Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2001/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2001/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 16550/211/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2001/2014
Ședința publică din 19 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R.-M. V.
Judecător: A.-L. I.
Judecător: L. F.
Grefier: A. D.
S-a luat spre examinare recursul formulat de recurentul P. B. M. împotriva Sentinței civile nr. 807/06.03.2013 pronunțată în dosar_ al Judecătoriei T., privind intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților atât la prima, cât și la a doua strigare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că intimatul a depus întâmpinare la data de 13.11.2014, prin Serviciul Registratură.
Tribunalul, verificându-și din oficiu competența, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cale de atac, conform dispozițiilor art. 159¹ alin. 4, raportat la art. 2 pct. 3 Cod proc. civ.
De asemenea constată că recursul este declarat în termenul legal, este motivat și a fost comunicat cu intimatul.
Având în vedere că prezenta cauză se află în stare de judecată și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 alin. 2 Cod proc. civ., Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 807/06.03.2013 a Judecătoriei T. a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul P. B. M. cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat R. A. S. în Cluj-N., ., . împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 28.06.2012 de intimat Inspectoratul de Poliție Județean Cluj - Poliția mun. T..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 13 iulie 2012 petentul P. B. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj în principal anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/28.06.2012, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în data de 28.06.2012 în jurul orei 19 se deplasa cu mașina de la casa bunicilor din F. de Jos spre domiciliu împreună cu mama și sora sa, circulând în mod regulamentar, toți cu centurile de siguranță cuplate, lumina de întâlnire pornită, pe un drum de țară fără trafic. Când a virat dreapta pe DJ 107 L, după 200 m a ajuns mașina poliției care circula cu viteză redusă. Pe o porțiune de drum fără marcaje sau indicatoare rutiere, neasfaltat, a depășit regulamentar cu viteză nu mai mare de 40 km/h, iar în clipa următoare a observat semnalele acustice și vizuale ale mașinii de poliție și a început să încetinească pentru a face posibilă trecerea, neputând vedea clar în oglinzi ce se întâmplă deoarece pe lunetă se acumulase praf, iar în cele laterale nu vedea din cauza prafului ridicat de drum. Reducând până la treapta întâi și văzând că nu este depășit, neștiind ce se întâmplă a oprit, a desfăcut centura și a ieșit din autovehicul, mașina de poliție oprind în spatele său..
A fost abordat de agentul de poliție, căruia i-a prezentat actele și fiind în regulă i-a reținut certificatul de înmatriculare, permisul de conducere și cartea de identitate susținând că nu a purtat centura și va fi sancționat. În momentul când i-a comunicat politicos că avusese cuplată centura înainte să coboare, din exces de zel a început să îi ceară să prezinte trusa medicală, extinctorul și triunghiurile reflectorizante conform reglementărilor în vigoare. A început să descarce portbagajul care era plin și să deranjeze pasagerii pentru a accesa obiectele, moment în care a început să plouă. Prezentând trusa, i-a comunicat cu dispreț că nu este omologată RAR. După ce a scos extinctorul de sub scaune și i –a arătat că este încărcat și în stare de funcționare, pe când a ajuns la roata de rezervă și i-a arătat triunghiurile el era deja în mașină, la adăpost de ploaie întocmind procesul verbal.
Precizează petentul că, încă de la început a observat că respectivul avea un comportament ciudat, vocea nesigură, privire mereu în altă parte, ochii mijiți deși era înnorat, probabil având pupilele dilatate și se precipita, fapt care îl determină pe petent să creadă că era în stare de ebrietate sau sub influența substanțelor halucinogene, probabil fumate, plante etnobotanice, inhalate, prafuri sau ingerate, pastile ceea ce a și menționat la rubrica mențiuni, alături de faptul că are martori și toți au centurile cuplate.
A arătat petentul că, în procesul verbal lipsesc mențiunile referitoare la ocupația și locul de muncă ale petentului, deși agentul constatator avea obligația de a le menționa.
Totodată, agentul constatator nu a realizat o descriere suficientă a faptelor, sancțiunea pentru această neregularitate fiind cuprinsă în art. 17 din OG 2/2001. Procesul verbal nu cuprinde nici un element de fapt care ar fi putut circumstanția împrejurările în care s-a săvârșit fapta - viteza mașinii, condițiile de trafic, dacă a fost pusă în pericol integritatea corporală a petentului prin nepurtarea centurii.
A arătat petentul că, procesul verbal nu poate face, prin el însuși dovada existenței faptei, a autorului acesteia, a vinovăției, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției. A invocat petentul dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, arătând că prezentul litigiu trebuie să ofere și garanțiile procesuale recunoscute și garantate de art. 6 CEDO. Beneficiind de prezumția de nevinovăție, deși are această facultate, nu este obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind intimatului.
