Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 727/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 727/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 18714/211/2013
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 727/2014
Ședința publică de la 29 Septembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător B. G. Z.
Grefier G. B. P.
Pe rol află judecarea apelului formulat de apelantul ., împotriva Sentinței civile nr. 2775/2014 pronunțată în dosarul nr._ privind și pe intimatul C. SA -C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul apelantului, av. Diab V. în substituirea d-nului av. Gaziuc T.,care depune delegație de substituire, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate art 98 Cod pr civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Instanța, în temeiul art. 131 Noul cod de proc. civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, temeiul de drept fiind art. 95 pct. 2 din Noul cod de proc. civ., care prevede că Tribunalul judecă ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în prima instanță.
Totodată instanța constată că apelul este declarat în termenul legal, este motivat și a fost comunicat intimatei .
Reprezentanta apelantului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus, împrejurare față de care instanța declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Reprezentanta apelantului solicită instanței admiterea apelului, pentru motivele prezentate pe larg în cererea de apel,susținute oral în fața instanței, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Prin Sentința civilă nr. 2775/2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. s-a respins ca neîntemeiata plangerea formulata de catre petenta ., în contradictoriu cu C.N.A.D.N.R. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, cu privire la procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la 10.07.2013.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . Nr._, petenta a fost sancționat în temeiul art. 8 alin.1, 2 din OG 15/2002 pentru faptul că a circulat la data de 20.06.2013 pe DN19A km 44 plus 000, Satu M. fără a deține rovinietă valabilă pentru vehiculul cu număr de înmatriculare_ .
Cu privire la procesul verbal atacat, prin prisma motivelor de nulitate absolută prevazute de art. 17 din OG 2/2001, instanta de fond a constatat ca acesta îndeplineste condițiile de valabilitate prevăzute de acest text legal.
În ceea ce privește motivul principal invocat drept cauză de nelegalitate a procesului verbal respectiv lipsa calității de contravenient a petentului instanța arată următoarele:
Potrivit art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului. Conform definiției date de OG 15/2002 prin utilizatori se întelege: „ – persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;”
Instanța învederează petentei că potrivit art. 24 alin. 2 din Ordinul nr.1501/2006 așa cum a fost completat prin Ordinul 168/2010 „Proprietarii de vehicule inmatriculate sau inregistrate sunt obligati sa solicite radierea din circulatie in termen de 30 zile de la data: a) cand vehiculul a fost dezmembrat, casat sau predat unei unitati specializate, in vederea dezmembrarii; b) scoaterii definitive din Romania a vehiculului;c) declararii furtului vehiculului; d) trecerii vehiculului inregistrat in proprietatea altei persoane...”.
Astfel dacă dorea ca în certificatul de înmatriculare a autovehiculului înmatriculat sub numărul_ să fie radiată mentiunea cu privire la calitatea sa de proprietar trebuia să solicite radierea autovehicului. În speța, o astfel de cerere din parte petentului ducea la radierea imediată din circulație a vehicului vândut, cumpărătorul nemaiavând dreptul să conducă pe drumurile publice fără a cere transcrierea respectiv înmatricularea pe numele său a autovehicului, aspect probabil nedorit de către cele două părți implicate.
