Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 5642/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5642/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 7110/117/2012
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5642/2014
Ședința publică din 10 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-F. B.
Grefier R. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta M. D. A., în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE SANATATE A JUDETULUI CLUJ, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei, av. S. I. G. în substituirea av. O. P., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta cauză se află la primul termen de judecată după repunerea pe rol a cauzei la cererea reclamantei.
Reprezentanta reclamantei arată că în prezenta cauză nu mai subzistă motivul suspendării litigiului, depunând în acest sens la dosar copie a Sentinței Civile nr. 835/2012 pronunțată de Curtea de Apel București, prin care s-au anulat în parte dispozițiile art. 35 alin. 1 din Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007.
Instanța, deliberând asupra cererii de repunere pe rol formulată de reclamantă, constată că nu mai subzista motivele suspendării, excepția de nelegalitate fiind soluționată irevocabil.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar chitanța privind achitarea onorariului avocațial și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 392 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul asupra excepției de nelegalitate.
Reprezentanta reclamantei apreciază că raportat la dispozițiile Sentinței Civile nr. 835/2012 pronunțată de Curtea de Apel București, prin care s-au anulat în parte dispozițiile art. 35 alin. 1 din Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007, apreciază că excepția nelegalitate e fondată, motiv pentru care solicită admiterea solicitării privind anularea Deciziei de impunere, aceasta fiind emisă de un organ necompetent. Totodată, solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin incheierea pronunțată la data de 25 mai 2012 in dosarul civil nr._/211/2011 Judecătoria Cluj-N. a investit această instanță cu soluționarea excepției de nelegalitate a a deciziei de impunere nr._ emisă de casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj la data de 9.12.2010.
Excepția de nelegalitate a fost a fost invocată de contestatoarea M. D. A. in cadrul litigiului avand ca obiect contestație la executare, in contradictoriu cu intimata C. de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj.
A arătat petenta –contestatoare că analizarea legalității deciziei de impunere -emise în baza art. 35 din Ordinul 617/2007 - depinde inevitabil de statuarea ne/legalității acestui text legal (desigur, cu referire directă la prezenta speță), iar nelegalitatea art. 35 din Ordin va conduce la concluzia că decizia de impunere a fost emisă în lipsa oricărei abilitări, competența aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Astfel, observând legătura indisolubilă dintre deciziile de impunere - pe care le critică sub aspectul legalității în procedura prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004 și art. 35 din Ordinul 617/2007 care de fapt a stat la baza emiterii lor după cum se și arată în expunerea temeiurilor respectivelor decizii, susținem că Tribunalul se va putea pronunța asupra legalității deciziilor de impunere cu nr. de înregistrare_/09.12.2010 abia după ce se va cerceta legalitatea art. 35 amintit.
In fața Tribunalului Cluj petenta a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 35 din Ordinul nr. 617/2007 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. In conformitate cu prevederile art 4 din Legea nr 554/2004 tribunalul a dispus trimiterea excepției de nelegalitate spre competentă soluționare, Curții de Apel Cluj concomitent cu suspendarea cauzei de față până la soluționarea excepției .
Prin Decizia nr.6319/2013 a Inaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată in dosarul civil nr._, a fost respinsă irevocabil excepția de nelegalitate a art. 35 din Ordinul nr. 617/2007 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Deliberând asupra excepției de nelegalitate a deciziei de impunere nr._ emisă de casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj la data de 9.12.2010, raportat la prevederile legale incidente, ținând seama de argumentele părților și intreg materialul probator administrat tribunalul reține următoarele:
In ce priveste argumentul privind necompetența Casei de Asigurări de Sănătate de a stabili și individualiza creanțe fiscale în sarcina reclamantei,prin emiterea de Decizii de impunere instanta retine ca potrivit dispozițiilor art. 35 din Normele Metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate aprobate prin Ordinul nr. 617/2007, emis de C. Națională de Asigurări de Sănătate:
(1) În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.
(2) Titlul de creanță prevăzut la alin. (1) devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege.
Măsurile de executare silită pentru care este abilitată C. conform art. 216 din Legea nr. 95/2006 se pot întreprinde doar dacă există un titlu executoriu formal valabil și în fond temeinic.
Ca atare, prevederea din textul art. 35 din Normele Metodologice, privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate aprobate prin Ordinul nr. 617/2007, emis de C. Națională de Asigurări de Sănătate conform căreia C. este abilitată să emită decizii de imputare care la scadență au valoare de titlu executoriu nu modifică dispozițiile legale mai sus analizate ci doar explicitează modalitatea concretă de realizare .
Instanta retine, de asemenea, că textul art 35 din Ordinul nr. 617/2007 emis de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a făcut obiectul analizei d elegalitate in in cadrul procedurii exceptiei de nelegalitate reglementate de art 4 din Legea nr 554/2004, Inalta Curte de Casație și Justiție respingând irevocabil excepția de nelegalitate ,prin Decizia nr.6319/2013 pronunțată in dosarul civil nr._ .
Pe de altă parte, este real că prin sentința nr. 835 din 8 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București in dosarul nr._ s-a dispus anularea in parte a dispozițiilor art. 35 alin. 1 din Ordinul nr. 617/2007 emis de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate insă la data emiterii deciziilor de impunere contestate in cauza de față C. de Asigurări de Sănătate avea competența emiterii acestor acte ,efectele sentinței civile 835/2012 pronunțate de Curtea de Apel București producându-se doar după rămânerea definitivă a acestei hotărâri ca urmare a anulării recursului CNAS prin decizia 6192 din 17.09.2013 a ICCJ și publicarea în Monitorul Oficial. În acest sens sunt și dispozițiile art.23 din Legea 554/2004 conform cărora hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă prin care se anulează un act administrativ cu caracter normativ are putere numai pentru viitor.