În subsidiar a solicitat petentul înlocuirea amenzii cu avertisment, față de lipsa de pericol social al faptelor și circumstanțele personale ale contravenientului.
În drept au fost invocate prevederile OG 2/2001, OUG 195/2002.
Prin sentința civilă nr._/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 29.08.2012 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-N. și a fost declinată competența de soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei T., dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 12 septembrie 2012.
Intimatul legal citat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, arătând că, sub aspectul legalității procesul verbal îndeplinește cerințele prevăzute de art. 16 și 17 din OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, agentul constatator a respectat prevederile art. 21 al 3 din OG 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
În drept au fost invocate prevederile art. 115-118 c.pr.civ.
În probațiune părțile au depus la dosar înscrisuri în copie.
A fost audiată martora P. E., declarația acesteia fiind consemnată în proces verbal și atașată la dosar ( f. 24).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/28.06.2012 a fost sancționat petentul cu amendă în sumă de 420 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108/1/a/8, art. 8 din OUG 195/2002 și sancționate de art. 99/2 și art. 100/1/13 din OUG nr. 195/2002.
În fapt, s-a reținut că, în data de 28.06.2012 a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ fără a purta centura de siguranță în timpul mersului, iar autovehiculul nu a fost dotat cu 2 triunghiuri reflectorizante și cu stingător de incendiu omologate. Conducătorul auto a prezentat ca stingător un pet de 2 l cu apă.
La rubrica mențiuni s-au consemnat obiecțiunile petentului: agentul constatator este în stare de ebrietate. Am prezentat obiectele solicitate. Mă aflam în mașină cu încă două persoane. Am purtat centura de siguranță.
Cât privește controlul de legalitate, instanța a constatat că procesul-verbal respecta dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidenta niciuna dintre cauzele de nulitate absoluta prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește însă lipsa altor mențiuni, cum ar fi cele enumerate la art.16 din O.G.2/2001, unde se arată printre altele că trebuie indicat în procesul verbal ocupația și locul de muncă ale contravenientului, pentru ca acestea să atragă nulitatea virtuală a procesului verbal, partea care le invocă trebuie să dovedească o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, așa cum prevede art.105 alin.2 Cod Procedură Civilă.
În speță instanța a reținut că nu s-a produs petentului o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție prin neindicarea în procesul verbal a ocupației și locului de muncă ale contravenientului. Nulitatea procesului verbal de contravenție nu poate fi antrenată de orice omisiune a agentului constatator ci numai de acele lipsuri care sunt declarate de lege ca fiind esențiale, mai exact cele indicate de art.17 din O.G.2/2001 sau acele lipsuri ce atrag vătămări esențiale, constatate ca atare de instanță, ce nu pot fi înlăturate decât prin anularea procesului verbal. O interpretare mult prea extensivă a cauzelor de nulitate ar contraveni intenției legiuitorului și ar fi de natură să încurajeze încălcarea normelor legale.
În același timp instanța a reținut că faptele, astfel cum au fost descrise în procesul verbal întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de art. 108 al 1 lit. a pct. 3 din OUG 195/2002 și art. 100 al. 1 pct. 13 din OUG nr. 195/2002, iar sancțiunile aplicate se încadrează în limitele prevăzute de textele menționate. Astfel, prin indicarea faptului că, petentul a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ fără a purta centura de siguranță în timpul mersului, iar autovehiculul nu a fost dotat cu 2 triunghiuri reflectorizante și cu stingător de incendiu omologate s-a realizat o descriere suficientă a celor două fapte, iar pentru reținerea acestor contravenții în sarcina petentului nu au relevanță împrejurările menționate de petent, respectiv viteza mașinii ori condițiile de trafic. Referitor la centura de siguranță, reglementările în materie prezumă faptul că, prin nepurtarea centurii de siguranță este pusă în pericol integritatea fizică a participantului la trafic, astfel încât nu este necesară inserarea acestei mențiuni în procesul verbal de contravenție.
Pe fondul cauzei a reținut că, prin decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea EDO în data de 28 iunie 2011 în cauza I. P. contra României s-a reținut faptul că, amenda aplicată în temeiul O.U.G. nr. 195/2002 și suspendarea dreptului de a conduce se includ în sfera acuzației în materie penală. Astfel, scopul pur punitiv al amenzii aplicabile, precum și caracterul general al normei de incriminare, au fost cele două elemente determinante care au permis Curții să aprecieze că în această materie sunt aplicabile garanțiile specifice materiei penale. Cu toate acestea, curtea nu a înlăturat prezumția de legalitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci a arătat că trebuie să existe un echilibru între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție.
