Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 6626/2014. Tribunalul CLUJ

Tribunalul CLUJ - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 6626/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 2718/117/2014

Dosar nr._

Cod operator de date cu caracter personal 3184

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6626/2014

Ședința publică de la 22 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M.-F. B.

Grefier C. T.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă de contencios administrativ și fiscal formulată reclamant R. A. DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT A JUDETULUI CLUJ și pe pârât A. N. DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CLUJ, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 27.11.2014 când părțile prezente au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta R. A. de Administrare a Domeniului Public si Privat a Județului Cluj în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală a Finanțelor

Publice Cluj, a solicitat în principal, desființarea Deciziei nr. 99/06,11.2013 emisă de DGRFP Cluj-N. privind soluționarea contestației formulate de către Subscrisa în cadrul procedurii administrative prealabile și, în consecință, anularea Deciziei de impunere nr. F-CJ 987/15.07.2013 și Raportul de inspecție fiscală nr. F-CJ 757/15.07.2013, întocmit de DGFP Cluj - Activitatea de inspecție fiscală, aferent respectivei decizii de impunere, desființarea Deciziei nr. 100/06.11.2013 emisă de DGRFP Cluj-N. privind soluționarea contestației și anularea Deciziei de impunere nr. F-CJ 994/16.07.2013 emisă de DGFP Cluj și Raportul de inspecție fiscală nr. F-CJ 765/16.07.2013, întocmit de DGFP Cluj - Activitatea de inspecție fiscală, aferent respectivei decizii de impunere, în subsidiar, să se constate caracterul deductibil al sumelor aferente TVA menționate în deciziile de impunere contestate conform celor de mai sus și, în consecință, să obligați pârâta la rambursarea sumelor aferente TVA achitate suplimentar, obligarea pârâtei la restituirea sumelor ce ar face obiectul executării silite de către aceasta pe parcursul soluționării prezentei cauze, în temeiul sau drept urmare a actelor atacate,

achitarea de către pârâtă a dobânzilor prevăzute de art. 124 Cod de procedură fiscală, cu privire la sumele în privința cărora s-ar dispune rambursarea/restituirea, cu cheltuieli de judecată.

Motivele de fapt și de drept ce demonstrează temeinicia cererii de chemare în judecată:

Organizarea, funcționarea și obiectul de activitate ale RAADPP Cluj RAADPP Cluj a fost înființată prin Hotărârea nr. 75/20.06.2003 a Consiliului județean Cluj, prin transformarea Direcției Generale de Administrare a Domeniului Public și Privat al județului Cluj, în scopul „administrării, gestionării și exploatării domeniului public și privat pe care îl are în administrare". RAADPP Cluj are personalitate juridică, fiind organizată ca regie autonomă de interes public județean, în temeiul Legii nr. 15/1990, și funcționează pe bază de gestiune și autonomie financiară, sub autoritatea Consiliului județean Cluj.

Conform art. 3 din hotărârea de înființare, RAADPP Cluj are drept obiect de activitate: „inventarierea și evidența bunurilor proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale; administrarea, gestionarea și exploatarea eficientă a domeniului public și privat și a bunurilor specifice infrastructurii edilitare județene; elaborarea politicilor și strategiilor cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat; elaborarea programelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii edilitare a județului; elaborarea normelor și regulamentelor locale privind administrarea, gestionarea și exploatarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat de interes județean."

Obiectul de activitate al RAADPP Cluj este detaliat prin Regulamentul său de organizare și funcționare, aprobat prin Hotărârea nr. 12/26.01.2005 a Consiliului județean Cluj.

Astfel, în realizarea obiectului de activitate, RAADPP Cluj gestionează direct bunurile din patrimoniu care nu sunt delegate unor operatori de specialitate, elaborează programe de dezvoltare și modernizare a infrastructurii edilitare a județului, organizează și execută activitatea de administrare a rețelei rutiere de interes județean, acordă asistență tehnică consiliilor locale în acest domeniu, elaborează studii și prognoze privind dezvoltarea și sistematizarea rețelei proprii de drumuri, avizează și emite autorizații pentru instalații și construcții de orice fel care urmează a se executa în zona drumurilor administrate sau care le traversează pe acestea și urmărește derularea transporturilor agabaritice sau care depășesc prevederile legale în ce privește sarcina pe osie și care urmează a circula pe drumurile din administrare, organizează recensământul traficului rutier pe drumurile județene conform instrucțiunilor emise de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, elaborează programe de lucrări de perspectivă și anuale privind activitatea de administrare, întreținere, reparații, modernizare, refacere, consolidare a drumurilor și podurilor județene și le supune spre aprobare Consiliului județean Cluj, asigură elaborarea documentațiilor și execuția tuturor lucrărilor de drumuri, poduri și alte lucrări de artă conform programelor aprobate, urmărește modul de comportare în timp a rețelei rutiere și a lucrărilor executate sub acțiunea traficului rutier și a agenților naturali, colectând și analizând materialul tehnic necesar pentru determinarea condițiilor de exploatare și a naturii lucrărilor ce vor fi executate în viitor, exploatarea în condiții de eficiență economică a bunurilor mobile și imobile, proprietatea regiei sau administrate de aceasta, și valorificarea lor în modalitățile permise de lege, executarea lucrărilor de conservare, întreținere, construcții și reparații la imobilele și instalațiile proprii sau în administrare, precum și pentru terți în condițiile legii, efectuarea operațiunilor de transport și a altor servicii specifice obiectului propriu de activitate, etc. în acest sens, pentru realizarea obiectului de activitate, RAADPP Cluj are în administrare bunurile mobile și imobile din domeniul public și privat al județului.

