nu era angajata a apelantei si nu presta munca in favoarea ei, ci a facut parte dintr-un grup de persoane invitate sa dea un interviu, in vederea angajarii sale in functia de vanzator, aflându-se la punctul de lucru tocmai pentru a finaliza negocierile.
Cu privire la sancțiunea contravențională aplicată, s-a apreciat ca fapta nu are o gravitate asa incat sa fie justificata aplicarea unei sanctiuni cu amenda .. S-a subliniat că apelanta nu a incalcat niciodata legislatia muncii, asa incat se justifica inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul.
În drept, s-au invocat prevederile art. 466 și urm.Cod.pr.civ.
Intimatul I. T. de Muncă Cluj a formulat întâmpinare în cauză la data de 04 noiembrie 2014, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de apelant și, pe cale de consecință, menținerea soluției instanței de fond, ca fiind temeinică și legală
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor apelantei, Tribunalul constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de contravenție contestat, apelanta a fost sancționată pentru faptul că ar fi primit-o la muncă pe numita V. B. de la data de 09.09.2013, fără a-i încheia, în scris, în limba română, un contract individual de muncă. S-a reținut prin procesul verbal că apelanta a încălcat prevederile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), săvârșind contravenția prevăzută de art.260 alin. 1 lit. e din aceeași lege, în baza căruia i s-a aplicat sancțiunea amenzii de 10.000 de lei.
În mod corect a reținut prima instanță că procesul-verbal contestat de către apelantă a fost legal și temeinic întocmit de către agentul constatator, niciuna dintre susținerile petentei nefiind de natură atrage nulitatea acestuia pentru eventuale vicii de formă sau pentru netemeinicia faptei reținute în sarcina contravenientei.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța de fond a reținut, în mod corect că acesta cuprinde toate mențiunile prevederile de art. 17 din O.G. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel cum a reținut și judecătorul fondului, susținerile apelantei referitoare la descrierea completă a contravenției sunt neîntemeiate, întrucât procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției cuprinde informațiile esențiale cu privire la fapta reținută, raportat la cuprinsul normei incriminatoare, inclusiv felul muncii prestate de către numita V. B..
Referitor la temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, tribunalul va avea în vedere că O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, însă din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În prezenta cauză, numita V. B. a declarat în fața instanței de fond că cele consemnate în cuprinsul fișei de identificare, nu corespund realității, întrucât se afla la punctul de lucru al petentei cu scopul de a susține un interviu în vederea angajării.
Contrar celor arătat în fata instanței, martora V. B. a arătat în cuprinsul fișei de identificare completată la data de 16 septembrie 2013 că prestează activitate în funcția de lucrător comercial la . începând din data de 09 septembrie 2013, fără a avea încheiat contract de muncă in formă scrisă (fila 30 dosar fond).
Se impune a fi remarcat că in fișa de identificare completată de martoră la data controlului, aceasta a indicat toate elementele specifice raportului său de muncă, cum sunt salariul lunar de 800 lei, funcția ocupată în cadrul firmei petente, programul de muncă, precum și faptul că nu a semnat contract de muncă.
Având în vedere că declarația martorei din fata instanței este în vădită și inexplicabilă contradicție cu cea dată în fața inspectorilor I.T.M., în mod judicios a considerat prima instanță că starea de fapt transmisă prin declarația martorei este necredibilă, declarația fiind vădit subiectivă și dată procausa.
Întrucât probele administrate de apelantă nu sunt de natură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal și nici din alte elemente nu a rezultat o altă situație de fapt sau, cel puțin un dubiu privitor la aceasta, în mod corect instanța de fond a reținut că situația de fapt astfel cum a fost consemnată de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție corespunde adevărului.
Sub aspectul modului de individualizare a sancțiunii, tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Apelanta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum total de 10.000 lei prin procesul verbal contestat, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 16 alin. 1 și art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, reținându-se în sarcina acesteia că a primit la muncă pe numita V. B. începând cu data de 09.09.2013, fără a întocmi în formă scrisă, în limba română, contract individual de muncă.
Tribunalul consideră că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată apelantei, amenda contravențională fiind aplicată în limitele prevăzute de actul normativ și, totodată, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientei.
Trebuie reținut în acest context că, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr.2/2001, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Aprecierea pericolului social al unei fapte contravenționale se realizează inițial de către legiuitor prin stabilirea naturii sancțiunii contravenționale și limitelor în care urmează a fi aplicată această sancțiune de către organele constatatoare, astfel încât stabilirea unui minim special în cuantum ridicat trebuie să ducă la concluzia că fapta este considerată de legiuitor ca având un grad ridicat de pericol social.
Prevederea în cuprinsul Codului Muncii a unei amenzi minime în cuantum de 10.000 lei pentru sancționarea contravenției reținute în sarcina apelantei, trebuie să ducă la concluzia că legiuitorul a considerat că aceste fapte prezintă un grad de pericol social generic ridicat astfel încât aplicarea sancțiunii avertismentului se poate dispune numai cu neobservarea dispozițiilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr.2/2001.
Nu este lipsit de importanță faptul că prin fapta de primire la lucru fara încheierea contractului individual de munca în forma scrisa au fost prejudiciate atat interesele statului privind fondurile de contributii de asigurari sociale cat și ale lucrătorului angajat în unitate fara forme legale care, muncind la „negru”, nu exista garantia ca a primit un salariu corespunzător muncii prestate, si nici nu a beneficiat de evidențierea stagiului de cotizare pentru a beneficia de contribuțiile la asigurări sociale si vechime la pensie.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 418 C.proc.civ., tribunalul va respinge apelul formulat în cauză și va menține în integralitate sentința nr. 4563/2014 pronunțate de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., apreciind-o temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul formulat de către apelanta P. H. SRL, cu sediul în Cluj-N., ., ., in contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ CLUJ, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj, împotriva sentinței civile nr.4563/2014 pronunțate de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._, pe care o păstrează în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată
Definitivă.
Pronuntata în ședința publică, azi 05 noiembrie 2014.
Președinte, R.-M. V. | Judecător, F. C. J. | |
Grefier, M.-C. D. |
Red./Tehnored.:F.C.J/ F.C.J;
4 ex./
Jud. fond: C. I.
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