Critica de nelegalitate invocată de cǎtre petentă, referitor la împrejurarea că procesul verbal nu ar cuprinde semnǎtura agentului constatator, nu este întemeiată, față de considerentele ce vor fi arătate în continuare. Astfel, trebuie reținut că art. 17 din O. G. nr. 2/2001 impune, sub sancțiunea unei nulități exprese, cerința ca procesul verbal încheiat să cuprindă semnătura agentului constatator, fără a face însă vreo distincție raportat la modalitatea concretă în care semnătura va fi executată. Prin urmare, în măsura în care există posibilitatea generării unei semnături electronice cu privire la procesul verbal încheiat în aceeași formă, trebuie considerat că o asemenea semnătură întrunește condiția la care se referă art. 17 din O. G. nr. 2/2001, câtă vreme este îndeplinită, chiar și pe această cale, rațiunea pentru care legiuitorul a instituit condiția discutată, respectiv aceea de asumare și certificare a conținutului procesului verbal de către agentul constatator. Pe de altă parte, este de observat că potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii, în toate situațiile fiind însă necesar ca semnătura electronică să întrunească cerințele stabilite de art. 4 pct. 4 din același act normativ pentru a putea fi invocată înaintea instanței, condițiile menționate fiind prezumate a fi îndeplinite în cazul unei semnături bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, după cum rezultă din art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 455/2001. În ce privește cauza de față, trebuie reliefată împrejurarea că intimata a făcut proba că agentul constatator deține certificatul calificat la care se referă textul mai sus menționat, așadar procesul verbal fiind generat în formă electronică, semnătura executată în aceeași modalitate, pe baza certificatului calificat, este valabilă și, prin urmare, întrunește inclusiv condiția la care se referă art. 17 din O. G. nr. 2/2001. În consecințǎ, întrucât procesul verbal a fost generat în formǎ electronicǎ, dupǎ cum se precizeazǎ și în cuprinsul sǎu, iar semnǎtura a fost executatǎ în aceeași modalitate, trebuie concluzionat cǎ a fost încheiat un act de constatare și sancționare contravenționalǎ în mod valabil. Fațǎ de aceastǎ precizare nu mai prezintă importanțǎ împrejurarea cǎ, în mod concret, procesul verbal a fost comunicat petentei în formǎ scrisǎ, tipǎritǎ, de vreme ce înscrisul electronic a fost generat în mod valabil și existǎ ca atare, mai ales că formalitatea comunicării este impusă, în mod imperativ, de către legiuitor, prin dispozițiile art. 25 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, care se referă la înmânarea sau comunicarea, în copie, a actului de constatare și sancționare contravențională, ca o garanție a respectării drepturilor contravenientului și în vederea asigurării informării sale cu privire la încheierea și conținutul procesului verbal. Așadar, trebuie făcută o distincție clară între, pe de o parte, generarea sau întocmirea actului de constatare în formă electronică și, pe de altă parte, reproducerea conținutului acestuia pe suport tipărit, în vederea realizării formalității de comunicare.
De asemenea, instanța de fond a reținut că potrivit fișei de identificare a autovehiculului Dacia Solenza cu nr. de înmatriculare_ (f.39) proprietarul actual este societatea petentă ., nefiind operată vreo modificare începând cu anul 2003 și până în prezent în ceea ce priveste proprietatea acestui autovehicul.
În ceea ce privește declaratia martorul S., instanța de fond constată că aceasta întărește situatia de fapt reținută mai sus, respectiv că a cumpărat de la societatea . automobilul în cauză dar ca nu a radiat automobilul la Serviciul Înmatriculari.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța de fond a reținut că petenta nu a reusit să probeze o situație contrară celei expuse în procesul verbal de către agentul constatator, prin urmare procesul verbal atacat se bucură în continuare de forță probantă.
Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat apel A. T. S.R.L., solicitând admiterea apelului, anularea în tot a sentinței atacate și rejudecând cauza pe fond, admiterea plângerii contravenționale în sensul anulării procesului-verbal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, apelanta învederează că instanța de fond a reținut o stare de fapt care nu este conformă cu realitatea.
Aceasta a statuat faptul că în 2011, a vândut autovehiculul către S. M. A., fapt care este eronat, fiindcă așa cum a arătat în fața instanței, factura fiscală este emisă în 2008, nu în 2011. De aceea, prevederile legale invocate de către instanță, anume Ordinul 168/2010, nu sunt pertinente în speța de față. în consecință sunt aplicabile normele legale în vigoare în privința radierii și înmatriculării autovehiculelor, anume cele din 2008.
Mai arată că instanța de fond face o confuzie gravă între înmatriculare, radiere si transcrierea dreptului de proprietate.
Prin urmare, înmatricularea privește admiterea în circulație a autovehiculelor, iar potrivit art. 11 alin. (3) din OUG 63/2006, înmatricularea este continuă până la scoaterea autovehiculului din circulație. Radierea, pe de altă parte, presupune scoaterea definitivă din circulație a autovehiculului, conform art. 17 alin. (1) din OUG 63/2006.
Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate intervine în cazul transmiterii ulterioare a dreptului de proprietate asupra autovehiculului, această ipoteză fiind aplicabilă situației de față.
Vehiculele supuse înmatriculării nu se radiază la schimbarea proprietarului, ci se păstrează înmatricularea care este permanentă, potrivit OUG 63/2006, și se schimbă doar titularul înmatriculării prin operațiunea transcrierii transmiterii dreptului de proprietate, astfel cum prevede textul legal indicat anterior.
