Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 1100/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1100/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 31-01-2014 în dosarul nr. 7990/117/2013
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1100/2014
Ședința publică de la 31 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-F. B.
Grefier S. O.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant G. A. și pe pârât I. T. DE REGIM SILVIC SI DE VANATOARE CLUJ, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant av. A. V.-A., lipsind pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pârâtul s-a conformat dispozițiilor instanței din ședința din data de 13 decembrie 2013 de a depune întreaga documentație care a stat la baza emiterii Deciziei Curții de Conturi nr. 50/18.12.2012 și a Deciziei 46/29.11.2012, depunând la data 28 ianuarie 2014 prin serviciul registratură al Tribunalului.
Reprezentanta reclamantului declară în fața instanței că a studiat aceste înscrisuri.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri atașate acțiunii și înscrisurile depuse de pârât, în baza art. 254 C.Proc. civilă, apreciind că acestea sunt utile, concludente și pertinente pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța închide etapa probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și anularea Deciziei de imputare nr. 35 din 04.04.2013 emisă de pârât, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar 2 chitanțe reprezentând onorariu avocațial.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul G. A. în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE REGIM SILVIC SI DE VANATOARE CLUJ, a solicitat instanței anularea Deciziei de imputare nr.35/04.04.2013 emisă de pârât ca nelegală și netemeinică, precum și înlăturarea consecințelor ce decurg din aceasta, și anume anularea debitului de 864 lei stabilit în sarcina sa, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Decizia de imputare nr.35/04.04.2013 emisă de pârât i s-a imputat suma de 864 lei, reprezentând plată necuvenită acordată d-nei H. A. și că decizia atacată este nelegală și netemeinică, impunându-se anularea acesteia.
A mai arătat reclamantul că decizia susmenționată este tardivă, fiind emisă cu depășirea termenului legal imperativ de 30 de zile prevăzut de art.85 alin.1 din Legea nr. 188/1999 și cu toate că in cadrul deciziei s-a considerat că actul de constatare îl constituie Referatul nr.2504/18.03.2013, în realitate, paguba a fost constatată cu ocazia controlului efectuat de curtea de Conturi, sens în care s-a întocmit la data de 09.11.2012 Raportul de control nr.1741/7915/09.11.2012, Decizia nr.46/29.11.2012 și Decizia nr.50/18.12.2012 privind dispunerea măsurilor pentru stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin plata nelegală a unor despăgubiri și de la acea dată curge termenul imperativ de 30 de zile.
De asemenea, reclamantul a învederat că, deși în cadrul răspunsului la plângerea prealabilă pârâta a apreciat că termenul de 30 zile curge din data de 18.03.2013, când a fost desemnată persoana care să stabilească valoarea exactă a pagubei și persoana responsabilă de producerea ei, prevederile art.85 din Legea nr. 188/1999 precizează in mod clar că termenul de 30 de zile curge de la constatarea pagubei.
Or, paguba fost constatată de către Curtea de Conturi în data de 09.11.2012 în baza art.33 alin.3 din Legea nr. 94/2012, astfel că actul de constatare al pretinsei pagube îl constituie Raportul Curții de Conturi, iar de la data întocmirii acestuia și până la data emiterii deciziei de imputare au trecut mai mult de 30 de zile, motiv pentru care se impune anularea deciziei de imputare ca tardivă.
Pe de altă parte, reclamantul a apreciat că decizia de impunere nu este motivată în fapt și în drept și că din cuprinsul acesteia nu rezultă care este temeiul de drept al actului atacat și nici actele care au stat la baza emiterii acesteia, fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare.
Totodată, s-a menționat că Referatul nr.2504/18.03.2013 nu poate constitui temeiul de drept, ci decizia atacată trebuie să indice în mod clar și neechivoc norma de drept încălcată de reclamant și textul de lege în baza căruia i se poate imputa pretinsa pagubă.
A mai învederat reclamantul că a solicitat expres acordul pârâtului de a avea acces la documentele asupra cărora s-a efectuat controlul tematic al Curții de Conturi pentru a-și putea formula apărarea, dar și pentru a putea sprijini pârâtul, însă cererea sa a fost respinsă și că decizia de imputare nu conține o descriere a faptei, astfel că nici reclamantul și nici instanța investită cu efectuarea controlului de legalitate a acestui act administrativ nu poate cunoaște și analiza aspectele imputate.
Reclamantul a apreciat că lipsa motivării actului administrativ atacat constituie o încălcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bună administrare prevăzut de art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și o încălcare a obligațiilor constituționale a autorităților administrative de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora.