În temeiul competențelor legale cu care sunt învestite, autoritățile publice ale statului sau ale colectivităților locale pot hotărî ca dreptul de proprietate publică asupra unor bunuri aparținând domeniului public să fie exercitat în plenitudinea sa, în mod direct și nemijlocit de ele însele.1 Astfel, în temeiul Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale („Legea nr. 215/2001"), consiliul județean „administrează domeniul public și privat" al unității administrativ-teritoriale în care este constituit. Situațiile de administrare directă de către colectivitățile locale, prin autoritățile lor, a bunurilor domeniului public, sunt destul de rare în practică.

De cele mai multe ori, exercitarea majorității atributelor dreptului de proprietate publică se realizează prin încredințarea acestora în administrarea unor subiecte de drept public - regii autonome sau instituții publice - aflate în raporturi juridice de drept administrativ cu titularii dreptului de proprietate. Această situație își are temeiul în prevederile art. 136 alin. (4) din Constituție: „în condițiile legii organice, ele (bunurile proprietate publică - n. autorului) pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituțiilor publice (.,.)" și este reluată în art. 868 alin. (1) din Codul civil, potrivit căruia „dreptul de administrare aparține regiilor autonome sau, după caz, autorităților administrației publice centrale sau locale și altor instituții publice de interes național, județean ori local".

În doctrina juridică, regiile autonome sunt considerate a fi persoane juridice de natură mixtă, de drept public și de drept privat, al căror scop, pe lângă prestarea serviciilor publice a căror gestiune le-a fost încredințată, constă și în punerea în valoare a bunurilor domeniului public.

În ceea ce privește drumurile județene, potrivit punctului II. 1 al anexei Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, precum și art. 7 din Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul drumurilor („OG 43/1997"), aceste bunuri fac parte din domeniul public județean, respectiv, în cazul de față, din domeniul public al Județului Cluj.

Ca regulă, conform art. 22 din OG 43/1997, administrarea drumurilor județene se asigură de către consiliul județean competent teritorial. Cu toate acestea, consiliul județean are posibilitatea încredințării respectivei atribuții unei regii autonome, conform art. 125 din Legea nr. 215/2001 și art. 11 din Ordonanța nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

În cazul de față, RAADPP Cluj exercită dreptul de administrare asupra drumurilor județene în baza unui raport de gestiune directă. Conform art. 29 din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice („Legea 51/2006"), „(1) Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice (2) Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public înființați la nivelul unităților administrativ-teritoriale, în baza hotărârilor de dare în administrare adoptate de autoritățile deliberative ale acestora; acești operatori pot fi: [...] c) servicii publice de interes local sau județean, cu personalitate juridică, înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale.(3)Operatorii organizați ca servicii publice de interes local sau județean, cu personalitate juridică, au patrimoniu propriu, funcționează pe bază de gestiune economică și se bucură de autonomie financiară și funcțională; acești operatori sunt subiecte juridice de drept fiscal, sunt titulari ai codului unic de înregistrare fiscală și ai conturilor deschise la unitățile teritoriale ale trezoreriei sau la unitățile bancare și întocmesc, în condițiile legii, buget de venituri și cheltuieli și situații financiare anuale. (4) Operatorii care își desfășoară activitatea în modalitatea de gestiune directă furnizează/prestează servicii de utilități publice prin exploatarea și administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, pe baza hotărârii de dare în administrare a serviciului, și a sistemului de utilități publice aferent serviciului, adoptată de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, precum și pe baza licenței eliberate de autoritatea de reglementare competentă. [...]"

Dreptul de administrare a bunurilor din domeniul public este un drept real, absolut, opozabil erga omnes. Potrivit art. 868 alin. (2) din Codul civil, „titularul dreptului de administrare poate folosi și dispune de bunul dat în administrare în condițiile stabilite de lege și, dacă este cazul, de actul de constituire". în consecință, rezultă că atributele posesiei, folosinței și, parțial, dispoziției se regăsesc și în conținutul juridic al dreptului real de administrare.

Astfel, atributul posesiei exercitate în temeiul dreptului de administrare nu diferă de cel al titularului dreptului de proprietate publică decât în plan volițional, având în vedere faptul că titularul dreptului de administrare stăpânește bunurile care fac obiect al proprietății publice doar ca titular al dreptului său, iar nu ca proprietar3.

În conținutul dreptului de proprietate publică, atributul dispoziției cuprinde numai dispoziția materiala, nu și pe cea juridică, deoarece acest drept este inalienabil și nu poate fi dezmembrat. Acest atribut se poate materializa prin modificarea bunurilor publice primite în administrare.

Atributul folosinței conferă titularului dreptului de administrare posibilitatea utilizării bunurilor din domeniul public în scopul îndeplinirii obiectului său de activitate, ținând totuși seama de utilitatea publică a acestor bunuri. Mai mult, fiind întreprinderi care funcționează pe principii economice, regiile autonome pot culege și folosi, în anumite limite, fructele (inclusiv cele civile) bunurilor din domeniul public primite în administrare pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfășurării activității lor.

Pe de altă parte, dreptul de administrare asupra acestor bunuri proprietate publică contribuie la constituirea patrimoniului propriu al regiei autonome, permițându-i acesteia să se manifeste ca persoană juridică și să intre în raporturi de drept civil cu terții.4

Cheltuielile de administrare și de întreținere, precum și cheltuielile de capital ale RAADPP Cluj se asigură din venituri proprii și, în completare, din alocații de la bugetul județului, în limita sumelor aprobate cu această destinație.

Potrivit art. 1 din Ordonanța nr. 43/1997, administrarea drumurilor publice „are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreținerea și exploatarea drumurilor".