Menționează că, autoritățile competente pentru înmatricularea si radierea vehiculelor sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, sub coordonarea Direcției Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor. în cazul prezentat, rezulta că nici în calitate de nou proprietar al vehiculului nu procedase la înmatricularea acestuia și nici vânzătorul (vechiul proprietar) nu solicitase radierea lui, astfel că numai organul fiscal era cel care operase ieșirea bunului din patrimoniul proprietarului. Față de speța prezentată, apreciem că organele fiscale din cadrul autorităților publice locale ca operatori de date personale, pot fi consultate în vederea certificării ieșirii (radierii) autoturismelor din proprietatea persoanelor, în situația constatării unor contravenții cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate.
Mai mult, potrivit Notei de informare a utilizatorilor rețelei de drumuri naționale din România, publicată pe site-ul oficial al C.N.A.D.N.R, S.A., aceasta prelucrează în afara datelor personale și date privind bunurile deținute. Ca atare, având în vedere că C.N.A.D.N.R. S.A. prelucrează și date referitoare la bunurile deținute de utilizatorii de autoturisme, pentru identificarea situațiilor în care autoturismele au ieșit din proprietatea unor persoane, ar fi justificat ca. înainte de emiterea proceselor-verbale contravenționale, agenții constatatori din cadrul C.-C.N.A.D.N.R. S.A. să fie obligați să consulte si baza de date a organelor fiscale, bineînțeles în temeiul unei prevederi exprese cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002.
Instanța nu a luat în considerare raportul special al Avocatului Poporului privind sancțiunile aplicate conducătorilor de vehicule în baza Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, care a fost depus la dosar. In acest raport, Avocatul Poporului punctează clar opiniile divergente ale instanțelor la nivel național în privința interpretării semnăturii electronice, iar în același timp oferă o rezolvare pertinentă si judicioasă, în sensul că procesul-verbal întocmit fără semnătura olografă a agentului constatator, chiar dacă a fost emis un certificat digital, este nul, pentru motivele expuse în motivare.
Cât privește contravențiile prevăzute de art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, privind fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă, care pot fi constatate si prin mijloace tehnice omologate, acestora le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ care obligă la semnarea proceselor-verbale contravenționale sub sancțiunea nulității absolute. în acest sens, art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede că: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu". Or, procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate si semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hârtie prin intermediul serviciilor poștale.
Apreciază că, odată ce informațiile sunt create si certificate prin semnătură electronică în mediul electronic, acestea sunt destinate utilizării lor exclusiv în mediul electronic, astfel că este nelegală transpunerea lor pe hârtie pentru a fi transmise către contravenienți.
Mai mult, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este anterioară Legii nr. 455/2001, astfel că este de la sine înțeles că prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 nu se referă la semnarea electronică a proceselor-verbale contravenționale de către agenții constatatori.
Intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin subunitatea acesteia, Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica-C., prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului si menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Susținerea apelantului, potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator si astfel procesul verbal este nul, semnătura electronica nefiind menționata in OG nr.2/2001 este neîntemeiata si nu poate fi luata in considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal din următoarele considerente. Astfel, art. 17 din OG nr. 2/2001 sancționează lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, după cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre „semnatura", astfel incat chiar daca nu se menționează expres despre semnătura electronica se poate constatata ca nu se menționează nici faptul ca semnătura ar fi olografa. Totodată, semnătura electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel incat nu se poate considera ca nelegala o asemenea semnătura pe procesul verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.
Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronica, inscris in forma electronica reprezintă o colecție de date in forma electronica intre care exista relații logice si funcționale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege inscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătura privata.
Astfel, in înțelesul art. 4.4., semnătura electronica extinsa reprezintă acea semnătura electronica care indeplineste cumulativ următoarele condiții: a) este legata in mod unic de semnatar: b) asigura identitatea semnatarului; c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legata de datele in forma electronica, la care se raportează, in asa fel incit orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Dispozițiile legale se aplica înscrisurilor generate in forma electronica, iar inscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, si efecte înscrisului sub semnătura privata. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține ca semnătura este validata de insasi semnătura in aceasta situație. Astfel, semnătura electronica este un element independent de inscris, fie ca este sub semnătura privata sau autentica, fie ca este o simpla declarație pe propria răspundere.
Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitala a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate si aplicabilitate ca si semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum in prezenta cauza, de către agentul constatator investit cu autoritatea statala, ca cele constatate in procesul verbal corespund intru-totul stării de fapt si de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.
Nici o dispoziție legala nu interzice ca semnătura electronica sa poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie intre generarea unui inscris in forma electronica si materializarea pe suport de hârtie a acestor date si informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunica originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va inmana sau, după caz, se va comunica, in copie contravenientului.