Reclamantul a considerat că nu este răspunzător de producerea pretinsei pagube, Procesul-verbal nr.6/08.11.2010 și Decizia nr.13/03.12.2010 fiind emise cu respectarea dispozițiilor legale și a stării de fapt constatate în speță și a menționat că în calitatea sa de inspector șef din cadrul I.T.R.S.V. Cluj-N. a emis Decizia nr.13/03.12.2010, prin care s-a aprobat Procesul-verbal nr.6/08.11.2010 și s-a constatat și evaluat o pagubă produsă de un exemplar din specia urs brun, precum și faptul că in cadrul acestui proces-verbal s-a menționat și împrejurarea că a fost identificată doar o porcină metis, pentru care se va acorda o despăgubire la prețul pieții.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I. T. DE REGIM SILVIC SI DE VANATOARE Cluj-N., a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a arătat că decizia de imputare nr. 35/04.04.2013 a fost emisă în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art.85 din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare, în termenul de la data la care conducătorului instituției i s-a adus la cunoștință valoarea integrală a prejudiciului, precum și persoanele vinovate.
A mai arătat pârâtul că prin Raportul și prin Decizia nr. 46/29.11.2012 Curtea de Conturi a precizat doar că, urmare verificărilor efectuate prin sondaj, a identificat mai multe abateri și existența unor prejudicii, urmând să se ia măsuri de către conducerea instituției, pentru ca să se determine toată valoarea prejudiciului, iar după verificarea tuturor documentelor, să se identifice valoarea integrală a prejudiciului care urmează a fi recuperată și persoanele vinovate, iar prin Decizia nr. 50/2012 a fost desemnată persoana căreia i s-a dispus să identifice toate situațiile în care s-au acordat despăgubiri proprietarilor care nu au îndeplinit condițiile legale de acordare, respectiv animalele nu au fost crotaliate, potrivit legii, nu au fost respectate termenele de soluționare a dosarelor, despăgubirea s-a acordat pentru un număr mai mare de animale ucise, decât cele din certificatele sanitar veterinare constatatoare. Din verificările efectuate Curtea de Conturi a stabilit doar că din dosarele verificate rezultă că au fost achitate nelegal despăgubiri pentru pagube produse de speciile de faună de interes cinegetic, animalelor domestice.
În urma acestor verificări, persoana desemnată a solicitat toate dosarele de despăgubiri existente la C. Vânătoare și de la compartimentul economico-financiar, din cadrul instituției, sens în care, a constatat că într-adevăr există deficiențe la dosarele de despăgubiri în cauză, pe care le-a materializat în cuprinsul Raportului nr. 2504/18.03.2013 pe care l-a adus la cunoștința conducătorului instituției.
Pârâtul a apreciat că decizia de imputare atacată trebuie analizată prin prisma Raportului nr. 2504/18.03.2013 întocmit în baza deciziei nr. 50/18.12.2012, emisă de conducătorul instituției astfel că, până la emiterea deciziei de imputare nu au trecut cele 30 de zile stipulate de legiuitor, motiv pentru care se impune respingerea excepției de tardivitate.
Pârâtul a învederat că în conformitate cu prevederile HG 1679/2008 cu modificările și completările ulterioare, dosarul de despăgubire trebuia să cuprindă o . documente pentru ca proprietarul animalului ucis să beneficieze de despăgubiri. Astfel, conform OANSV nr. 40/29.04.2010 privind aprobarea Normei sanitar veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, la art. 2 se prevede că: „toate animalele din România sunt identificate in exploatatia in care s-au născut utilizandu-se o crotaliere auriculara simpla cu cod unic de identificare pentru animalele din specia suine crescute in exploatatiile nonprofesionale” iar conform art. 4 litera c) animalele din specia suide se identifica in termen de 60 de zile de la naștere, iar conform procesului verbal rezulta ca exemplarul omorât de urs nu a fost identificat nici la vârsta de 2 ani.
Pârâtul a susținut că din procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic animalelor domestice nr. 6/08.11.2010, rezultă că exemplarul de suine nu a fost crotaliat conform legii, astfel că s-a dispus imputarea sumelor aferente, persoanelor responsabile din cadrul pârâtului care aveau obligația de a verifica dacă au fost îndeplinite toate condițiile legale de acordare a despăgubirilor.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
In fapt, prin decizia de imputare nr.35 din 4.04.2013 parata a a dispus recuperarea de la reclamant a prejudiciului in cuantum de 864 lei, produs ca urmare a platilor necuvenite efectuate de acesta din urma prin Decizia nr 13/3.12.2010.