În vederea realizării unor lucrări de modernizare și reabilitare a drumurilor județene, în cursul anului 2011 județul Cluj a derulat prin Consiliul Județean Cluj proceduri de achiziție publică în urma cărora a încheiat următoarele acorduri-cadru de lucrări:

- Acord-cadru nr. 39/_/11.08.2011 încheiat cu asocierea formată din Kiat Group Construct SRL, Tehnic-Asist SRL și Damar Consult SRL și

- Acord-cadru nr. 61/_/29.11.2011 încheiat cu asocierea formată din Samus Construcții SA, Construct Peron SRL și Via Procons SRL.

Respectivele acorduri-cadru aveau ca obiect stabilirea condițiilor esențiale aplicabile contractelor subsecvente pe care județul Cluj urma să le încheie ulterior cu cele două asocieri, care fuseseră declarate câștigătoare ale procedurilor de achiziție publică în cauză. Obiectul contractelor subsecvente a constat în „proiectarea, executarea, finalizarea și remedierea oricăror defecte ale lucrărilor efectuate în scopul realizării Programului de modernizare și reabilitare a drumurilor județene din Județul Cluj, pentru perioada 2011-2015."

Prin Hotărârea nr. 334/30.11.2011, Consiliul Județean Cluj a decis subrogarea RAADPP Cluj în drepturile și obligațiile Județului Cluj ce decurgeau din acordurile-cadru și contractele aferente menționate mai sus. Ulterior subrogării, RAADPP Cluj a încheiat cu executanții contracte suplimentare de proiectare și execuție lucrări în baza acordurilor-cadru, precum și contracte accesorii în vederea realizării lucrărilor de modernizare - contracte de servicii de verificare tehnică de proiect și de lucrări. Acordurile-cadru și contractele menționate mai sus reprezintă Anexa nr. 4 la prezenta cerere.

În baza respectivelor contracte de servicii, executanții au emis facturi către RAADPP Cluj, care includeau valorile lucrărilor executate și TVA aferentă, pentru care Subscrisa și-a exercitat dreptul de deducere.

În calitate de titular al dreptului de administrare asupra drumurilor județene - drept al cărui conținut se apropie de conținutul dreptului de proprietate în cazul bunurilor din domeniul public, după cum am arătat mai sus, și care nu poate fi revocat sau nu poate înceta decât în condiții specifice - RAADPP Cluj a înregistrat investițiile reprezentate de lucrările de modernizare și reabilitare în contabilitatea proprie, cu titlu de imobilizări corporale în curs de execuție.

Potrivit art. 149 alin. (1) lit. a) Cod fiscal, „bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, a căror durată normală de funcționare este egală sau mai mare de 5 ani, precum și operațiunile de construcție, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparațiile sau lucrările de întreținere a acestor active, chiar în condițiile în care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziția unei alte persoane". Articolul 1251 alin. (1) pct. 3 Cod fiscal, citat mai sus, definește activul corporal fix drept „orice activ deținut pentru a fi utilizat în producția sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau pentru scopuri administrative, dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an și valoare mai mare decât limita prevăzută prin hotărâre a Guvernului sau prin prezentul titlu". în considerarea acestor prevederi, lucrările de modernizare și reabilitare a drumurilor județene, gestionate de RAADPP Cluj, reprezintă bunuri de capital înregistrate în contabilitatea acesteia.

Conform art. 44 alin. (3) din Legea 51/2006, dacă finanțarea este asigurată din alocații bugetare (fonduri de la bugetele locale sau de la bugetul de stat), bunurile realizate în cadrul programelor de investiții aparțin domeniului public (prin unitățile administrativ-teritoriale). Ca regulă, transferul acestor bunuri în proprietatea publică se realizează la data finalizării investiției, prin hotărârea consiliului local sau județean competent. Cu toate acestea, având în vedere faptul că aceste investiții sunt realizate asupra drumurilor județene aflate în administrarea RAADPP Cluj, și bunurile de capital constând în lucrările de modernizare a acestora rămân înregistrate în contabilitatea regiei, până la încetarea gestiunii, și pot fi utilizate de RAADPP Cluj în scopul activității sale.

În cazul bunurilor de capital a căror realizare este finanțată prin subvenții, alocări bugetare, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a confirmat faptul că dreptul de deducere a TVA aferentă acestora nu poate fi limitat.

În lunile iunie - iulie 2013, DGFP Cluj a efectuat două inspecții fiscale la sediul RAADPP Cluj având ca obiect verificarea îndeplinirii obligațiilor fiscale în materia TVA în perioada 1 noiembrie 2011-31 mai 2013.

(i) Decizia de impunere nr. F-CJ 987/15.07.2013, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. F-CJ 757/15.07.2013, prin care, pentru perioada verificată 1 noiembrie 2011 - 30 aprilie 2013, s-au stabilit în sarcina Subscrisei obligații fiscale suplimentare reprezentând TVA de plată în sumă de 573.076 lei, dobânzi de întârziere în valoare de 57.719 lei și penalități de întârziere în valoare de 53.750 lei și

(ii) Decizia de impunere nr. F-CJ 994/16.07.2013, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. F-CJ 765/16.07.2013, prin care, pentru perioada verificată 1-31 mai 2013, s-au stabilit în sarcina Subscrisei obligații fiscale suplimentare reprezentând TVA de plată în sumă de 437.415 lei și dobânzi de întârziere în valoare de 251 lei.

În stabilirea obligațiilor suplimentare de plată ale Subscrisei, inspectorii fiscali au susținut că „(...) lucrările de modernizare și reabilitare a drumurilor județene sunt lucrări de interes public, iar drumurile județene sunt aflate în patrimoniul județului Cluj, TVA deductibilă aferentă acestor lucrări nu conduce la realizarea de operațiuni taxabile de către RAADPP Cluj (.,.)".