În același sens este și decizia din 13 martie 2012 pronunțată în cauza H. și alții c. României, unde Curtea a reținut faptul că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibilă sancționarea încălcărilor legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. În același timp, s-a menționat că, important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.
Instanța a reținut că, petentul a înțeles să își probeze susținerile din cuprinsul plângerii contravenționale propunând audierea în calitate de martor a mamei sale, declarație apreciată de către instanță ca fiind subiectivă. Astfel, martora P. E. a menționat în cuprinsul declarației ( f. 24) faptul că stingătorul de incendii aflat în dotarea autoturismului fiului său era omologat, însă nu reiese ca martora să fi verificat acest aspect, arătând că, este firesc acest lucru deoarece fiul său este pus la punct cu toate. În același timp martora a menționat că, cele două triunghiuri reflectorizante se aflau sub niște covoare în portbagaj, or nu reiese că martora ar fi verificat acest lucru, iar pe de altă parte păstrarea triunghiurilor reflectorizante se face în alte condiții decât cele arătate, cu atât mai mult cu cât trebuie prezentate agentului de poliție la solicitarea acestuia.
Astfel, proba testimonială administrată în cauză nu înlătură prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, instanța reținând că, petentul a săvârșit contravențiile reținute în sarcina sa. Totodată, referitor la competența agentului constatator, a reținut că, acesta are calitatea de agent în cadrul Poliției Municipiului T., Secția 9 Poliție Rurală, iar potrivit art. 179 din H.G. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, politia rutiera poate acționa pentru prevenirea și constatarea unor încălcări ale normelor privind deplasarea în siguranță, pe drumurile publice, a tuturor participanților la trafic, polițistul rutier având ca atribuție principală tocmai constatarea și aplicarea sancțiunilor în cazul contravențiilor aflate în competența sa. În aceste condiții, tocmai legea abilitând polițistul rutier să acționeze în sensul arătat, nu este necesară existența, în plus, a unui ordin de serviciu care să prevadă aceeași abilitare pentru un anumit membru al poliției rutiere, cu atât mai mult cu cât nicio dispoziție legală în vigoare nu condiționează legalitatea unui proces-verbal de constatare a contravenției de existența unui asemenea ordin.
În consecință, reținând că, procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, instanța de fond a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată cu consecința menținerii procesului verbal de contravenție emis pe numele petentului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, petentul P. B. M. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate iar în consecință admiterii plângerii contravenționale, cu motivarea că instanța de fond a apreciat în mod nejustificat că declarațiile date de martorul P. E. ar fi subiective și a pronunțat sentința recurată fără a ține cont de depoziția acesteia.
Prin întâmpinarea depusă, la data de 13.11.2013, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj a solicitat respingerea recursului formulat de numitul P. B. M., menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/28.06.2012 încheiat de I.P.J. Cluj ca fiind temeinic și legal încheiat.
Analizând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține că recursul declarat de P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 807 din 06.03.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T. este nefundat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Astfel, deși recurentul reclamă pretinsa înlăturare nejustificată, ca fiind subiectivă, a declarației date de martorul P. E., mama petentului-recurent, tribunalul reține că acest martor nici nu se impunea a fi încuviințat spre audiere, față de dispozițiile art. 189 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. și opoziția exprimată de intimat prin întâmpinarea depusă la filele 4-5 ale dosarului de fond.
Întrucât fapta comisa de către recurent a fost constatata prin propriile simțuri de către agentul constatator, actul de constatare si sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate si temeinicie si face totdeauna dovada până la proba contrarie, astfel încât sarcina probei revine petiționarului și nu intimatului, iar recurentul nu a făcut dovada, cu vreun mijloc de probă permis de lege, a unei alte stări de fapt decât cea consemnată în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/28.06.2012.
Față de cele de mai sus, nefiind identificate motive de nelegalitate sau de netemeinicie ale sentinței atacate, tribunalul va respinge recursul declarat de P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 807 din 06.03.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P. B. M., cu domiciliul în Cluj-N., ., . și cu dom. procesual ales la cabinet avocat R. A. S. situat în Cluj-N., ., .. împotriva sentinței civile nr. 807 din 06.03.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 19.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
R.-M. V. A.-L. I. L. F.
GREFIER
A. D.
Red. 2 ex./L.F./D.M.
09.01.2015
Jud.fond: O. G. O.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 387/2014.... | Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința... → |
|---|