Astfel, urmare a plangerii inregistrate sub nr 4239/5.11.2010 la Primaria comunei Pianu, jud A. ,doamna H. A. din localitatea Purcareti, . paguba produsa in gospodaria sa de un urs, in noaptea de 4 spre 5 noiembrie 2010, paguba constand in uciderea a trei porci.In acest context Primarul comunei Pianu a emis Dispozitia nr 208/10.11.2010 de constituire a comisiei de evaluarea a pagubei reclamate.Activitatea comisiei astfel desemnate a fost finalizata prin emiterea procesului verbal nr 6/8.11.2010 de constatare si evaluare a pagubelor produse de speciile de fauna de interes cinegetic animalelor domestice, stabilindu-se existenta unui prejudiciu in cuantum de 1105 lei produs proprietarului animalelor domestice de catre un urs din rasa “Ursus arctos”.
Reclamantul, in calitate de inspector sef al Inspectoratului T. de Regim Silvic si Vanatoare Cluj-N. a aprobat in mod nelegal procesul-verbal de constatare si evaluare a pagubelor produse de speciile de fauna de interes cinegetic animalelor domestice, incheiat la data de 8.11.2010 sub nr 6, cu consecinta aprobarii platii sumei de 864 lei catre doamna H. A., porprietarul anomalelor doemstice ucise de exemplarul de urs brun.
In cursul anului 2012 Curtea de Conturi a Romaniei a desfasurat la I. T. de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj o actiune de control vizand situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului, precum si legalitatea realizarii venitruilor si efectuarii cheltuielilor pe anii 2010-2011. Actiunea de control a fost finalizata prin emiterea Rapotului de control nr1741/7915/9.11.2012 in temeiul caruia Curtea de Conturi a emis Decizia nr 46/29.11.2012 prin care, la pct.3, s-a dispus identificarea tuturor situatiile in care despagubirile acordate proprietarilor de animale domestice pentru pagubele produse de exemplare din speciile de fauna de interes cinegetic, nu au indeplinit conditiile legale de acordare, respectiv:animalele nu au fost inregistrare prin crotaliere, potrivit legii: nu au fost respectate termenele de solutionare a dosarelor; despagubirea s-a acordat pentru un numar mai mare de animale ucise decat cele din certificatele sanitar-veterinre constatatoare; stabilirea prejudiciului integral cauzat bugetului de stat si dispunerea de masuri pentru recuperarea acestuia, in conditiile legii.
La data de 18.03.2013 persoana desemnata de inspectorul sef al Inspectoratului T. d Regim Silvic si Vantoare Cluj pentru a stabili intinderea prejudicului cauzat bugetului de stat prin plata nelegala a unor despagubiri,a intocmit Referatul nr 2504 prin care a constatat ca se imoune recuperarea sumei de 864 lei aprobata spre achitare on mod nelegalde catre reckamat in favoarea proprietarului de animale domestice H. A..
In acest context paratul a emis Decizia de imputare nr. 35/4.04.2013 prin care s-a dispus recuperarea de la reclamant a sumei de 865 lei, in rate lunare ,prin retineri succesive.
Cu privire la argumentul tardivitatii emiterii decizia de imputare, instanta constata ca acesta nu poate fi primit pentru urmatoarele considerente:
Conform prevederilor art. 84 din Legea nr.188 din 8 decembrie 1999 privind funcționarilor publici, modificată și completată, „Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează:
a) pentru pagubele produse cu vinovăția patrimoniului autorității sau a instituției publice în care funcționează.
Conform prevederilor art.85 ale aceleiași legi:
1) Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit.a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit.c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.”
Contrar celor sustinute de reclamant data de la care a inceput sa curga termenul de 30 de zile prevazut de art 85 alin 1 teza a I a din Legea nr 188/1999 este data emiterii Referatului nr 2504/18.03.2013 si nu data intocmirii raportului Curtii de Conturi.Aceasta intrucat pentru a se emite decizia de imputare este necesar a se stabili nu doar existenta ci si intinderea prejudiciului, obligatia de stabilire revenind autoritatii publice pagubite, in speta Inspectoratului T. de Regim Silvic si Vanatoare Cluj-N. . Asadar, atat timp cat constatarea pagubei efectiv suportate de parat s-a facut la data de 18.03.2013 rezulta ca decizia de imputare din data de 4.04.2013 s-a facut inăuntrul termenului de 30 de zile prescris de art 85 alin 1 din Legea nr 188/1999.
In privinta motivarii deciziei contestate instanta retine ca aceasta cuprinde o . motive de fapt si de drept despre care se afirma ca ar sta la baza actului administrativ care o fundamenteaza, cu trimitere la actele de control care au stat la baza stabilirii existentei unei pagube, a cuantumului acesteia, si persoanei responsabile. Cu toate acestea, faptul indicarii unor motive de fapt si de drept in cuprinsul deciziei de imputare nu valoreaza motivarea conforma a acesteia atat timp cat se identifica o . aspecte echivoce in privinta modalitatii de stabilire a pagubei si a existentei faptei ilicite.