Pe de altă parte, inspectorii fiscali au argumentat că „[a]gentul economic nu a justificat cu nici un fel de documente faptul că serviciile mai sus menționate (servicii de proiectare pentru obiectivul proiectarea și execuția de lucrări de modernizare și reabilitare a drumurilor județene din județul Cluj pentru perioada 2011-2015) sunt destinate realizării de operațiuni taxabile. Datorită faptului că aceste lucrări nu sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile RAADPP Cluj nu are drept de deducere a TVA aferente lucrărilor de modernizare și reabilitare a drumurilor județene".

În urma contestării a deciziilor de impunere nr. F-CJ 987/15.07.2013 și nr. F-CJ 994/16.07.2013, pârâta a emis prin Serviciul soluționare contestații deciziile nr. 99/06.11.2013 („Decizia DGRFP nr. 99/2013") și nr. 100/06.11.2013 („Decizia DGRFP nr. 100/2013" Și, împreună cu Decizia DGRFP nr. 99/2013, denumite în continuare „Deciziile DGRFP"), prin care a respins criticile Subscrisei cu privire la obligațiile fiscale stabilite suplimentar, argumentând în principal că:

(i) „(...) pentru investițiile realizate din fonduri publice, o entitate care își desfășoară activitatea în calitate de operator în domeniul serviciilor de utilități publice nu beneficiază de exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor destinate bunurilor din domeniul public evidențiată în facturile emise de furnizorii lucrărilor de investiții, deoarece acestea nu sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor sale taxabile.";

(ii) „(...) regia (RAADPP Cluj - n. ns.) nu a justificat în timpul efectuării inspecției fiscale și nici nu a depus odată cu contestația formulată documente care să ateste realizarea veniturilor menționate (directe sau indirecte), venituri care să justifice că lucrările de modernizare și reabilitare a drumurilor județene de interes public aflate în patrimoniul jud. Cluj sunt destinate în folosul operațiunilor taxabile";

(iii) „în perioada supusă verificării agentul economic a realizat venituri din (...) tarife de utilizare a construcțiilor și instalațiilor amplasate pe zonele de siguranță ale drumurilor județene, cu mențiunea că regia nu a încasat venituri din publicitate, venituri din realizarea competițiilor sportive, venituri din taxe și impozite";

(iv) „(...) având în vedere faptul că lucrările de modernizare și reabilitare a drumurilor județene sunt lucrări de interes public, iar drumurile județene sunt aflate în patrimoniul Consiliului Județean Cluj, TVA deductibilă (subl. ns.) aferentă acestor lucrări nu conduce la realizarea de operațiuni taxabile de către RAADPP a jud. Cluj (...)."

În considerarea argumentelor detaliate în cele ce urmează, va rugăm să constatați nelegalitatea și netemeinicia Deciziilor DGRFP și, în consecință, a deciziilor de impunere emise de DGFP Cluj.

Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dreptul persoanelor impozabile de a deduce TVA datorată sau achitată pentru bunurile achiziționate și serviciile primite de acestea constituie un principiu fundamental al sistemului comun al TVA, instituit prin legislația Uniunii și, în principiu, nu poate fi limitat.

În consecință, orice limitare a acestui drept trebuie să fie justificată și, în special, expres prevăzută de lege.

După cum rezultă din art. 145(1) și art. 146(1) Cod fiscal, deductibilitatea TVA plătită de o persoană impozabilă în legătură cu o achiziție de bunuri sau servicii este condiționată exclusiv si limitativ de scopul respectivei achiziții, și anume utilizarea bunurilor sau serviciilor în cauză în folosul anumitor operațiuni.

În acest context, orice alte argumente invocate de organele fiscale, în plus față de condițiile legale aplicabile deductibilității TVA, sunt incorecte și abuzive, prin faptul că adaugă la lege.

Mai mult, susținerile organelor fiscale nu sunt nici măcar pertinente, concludente sau utile în vederea soluționării cauzei. Astfel, în privința TVA aferente serviciilor de care beneficiază o persoană impozabilă cu privire la un bun imobil, nicio prevedere legală nu condiționează deductibilitatea acesteia nici de tipul de drept exercitat de persoana în cauză asupra imobilului respectiv, nici de interesul public/privat al serviciilor.

Este evidentă netemeinicia susținerii pârâtei potrivit căreia TVA aferentă lucrărilor de modernizare și reabilitare a drumurilor județene nu poate fi dedusă deoarece respectivele drumuri „se află în patrimoniul județului Cluj", argumentul fiind greșit pentru următoarele motive: noțiunea de „patrimoniu" include „toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia" (art. 31 Cod civil);

Rezultă deci că patrimoniul include nu numai dreptul de proprietate asupra unui bun, ci și dreptul de administrare a acestuia. Prin urmare, deși dreptul de proprietate publică privind drumurile județene aparține județului Cluj, dreptul de administrare a acestora revine RAADPP Cluj, conform detaliilor din secțiunea 2 de mai sus, și se află în patrimoniul acesteia.

Chiar dacă organele fiscale au intenționat să arate prin această mențiune faptul că RAADPP Cluj nu ar avea dreptul să deducă TVA aferentă unor servicii prestate în legătură cu un bun aflat în proprietatea altei persoane (în cazul de față, în proprietatea județului Cluj), vă rugăm să aveți în vedere că această situație nu este un motiv valabil de negare a dreptului de deducere.

Legea nu impune ca persoana care își exercită dreptul de deducere a TVA cu privire la lucrările aferente unui imobil să fie titularul dreptului de proprietate asupra respectivului imobil. în acest sens, s-au pronunțat atât Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin Decizia nr. 55/2002, cât și Curtea de Apel B., prin Decizia nr. 116/R din 8 mai 2006.