Prin urmare ,instanța reține calitatea de organ fiscal recunoscută pârâtei de prevederile Legii 95/2006 coroborate cu art.35 din Ordinul 617/2007, calitate care determină posibilitatea de a emite titluri de creanță fiscală pentru obligațiile reprezentând contribuții la FNUASS în conformitate cu art.86 C.proc.fiscală.
In ce priveste obligativitatea achitarii contributiei la FBUASS instanta retine ca Legea nr.95/2006 consacră participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului național unic de asigurări de sănătate. Obligația virării potrivit actului normativ arătat revine și persoanelor fizice care exercită profesii liberare sau celor care sunt autorizate să desfășoare activități independente (art.215). În acest caz contribuția lunară se stabilește sub forma unei cote care se aplică asupra veniturilor realizate.
Din conținutul actului normativ arătate reiese că persoanele care exercită profesii liberare respectiv persoanele autorizate să desfășoare activități independente au obligația să depună declarații privind obligațiile la FNUASS și a plății contribuției aferente veniturilor independent de încheierea unui contract.
Reclamanta face parte din categoria persoanelor ce desfășoară activitate independentă context în care în mod corect parata C. de A. de Sanatate, prin actele contestate, a reținut incidența art.51 din OUG nr.150/2002 a dispozițiilor Legii nr.95/2006, ale OG nr.92/2003 respectiv plata contribuției către fondul unic al asigurărilor de sănătate.
Corecte sunt și reținerile autorității recurente în privința accesoriilor. În materia fiscală accesoriile sunt datorate de drept ca urmare a neplății la termen a creanțelor principale indiferent de existența sau nu a unei culpe din partea contribuabilului. Astfel, conform Codului de procedură fiscală art.85 impozitele, taxele contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc fie prin declarație fiscală în condițiile art.82 alin.2 și 86 alin.4, fie prin decizie emisă de organele fiscale, creanțele fiscale fiind scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează (art.111). Tot astfel art.119 alin.1 C.pr.fic. prevede că pentru neachitarea la termenul scadent de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen majorări de întârziere.
Același Cod prin art.120 mai prevede că majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere începând chiar din ziua următoare termenului de scadență până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Prin normele enunțate nu se prevede ca și condiție prealabilă incunostintarea Dimpotrivă normele prevăd expres că se datorează majorări de întârziere pentru neplata la scadență a creanțelor fiscale stabilite potrivit legii.
Petentaa realizat venituri impozabile din desfășurarea unei activități liberale care se supun impozitului pe venit și avea obligația legală de a plăti o contribuție lunară către fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în forma unei cote procentuale care se aplică asupra veniturilor impozabile . Astfel avea obligația de a depune și declarațiile prevăzute atât de OG nr.92/2003 și art. 215 din Legea nr.95/2006. Această obligație de a depune declarații nu a fost îndeplinită iar stabilirea obligațiilor sale fiscale în această materie s-a realizat printr-o decizie de impunere emisă din oficiu de către organul fiscal în temeiul art.83 alin.4 din OG nr.92/2003. Ori în condițiile Legii ce reglementează sistemul de asigurări de sănătate chiar dacă reclamanta nu ar fi beneficiat în mod voluntar de asigurările de sănătate ar fi avut obligatia de a contribui la sistemul național de asigurări de sănătate indiferent de opțiunea acesteia de a nu accesa sistemul public de sănătate.
Pe de altă parte, având în vedere obligația petentei de a achita obligațiile fiscale principale, acesta datorează și obligațiile fiscale accesorii conform art.119 și 120 C.proc.fiscală raportat la art.259 alin.7 lit.b din Legea 95/2006.
Potrivit acestor prevederi în intervalul termenului de prescripție fiscală prev.de art.91 C.proc.fiscală, C. de Asigurări de Sănătate poate stabili atât obligațiile fiscale principale reprezentând contribuția legală lunară la care sunt obligați asigurații, contribuție calculată asupra veniturilor impozabile realizate, cât și obligații fiscale accesorii care se calculează raportat la termenele de scadență stabilite prin normele de aplicare pentru plata contribuției curente.
Majorările de întârziere nu pot fi înlăturate pe ideea de culpă a instituției publice care nu și-a îndeplinit obligația de informare și notificare a contribuabililor pentru că această excludere de la plata majorărilor de întârziere trebuia stipulată prin lege și normele de aplicare. Având temei legal doar pentru stabilirea acestor majorări și nu pentru înlăturarea acestora, susținerea petentei de sancționare a conduitei autorității publice prin înlăturarea acestor majorări de întârziere este lipsită de fundament.
Pentru toate considerentele mai sus expuse precum și in temeiul art 4 din Legea nr 554/2004 instanța va respinge excepția de nelegalitate a Deciziei de impunere nr._/09.12.2010 invocată de petenta M. D. A. în contradictoriu cu intimata C. de Asigurări de Sănătate a Judetului Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate a Deciziei de impunere nr._/09.12.2010 invocată de petenta M. D. A., dom,. în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu intimata C. de Asigurări de Sănătate a Judetului Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud.Cluj.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Octombrie 2014.
Președinte, M.-F. B. | ||
Grefier, R. P. |
Red. M.F.B.
Tehn.V.A.M.
4 ex./23.10.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1362/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
