Contestaţie la executare. Decizia nr. 486/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 486/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 12-03-2014 în dosarul nr. 14054/211/2012
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 486/R/2014
Ședința publică din data de 12 martie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător A. G. C.
Judecător F. C. J.
Grefier C. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta C. R. împotriva Sentinței civile nr._/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._ privind și pe intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin DGFP CLUJ, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat T. M., reprezentantul recurentei, lipsa fiind recurentul și intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul recurentei depune taxa de timbru în cuantum de 92 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond în susținerea recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr._/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 18.12.2012 în dosarul nr._ s-a respins cererea formulată de contestatoarea C. R. în contradictoriu cu intimata A.F.P. Cluj-N..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin prisma dispozițiilor art. 131 din O.G. 92/2003 privind C.pr.fiscală,prescripția dreptului de a cere executarea silită invocata de contestatoare este nefondata, raportat la situatia contributiilor depusa de intimata la fila 18 de unde rezulta ca debitul s-a calculat pentru perioada 2007 – 2008.
Apoi, Legea nr.95/2006 consacră participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului național unic de asigurări de sănătate. Obligația virării potrivit actului normativ arătat revine și persoanelor fizice care exercită profesii liberare sau celor care sunt autorizate să desfășoare activități independente (art.215). În acest caz contribuția lunară se stabilește sub forma unei cote care se aplică asupra veniturilor realizate.
Din conținutul actelor normative arătate reiese că persoanele care exercită profesii liberale respectiv persoanele autorizate să desfășoare activități independente au obligația să depună declarații privind obligațiile la FNUASS și a plății contribuției aferente veniturilor independent de încheierea unui contract.
Contestatoarea face parte din categoria persoanelor ce desfășoară activitate independentă fiind reținuta incidența dispozițiilor Legii nr.95/2006, ale OG nr.92/2003 respectiv plata contribuției către fondul unic al asigurărilor de sănătate.
Categoriile de persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribuției, sunt limitativ prevăzute de art. 213 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, astfel încât contestatoarea datoreaza contribuția către fondul unic al asigurărilor de sănătate in functie de veniturile pe care le realizeaza pe langa pensie si nu in raport de pensia pe care o percepe.
În materia fiscală accesoriile sunt datorate de drept ca urmare a neplății la termen a creanțelor principale indiferent de existența sau nu a unei culpe din partea contribuabilului iar prin normele legale incidente nu se prevede ca și condiție prealabilă incunostintarea. Dimpotrivă, normele prevăd expres că se datorează majorări de întârziere pentru neplata la scadență a creanțelor fiscale stabilite potrivit legii.
Astfel, contestatoarea a realizat venituri impozabile din desfășurarea unei activități libere care se supun impozitului pe venit și avea obligația legală de a plăti o contribuție lunară către fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în forma unei cote procentuale care se aplică asupra veniturilor impozabile. Obligația de a depune declarațiile prevăzute atât de OG nr.92/2003 și art. 215 din Legea nr.95/2006 nu a fost îndeplinită, iar stabilirea obligațiilor sale fiscale în această materie s-a realizat printr-o decizie de impunere emisă din oficiu de către organul fiscal în temeiul art.83 alin.4 din OG nr.92/2003.
Drepturile și obligațiile asigurărilor sunt stabilite anual prin contractul cadru așa cum prevede Legea nr.95/2006 art.257. Acestea sunt aduse la cunoștința asiguraților prin publicarea în monitorul oficial atât a contractului cadru cât și a normelor metodologice de aplicare a acestuia. Ca atare necunoașterea caracterului exigibil al acestei creanțe bugetare de la data realizării veniturilor asupra cărora se calculează contravine principiului nemo censetur ignorare lege. Obligația de plată se naște de la data realizării venitului și nu în virtutea contractului de asigurare, prin urmare contestatoarea este ținuta nu numai la plata datoriei principale ci si la plata accesoriilor.
Cu respectarea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 301 din Codul de procedură civilă, contestatoarea C. R. a promovat calea de atac a recursului, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că între ea și Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu a existat niciun contract de asigurare, nu i s-a comunicat vreo decizie de impunere cu privire la sumele datorate la FNUASS, motiv pentru care intimata nu avea dreptul că calculeze contribuții la FNUASS. Recurenta a mai arătat că C.A.S. Cluj nu avea competența de a stabili obligații fiscale, această obligație revenind Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-N..
Deși legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare și nici nu a fost reprezentată în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică incidente, tribunalul îl apreciază ca fiind întemeiat și urmează a-l admite pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță, contestatoarea C. R. a solicitat anularea titlului executoriu nr._/25.05.2012 emis de Casa de Asigurări de Sănătate a județului Cluj, iar motivarea cererii privește atât aspecte procedurale, cât și motive de nelegalitate a titlului executoriu.
Potrivit susținerilor intimatei, executarea silită a fost demarată în speță în vederea realizării creanței individualizate prin Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante emisă de C.A.S. Cluj pe numele contestatoarei la data de 29.12.2011.
În conformitate cu dispozițiile art. 41 din Codul de procedură fiscală, prin act administrativ fiscal se înțelege „actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale”.
Raportat la această definiție, înscrisul intitulat „Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante” reprezintă doar un act de evidență contabilă, cu valoare probatorie pentru plățile efectuate, dar fără a fi emis în vederea executării vreunei dispoziții legale și fără a fi apt să producă efecte prin el însuși, adică să dea naștere, să modifice sau să stingă drepturi și obligații în favoarea, respectiv în sarcina contribuabilului. Este vorba doar de o situație contabilă, pe baza căreia s-ar putea eventual întocmi un titlu de creanță.
Pe de altă parte, tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor din Codul de procedură fiscală, colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz, iar art. 141 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 prevede în mod expres că „Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege”.
Făcând aplicarea acestor dispoziții legale, urmează că în speță se impunea emiterea de către organul fiscal a unei decizii de impunere prin care să se individualizeze accesoriile datorate de recurentă la FNUASS, titlu de creanță care trebuia comunicat cu respectarea art. 44 din același act normativ și doar după expirarea termenului de plată de care beneficia contestatoarea se putea proceda la emiterea titlului executoriu și la executarea silită a sumei.
Organul fiscal nu a respectat această procedură, procedând în mod direct la emiterea titlului executoriu.
Întrucât titlul executoriu a fost emis în mod nelegal, în lipsa unui titlu de creanță, tribunalul apreciază că executarea silită a fost demarată în mod nelegal, sens în care va admite în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din codul de procedură civilă recursul formulat de contestatoare împotriva Sentinței civile nr._/2012 a Judecătoriei Cluj-N., pe care o va modifica în întregime în sensul admiterii contestației la executare și anulării titlului executoriu nr._/25.05.2012 emis de Casa de Asigurări de Sănătate a județului Cluj.
În temeiul art. 23 alin. 1 lit. e din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, actualizată, se va dispune restituirea în favoarea contestatoarei a taxelor judiciare de timbru achitate atât la fond, cât și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta C. R. împotriva Sentinței civile nr._/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 18.12.2012 în dosarul nr._, pe care o modifică în întregime în sensul admiterii contestației la executare formulată.
Anulează titlul executoriu nr._/25.05.2012 emis de Casa de Asigurări de Sănătate a județului Cluj.
Dispune restituirea taxei judiciare de timbru achitată la fond și în recurs de contestatoare.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 martie 2014.
Președinte, E. B. | Judecător, A. G. C. | Judecător, F. C. J. |
Grefier, C. T. |
Red.AGC/tehn.MG
2 ex. 29.05.14
Jud. fond C. R.
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