De asemenea, afirmația privind calificarea lucrărilor de modernizare și reabilitare a drumurilor județene drept lucrări de interes public nu prezintă nicio relevanță în speță, deoarece deductibilitatea TVA aferente unor lucrări nu este condiționată de interesul public/privat al respectivelor lucrări/servicii, ci de posibilitatea și efectivitatea utilizării acestora în folosul operațiunilor taxabile ale persoanei în cauză. Astfel, dreptul de deducere a TVA este recunoscut „oricărei persoane impozabile" (art. 145 Cod fiscal) care desfășoară o activitate economică, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile de deducere expres prevăzute de lege.

Structura deductibilității TVA stabilită de Directiva 2006/112 se referă la toate activitățile economice, indiferent de scop sau rezultat, cu condiția ca acestea să fie ele însele supuse, în principiu, TVA6. Or conceptul de „activitate economică" are un înțeles foarte larg și este obiectiv, în sensul că activitatea trebuie analizată per se, de asemenea indiferent de scopul sau rezultatele acesteia?. Din perspectiva caracterului obiectiv al conceptului analizat, este nerelevant faptul că activitatea în cauză constă în realizarea atribuțiilor care sunt conferite și reglementate de lege în interes public8.

Nu în ultimul rând, susținerea pârâtei că „o entitate care își desfășoară activitatea în calitate de operator în domeniul serviciilor de utilități publice nu beneficiază de exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor destinate bunurilor din domeniul public (...), deoarece acestea nu sunt destinate utilizării operațiunilor sale taxabile" conduce la o respingere nelegală, apriorică, nejustificată și discriminatorie a posibilității de deducere a TVA de către această categorie de entități.

Niciun text de lege nu instituie vreo excepție cu privire la exercitarea dreptului de deducere a TVA de către operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de administrare a domeniului public și privat.

Din contră, acest drept a fost recunoscut inclusiv instituțiilor publice în legătură cu operațiunile taxabile desfășurate de acestea, respectiv acele operațiuni care nu sunt realizate în regim de autoritate.

De altfel posibilitatea deducerii TVA de către RAADPP Cluj este confirmată chiar de instituția emitentă a Deciziilor de impunere, după cum rezultă din adresa nr._/05.06.2013 emisă de DGFP Cluj (Anexa nr. 6), prin care se arată, în mod corect și în conformitate cu legea, că „RAADPP are drept de deducere a TVA-ului aferent acestor lucrări dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 (...)".

Potrivit dispozițiilor legale, singura condiție de fond a deductibilității TVA este intenția persoanei impozabile cu privire la bunurile sau serviciile achiziționate, respectiv „destinarea" lor „în folosul" operațiunilor sale taxabile. în măsura în care aceste cerințe sunt îndeplinite, persoana impozabilă are dreptul la deducerea imediată a TVA achitate în amonte, în caz contrar fiind nevoită să suporte o sarcină fiscală nejustificată.

Pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N., prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii si menținerea Deciziei nr. 99/2013 și a Deciziei nr. 100/2013.

În fapt, reclamanta solicită, în principal, desființarea Deciziei nr. 99/2013 și a Deciziei nr. 100/2013 prin care au fost soluționate contestațiile RAADPP Cluj împotriva deciziilor de impunere nr. 987/15.07.2013 și nr. 994/16.07.2013, iar în subsidiar constatarea caracterului deductibil al sumelor aferente TVA menționate în deciziile de impunere și obligarea subscrisei la rambursarea sumelor aferente TVA achitat suplimentar, cu obligarea pârâtei la restituirea sumelor ce ar face obiectul executării silite, a dobânzilor la sumele în privința cărora s-ar dispune rambursarea/restituirea.

Prin Decizia de impunere nr. F-CJ 987/15.07.2013 au fost stabilite în sarcina RAADPP Cluj obligații fiscale suplimentare în sumă totală de 684.545 lei, din care 573.076 lei debit suplimentar, 57.719 lei majorări de întârziere și 53.750 lei penalități de întârziere la sursa taxa pe valoare adăugată, stabilite în urma încheierii Raporului de inspecție fiscală din data de 15.07.2013.

Raportul de inspecție fiscală s-a întocmit ca urmare a solicitării regiei privind rambursarea sumei de 139.704 lei aferentă perioadei fiscale 01.11._13 și rezultată din decontul de T.V.A. pe luna aprilie 2013 înregistrat la organul fiscal teritorial sub nr._/ 27.05.2013 cu opțiune de rambursare a sumei negative a taxei pe valoarea adăugată.

În urma verificărilor efectuate, organele de inspecție fiscală au constatat că regia nu are drept de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată, fiind astfel respinsă cererea de rambursare.

Împotriva deciziei de impunere, reclamanta a formulat contestație, ce a fost soluționată prin Decizia nr. 99/2013, decizie a cărei anulare se solicită în prezentul litigiu.

În ceea ce privește suma de 573.076 lei, reprezentând debit suplimentar la sursa taxa pe valoarea adăugata fata de obligația fiscala declarata de contribuabil, această sumă este aferentă perioadei 01.11._13 și se datorează faptului că organele de inspecție fiscală au considerat că regia nu avea dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă facturii fiscale nr. 496/28.08.2007 (9.148 lei), respectiv aferentă achiziției de bunuri și servicii pentru realizarea programului de modernizare și reabilitare a drumurilor județene ale jud. Cluj pentru care agentul economic nu a justificat cu documente faptul că acestea sunt destinate realizării de operațiuni taxabile (563.928 lei).