Astfel,revenea paratului obligatia de a stabili cu certitudine existenta faptei ilicite a reclamantului (atat timp cat acestuia nu ii poate fi opus actul de control al Curtii de Conturi in raport de care este un tert) precum si existenta si intinderea prejudiciului.
Din materialul probator administrat in cauza rezulta ca demersul pentru stabilirea elementelor mai sus enumerate, a caror existenta cumulativa indreptatea parata la emiterea deciziei de imputare, a constat exclusiv in intocmirea, de catre persoana legal desemnata, a referatului nr .2504/18.03.2013, referat care cuprinde doar concluziile demersului, fara a se indica modaliatea in care s-a ajuns la stabilirea prejudiciului in suma de 864 lei. Mai precis, referatul nu este insotit de documente contabile din care sa rezulte suma aprobata la plata de catre reclamant si suma efectiv platita proprietarului animalelor domestice. Aceasta cu atat mai mult cu cat in cuprinsul procesului-verbal de constatare nr .6/2010 se face vobire despre un prejudiciu suportat de proprietarul animalelor domestice in cuantum de 1105 lei. nu lamureste modalitatea de calcul a prejudiciului, referatul Or, cu toate ca instanta a solicitat paratului depunerea intregii documentatii care a fundamentat decizia de imputare contestata, referatul nu a fost comunicat insotit de documentele care au stat la baza stabilirii prejudiciului.
Totodată, din materialul probator administrat in cauză nu rezultă demersurile intreprinse de pârât pentru a clarifica in ce măsură animalul pentru care au fost acordate despăgubiri era sau nu inregistrat legal in evidențele Primăriei comunei Pianu de Sus, jud A., dat fiind că mențiunile cuprinse in procesul-verbal nr 6/2010, respectiv in certificatul sanitar-veterinar nr_/5.10.2010 sunt sumare si echivoce in raport de starea animalului la momentul efectuării constatărilor („devorat de un animal sălbatic” )precum și in raport de informațiile comunicate de Primăria comunei Pianu de Sus, jud A. ( fila 129) in conformitate cu care proprietarul animalului domestic a figurat in evidențele primăriei, in cursul anului 2010, cu un număr de 17 capete suine crotaliate și inregistrate in S.N.I.I.A..In condițiile in care existența sau inexistența inregistrării animalului la data producerii incidentului reprezenta un element esențial in stabilirea vinovăției reclamantului, și angajarea răspunderii acestuia in temeiul art84 și art.85 din Legea nr 188/1999.
Or, in conformitate cu art. 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacră pentru prima oară, în mod expres, printre drepturile cetățenești, dreptul la o bună administrare, precizând, în alin. (1), că orice persoană „are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”. Conform alin. (2), dreptul la bună administrare include: dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să-i aducă atingere; dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial; obligația administrației de a-și motiva deciziile.
În România, în baza consacrării constituționale a principiului transparenței procedurii administrative (cu excepțiile impuse de art. 53 din Constituție), Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative consacră motivarea ca o condiție de legalitate a acestor acte
Așadar, motivarea actelor administrative reprezintă o condiție de valabilitate a acestora, emitentului unui astfel de act revenindu-i obligația de a indica în mod neechivoc elementele de fapt și de drept care au stat la baza soluției adoptate, atât pentru a putea fi cunoscute de destinatar și în funcție de care să își poată formula eventualele apărări, dar și pentru ca instanța de judecată să poată exercita un control efectiv al legalității actului.
In speta, se constată că Deciziei de imputare nr.35 din 4.04.2013, prin maniera in care a fost emisă, nu face posibil controlul instanței asupra tuturor aspectelor asupra cărora autoritatea administrativă pârâtă a ințeles să decidă, astfel că urmează a admite acțiunea formulată de reclamantul G. A. în contradictoriu cu pârâtul I. T. de regim Silvic și de Vânătoare Cluj-N. și a dispune anularea Deciziei de imputare nr.35 din 4.04.2013 emisă de pârât și exonerarea reclamantului de la plata sumei de 864 lei.
In temeiul art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă instanta va dispune reducerea onorariului avocațial la suma de 1000 lei, in raport de amplitudinea si complexitatea activitatii depuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul G. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., Calea Dorobanților nr.76, . în contradictoriu cu pârâtul I. T. de regim Silvic și de Vânătoare Cluj-N., C. CJ_, cu sediul în Cluj-N., ., nr.93/A, jud.Cluj și în consecința:
Dispune anularea Deciziei de imputare nr.35 din 4.04.2013 emisă de pârât și exonerarea reclamantului de la plata sumei de 864 lei.
Dispune reducerea onorariului avocațial la suma de 1000 lei.
Obliga pârâtul să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1004, 30 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică din 31 Ianuarie 2014.
Președinte, M.-F. B. | ||
Grefier, O. S. |
Red.MFB/tehn.MG
4 ex. 26.02.14
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1669/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