Pentru persoana căreia i se adresează, inscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, intrucat odată generat si semnat electronic, fara indoiala inscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie si destinat a fi citit cu ochiul liber. Astfel, un inscris care are asociata o semnătura electronica extinsa, cum este si procesul verbal contestat, nu isi pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil si accesibil sa fie citit in format electronic, unde se va putea vizualiza si semnătura electronica. Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisa a procesului verbal de constatare a contravenției, care in forma electronica are atașata semnătura electronica a agentului constatator, sa existe si semnătura olografa a acestuia.
Ca argument suplimentar, chiar daca ar fi fost conceputa sa fie aplicata in raporturile dintre privați, privați - autoritate si numai in format electronic, semnarea electronica a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate in acestea.
In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura se alica pe procesele verbale de contravenție, olografa sau electronica, lasand astfel posibilitatea aplicării si a semnăturii electronice.
În conformitate cu prevederile art. 16 al. 7 din același act normativ, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, obiecțiunile fiind consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Din interpretarea literară a acestui text de lege, rezultă în mod indubitabil, lipsit de echivoc, că agentul constatator are o astfel de îndatorire, numai în cazul în care contravenientul este prezent la momentul la care se constată contravenția. Ori în speța de față, în raport de specificul faptei contravenționale deduse judecății, contravenientul nu era prezent la momentul constatării contravenției, aceasta fiind constatată prin intermediul mijloacelor tehnice specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovignietei SIEGMCR.
Faptul ca apelantul nu se mai afla in posesia documentelor prevăzute de lege pentru indeplinirea procedurii de radiere, nu privește cauza de fata, procedura trebuia finalizata la data vinzarii si nu inclusa ca si apărare . apel.
In ceea ce privește cheltuielile de judecata, C.N.A.D.N.R.- CESTRJN- S.A. nu poate fi învinuita pentru intocmirea proceselor verbale de constatare a contravențiilor, comunicarea acestora si îndeplinirea tuturor obligațiilor legale pentru a susține legalitatea si temeinicia acestora, având in vedere ca instituția este abilitata in acest scop, apelantul folosindu-se de dreptul la apărare specializat, datorita neindeplinirii cuplabiie a unor obligații legale, astfel, aflându-se in situația de fata, anume de a figura ca si proprietar ce a circulat pe drumurile naționale fara a avea rovinieta valabila.
Analizând apelul prin prisma motivelor învederate, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal . Nr._, apelantaa fost sancționat în temeiul art. 8 alin.1, 2 din OG 15/2002 pentru faptul că a circulat la data de 20.06.2013 pe DN19A km 44 plus 000, Satu M. fără a deține rovinietă valabilă pentru vehiculul cu număr de înmatriculare_ .
In mod corect instanța fondului reține că potrivit fișei de identificare a autovehiculului Dacia Solenza cu nr. de înmatriculare_ (f.39) proprietarul actual este societatea petentă ., nefiind operată vreo modificare începând cu anul 2003 și până în prezent în ceea ce priveste proprietatea acestui autovehicul.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației si Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, in baza protocolului dintre aceasta instituție si C.N.A.D.N.R. S.A., astfel ca, incheierea lui se face in lipsa martorului, conform art 9, alin .(2) si (3) - OG 15/2002.
In plus, procesul verbal de contravenție este un înscris generat si semnat in forma electronica, cu respectarea prevederilor legale in materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai retine ca legea privind semnătura electronica trebuie interpretata sistematic, art. 6 si art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru inscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica.
În concluzie, Tribunalul reține că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale mai sus evocate, sens în care devin incidente prevederile art. 480 alin. 1 din codul de procedură civilă coroborate cu prevederile art. 34 alin (2) din OG nr.2/2001 se va respinge apelul împotriva Sentinței civile nr. 2775/2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de ., cu sediul in Cluj N. str. . nr.17 jud. Cluj în contradictoriu cu C.N.A.D.N.R. prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, cu sediul în București, str. .. 401A sector 6, împotriva Sentinței civile nr. 2775/2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în întregime.
Prezenta decizie este definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2014.
Președinte, A. N. | Judecător, B. G. Z. | |
Grefier, G. B. P. |
Red.A.N.
Tehn.V.A.M.
4 ex.
Judecător fond:R. D.
Judecătoria Cluj-N.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1334/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1290/2014.... → |
|---|