În ceea ce privește suma de 9.148 lei, organele de inspecție fiscală nu au acordat dreptul de deducere este aferentă facturii fiscale nr. 496/28.08.2007 și reprezintă o parte din taxa aferentă achiziției de parapeți deformabili de tip semigreu din elemente metalice. Potrivit actului administrativ atacat, regia a procedat la deducerea parțială a taxei pe valoare adăugată (24.592 lei) la data exigibilității taxei (luna august 2007), iar pentru diferența de 9.148 lei înregistrată în evidența contabilă în contul 4428 TVA neexigibila a procedat la exercitarea dreptului de deducere in luna martie 2013 in baza situației de lucrări de lucrări primita si înregistrata în aceasta perioada.

Potrivit prevederilor legale citate, se retine ca dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugata pentru care nu au fost îndeplinite condițiile de exercitare a acestui drept in perioada in care acesta a luat naștere, el se poate realiza printr-un decont ulterior "dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui in care a luat naștere dreptul de deducere".

Având in vedere faptul ca dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugata aferenta facturii fiscale nr. 496/28.08.2007 a luat naștere in luna august 2007, aspect confirmat si de faptul ca petenta a procedat la deducerea taxei in suma de 24.592 lei la data exigibilității acesteia (august 2007), rezulta ca pentru diferența in suma de 9.148 lei dreptul de deducere putea fi exercitata in termen de 5 ani consecutivi începând cu data de 01 ianuarie 2008, respectiv cel mai târziu prin decontul de TVA aferent lunii decembrie 2012 cu termen de depunere la organul fiscal pana la data de 25.01.2013, cu condiția notificării organele fiscale competente.

Or, in contextul in care agentul economic a procedat la exercitarea dreptului de deducere prin decontul lunii martie 2013 după împlinirea termenului de 5 ani stipulat de dispozițiile legale citate mai sus, se constata ca organele de inspecție fiscala au procedat in mod legal la anularea deducerii taxei pe valoarea adăugata in suma de 9.148 lei.

In speță sunt incidente prevederile a/t 147A1 Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa, cu normele de aplicare corespunzătoare:

[...]. (2) In situația in care nu sunt îndeplinite condițiile si formalitățile de exercitare a dreptului de deducere in perioada fiscala de declarare sau in cazul in care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 146, persoana impozabila își poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale in care sunt îndeplinite aceste condiții si formalități sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui in care a luat naștere dreptul de deducere.

În ceea ce privește suma de 563.928 lei, reprezentând diferența de taxă pe valoare adăugată, această sumă este aferentă perioadei aprilie 2012-aprilie 2013 si a rezultat ca urmare a neacordării de către organele de inspecție fiscala a dreptului de realizarea de operațiuni taxabile către regie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal.

Referitor la această sumă, agentul economic susține că are drept de deducere pentru taxa aferenta lucrărilor de modernizare si reabilitare a drumurilor județene aflate in patrimoniul județului Cluj si administrate de către R.A.A.D.P.P a jud. Cluj deoarece modernizarea acestor cai de comunicații aduce beneficii, prin realizarea de venituri directe si indirecte, pe care regia le exemplifică.

De asemenea regia susține ca efectuează operațiuni cuprinse in sfera de aplicare a TVA conform prevederilor art. 145, alin. (1) si art. 146, alin. (1) din Codul Fiscal referitoare la regimul deducerilor, respectiv art. 147A1 conform căruia persoana impozabila înregistrata in scopuri de TVA are dreptul sa scadă din valoarea totala a taxei colectate valoarea totala a taxei pentru care in aceeași perioada, a luat naștere si poate fi exercitat dreptul de deducere.

Totodată agentul economic precizează ca potrivit art. 137, alin. (1) din Codul fiscal, subvențiile primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale legate de prețul de vânzare a bunurilor livrate sau serviciilor prestate nu intra in baza de impozitare a TVA, motiv pentru care regia nu a colectat TVA pentru subvențiile primite de la Consiliul Județean Cluj.

Într-adevăr, așa cum s-a reținut de către organul de control, RAADPP Cluj are în administrare drumurile județene aflate in patrimoniul jud. Cluj, pentru care se ocupa de realizarea lucrărilor de modernizare si reabilitare a acestora, inregistrand in evidenta contabila in contul 231 Imobilizări corporale in curs, contravaloarea lucrărilor cuprinse in programul de modernizare si reabilitare, acestea fiind decontate din sumele primite de la Consiliul Județean Cluj înregistrate de către RAADPP a jud. Cluj in contul 475 Subvenții pentru investiții, cont din care se achita furnizorii de bunuri si servicii așa cum este specificat la art. 2 din Hotărârea nr. 334/30.11.2011.

Aferent lucrărilor de modernizare si reabilitare a drumurilor județene executate de către presatorii de servicii, regia primește facturile emise de către furnizorii de bunuri si servicii însoțite de situații de lucrări, care sunt acceptate de către dirigintele de șantier din cadrul regiei, iar pe baza acestor documente se întocmește o nota către Consiliul Județean Cluj care conține contravaloarea situațiilor de lucrări si o cota de 2 % din valoarea lucrărilor reprezentând consultanta tehnica (diriginte de șantier). Pentru cota de 2% regia emite factura către Consiliul Județean Cluj.

R. încasează de la Consiliul Județean Cluj contravaloarea situațiilor de lucrări emise de către furnizorii de bunuri si servicii, impreuna cu cota de 2% facturata, după care achita furnizorilor contravaloarea serviciilor prestate consemnate in situațiile de lucrări.

Prin Hotărârea nr. 334/30.11.2011 la art. 2 Consiliul Județean Cluj hotareste ca sumele necesare finalizării lucrărilor de modernizare si reabilitare a drumurilor județene aprobate conform programului de modernizare si reabilitare a drumurilor județene vor fi asigurate din bugetul județului Cluj, aceste sume nefiind considerate subvenții.

Prin urmare, rezulta că orice persoana impozabila are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugata aferenta achizițiilor efectuate daca bunurile si serviciile achiziționate sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor sale taxabile, iar justificarea dreptului de deducere se efectuează cu factura emisa de către furnizori.

De asemenea se constata ca doar deținerea unei facturi care conține informațiile obligatorii prevăzute la art. 155, alin. (5) din Legea nr. 571/ 22.12.2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, nu este suficienta pentru a beneficia de dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugata, un agent economic trebuie in primul rând sa justifice faptul ca bunurile/serviciile achiziționate pe baza de factura sunt destinate utilizării in folosul operațiunilor sale taxabile, in conformitate cu prevederile legale citate.

In alta ordine de idei se retine ca bunurile ce compun sistemul centralizat de utilități publice sunt proprietate publica, iar obiectivele de modernizare si reabilitare realizate la acest sistem din surse publice, nu sunt investiții proprii pentru entitatea care le are in administrare. Acestea sunt proprietate publica si aparțin domeniului public al unității administrativ teritoriale, potrivit prevederilor art. 44, alin. (1) si alin. (3) din Legea nr. 51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilități publice, care precizează:

"(1) Finanțarea si realizarea investițiilor aferente sistemelor de utilități publice se fac cu respectarea legislației in vigoare privind inițierea, fundamentarea, promovarea si aprobarea investițiilor publice.

[...]. (3) Bunurile realizate in cadrul programelor de investiții ale unităților administrativ-teritoriale aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, daca sunt finanțate din fonduri publice [:..]"

Astfel, potrivit prevederilor legale menționate mai sus, se retine ca daca finanțarea este asigurata din fonduri publice, bunurile realizate in cadrul programelor de investiții aparțin domeniului public al unităților administrative teritoriale.

Prin urmare, se constata ca pentru investițiile realizate din fonduri publice, o entitate care își desfășoară activitatea in calitate de operator in domeniul serviciilor de utilități publice nu beneficiază de exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugata aferenta achizițiilor destinate bunurilor din domeniul public evidențiata in facturile emise de furnizorii lucrărilor de investiții, deoarece acestea nu sunt destinate utilizării in folosul operațiunilor sale taxabile.

Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei se retine ca regia nu a justificat in timpul efectuării inspecției fiscale si nici nu a depus odată cu contestația formulata documente care sa ateste realizarea veniturilor mai sus menționate (directe sau indirecte), venituri care sa justifice ca lucrările de modernizare si reabilitare a drumurilor județene de interes public aflate in patrimoniul jud. Cluj sunt destinate utilizării in folosul operațiunilor taxabile.

In perioada supusa verificării agentul economic a realizat venituri din prestări de servicii de proiectare, diriginte de șantier si consultanta asigurate de regie in cota de 2% din devizele generale aprobate pentru lucrările de investiții si modernizări de drumuri precum si pentru lucrările de întreținere curenta si periodica a drumurilor județene si tarife de utilizare a construcțiilor si instalațiilor amplasate pe zonele de siguranța ale drumurilor județene, cu mențiunea ca regia nu a încasat venituri din publicitate, venituri din realizarea competițiilor sportive, venituri din taxe si impozite.

In concluzie, având in vedere faptul ca lucrările de modernizare si reabilitare a drumurilor județene sunt lucrări de interes public, iar drumurile județene sunt aflate in patrimoniul Consiliului Județean Cluj, TVA deductibila aferenta acestor lucrări nu conduce la realizarea de operațiuni taxabile de către R.A.A.D.P.P a jud. Cluj așa cum se prevede la art. 145, alin. (2), lit. a) din Legea 571/22.12. 2003 privind Codul fiscal.

Referitor la suma de 111.469 lei, reprezentând majorări de întârziere (57.719 lei) si penalități de întârziere (53.750 lei) la sursa taxa pe valoarea adăugata, se retine ca aceste obligații suplimentare datorate bugetului de stat au fost calculate pentru debitul suplimentar stabilit in sarcina reclamantei la aceasta sursa, accesorii calculate la fiecare scadenta la plata din perioada verificata, respectiv pentru perioada 25.05._13.

Prin Decizia de impunere nr. F-CJ 994/65.07.2013, au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare in suma totala de 437.666 lei, reprezentând debit suplimentar (437.415 lei) si majorări de întârziere (251 lei) la sursa taxa pe valoarea adăugata, in baza constatărilor din Raportul de inspecție fiscala din data de 16.07.2013.

Raportul de inspecție fiscală s-a întocmit ca urmare a solicitării regiei privind rambursarea sumei de 367.760 lei aferenta perioadei fiscale 01.05._13 si rezultata din decontul de T.V.A. pe luna mai 2013 înregistrat la organul fiscal teritorial sub nr._/25.06.2013 cu opțiune de rambursare a sumei negative a taxei pe valoarea adăugata.

În urma verificărilor efectuate, organele de inspecție fiscală au constatat că regia nu are drept de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată, fiind astfel respinsă cererea de rambursare.

Împotriva deciziei de impunere, reclamanta a formulat contestație, ce a fost soluționată prin Decizia nr. 100/2013, decizie a cărei anulare se solicită în prezentul litigiu.

În ceea ce privește suma de 437.415 lei, reprezentând debit suplimentar la sursa taxa pe valoarea adăugata fata de obligația fiscala declarata de contribuabil, aceasta diferența de taxa pe valoarea adăugata in suma totala de 437.415 lei este aferenta perioadei 01.05.2013-31,05.2013 si a rezultat ca urmare a neacordarii de către organele de inspecție fiscala a dreptului de deducere a taxei aferenta unor achiziții de bunuri si servicii care nu conduc la realizarea de operațiuni taxabile către regie, in conformitate cu prevederile art. 145, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal.

Pentru această sumă, agentul economic susține ca are drept de deducere pentru taxa aferenta lucrărilor de modernizare si reabilitare a drumurilor județene aflate in patrimoniul județului Cluj si administrate de către R.A.A.D.P.P a jud. Cluj deoarece modernizarea acestor cai de comunicații aduce beneficii, prin realizarea de venituri directe si indirecte.

Din conținutul Raportului de inspecție fiscala se retine ca in urma verificării documentelor contabile, organele de inspecție fiscala au constatat ca regia are in administrare drumurile județene aflate in patrimoniul jud. Cluj, pentru care se ocupa de realizarea lucrărilor de modernizare si reabilitare a acestora, înregistrând in evidenta contabila in contul 231 Imobilizări corporale in curs, contravaloarea lucrărilor cuprinse in programul de modernizare si reabilitare, acestea fiind decontate din sumele primite de la

Consiliul Județean Cluj înregistrate de către RAADPP a jud. Cluj in contul 475 Subvenții pentru investiții, cont din care se achita furnizorii de bunuri si servicii așa cum este specificat la art. 2 din Hotărârea nr. 334/30.11.2011.

Rezulta ca orice persoana impozabila are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugata aferenta achizițiilor efectuate daca bunurile si serviciile achiziționate sunt destinate utilizării in folosul operațiunilor sale taxabile, iar justificarea dreptului de deducere se efectuează cu factura emisa de către furnizori.

De asemenea se constata ca doar deținerea unei facturi care conține informațiile obligatorii prevăzute la art. 155, alin. (5) din Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, nu este suficienta pentru a beneficia de dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugata, un agent economic trebuie in primul rând sa justifice faptul ca bunurile/serviciile achiziționate pe baza de factura sunt destinate utilizării in folosul operațiunilor sale taxabile, in conformitate cu prevederile legale citate.

In alta ordine de idei se retine ca bunurile ce compun sistemul centralizat de utilități publice sunt proprietate publica, iar obiectivele de modernizare si reabilitare realizate la acest sistem din surse publice, nu sunt investiții proprii pentru entitatea care le are in administrare. Acestea sunt proprietate publica si aparțin domeniului public al unității administrativ teritoriale, potrivit prevederilor art. 44, afin. (1) si alin. (3) din Legea nr. 51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilități publice, care precizează:

"Finanțarea si realizarea investițiilor aferente sistemelor ;de utilități publice se fac cu respectarea legislației in vigoare privind inițierea, fundamentarea, promovarea si aprobarea investițiilor publice.

Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei se retine ca regia nu a justificat in timpul efectuării inspecției fiscale si nici nu a depus odată cu contestația formulata documente care sa ateste realizarea veniturilor mai-sus menționate (directe sau indirecte), venituri care sa justifice ca lucrările de modernizare si reabilitare a drumurilor județene de interes public aflate in patrimoniul jud. Cluj sunt destinate utilizării in folosul operațiunilor taxabile.

In concluzie, având in vedere faptul ca lucrările de modernizare si reabilitare a drumurilor județene sunt lucrări de interes public, iar drumurile județene sunt aflate in patrimonial Consiliului Județean Cluj, TVA deductibila aferenta acestor lucrări nu conduce la realizarea de operațiuni taxabile de către R.A.A.D.P.P a jud. Cluj așa cum se prevede la art. 145, alin. (2), lit. a) din Legea 571/22.12. 2003 privind Codul fiscal.

În ceea ce privește suma de 251 lei, reprezentând majorări de in târzie re la sursa taxa pe valoarea adăugata, aceste obligații suplimentare datorate bugetului de stat au fost calculate pentru debitul suplimentar stabilit in sarcina reclamantei la aceasta sursa, accesorii calculate pentru perioada 26.06._13.

În ceea ce privește constatarea caracterului deductibil al sumelor aferente TVA în ceea ce privește obligarea subscrisei la restituirea sumelor ce ar face obiectul executării silite, invocăm excepția necompetenței instanței de contencios administrativ, întrucât fiind vorba de o întoarcere a executării silite, competența aparține instanței de executare.

În ceea ce privește dobânzile solicitate cu privire la sumele în privința cărora s-ar dispune rambursarea, vă rugăm să aveți în vedere că în temeiul prevederilor art. 124 Cod procedură fiscală, pentru a se acorda dobânda fiscală, trebuie îndeplinită condiția expres prevăzută de art.117 alin.(2) și alin.(2&1) din OG nr. 92/2003.

Astfel, dobânda fiscală poate fi acordată, la cererea contribuabilului, din ziua următoare expirării termenului acordat de Codul de procedură fiscală, respectiv termenul de 45 zile de la data înregistrării cererii de restituire a sumelor certe, lichide și exigibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

R. A. de Administrare a Domeniului Public si Privat a Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., .. 3-5, jud. Cluj, J_, CUI_, cont RO22TREZ_X019805 deschis la Trezoreria Municipiului Cluj-N., cu sediul ales la Cabinet Avocat M. & Asociații S.P.A.R.L., cu sediul în București, Bulevardul Aviatorilor nr. 43, sector 1,

Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj, cu sediul în Piața A. I. nr. 19, jud.Cluj.

Pronunțată în ședința publică de la 22 Decembrie 2014.

Președinte,

M.-F. B.

Grefier,

C. T.

Red.M.F.B.

Tehn.V.A.M.

4 ex./21.01.2015

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 335/2014. Tribunalul CLUJ		Anulare act administrativ. Sentința nr. 427/2014. Tribunalul CLUJ →

Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 6626/2014. Tribunalul CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 6626/2014. Tribunalul CLUJ