Obligaţia de a face. Sentința nr. 5183/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5183/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 1512/117/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 5183/2014
Ședința publică de la 11 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant DRS.LANDMAN G. IN CALITATE DE P. SI REPREZENTANT LEGAL AL ASOCIATIEI EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RUGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE și pe pârât C. L. AL COMUNEI HUEDIN, având ca obiect obligația de a face
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsa partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care,
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.09.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul DRS.LANDMAN G. in calitate de presedinte si reprezentant legal al Asociației EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RUGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL ORAȘULUI HUEDIN, a solicitat obligarea pârâtului la respectarea drepturilor lingvistice ale minorității maghiare, în unitățile administrativ-teritoriale, unde ponderea acesteia este de peste 20% din numărul locuitorilor, drepturi prevăzute de Legea nr. 215/2001, Constituție și tratate internaționale la care România este parte.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că Asociația European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, are ca scop principal protecția drepturilor minorităților maghiare din Europa și a constatat faptul ca in România drepturile lingvistice in foarte multe cazuri exista doar in forma unor drepturi obiective, autoritățile administrației publice locale nu respecta aceste drepturi prevăzute expres și in mod neîndoielnic de lege.
Reclamantul a mai arătat că in cadrul cererii adresate pârâtului a expus starea de drept si starea de fapt in legătura cu situația minorității maghiare, și anume că în . maghiare este 33,13% din numărul locuitorilor, astfel că în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 cetățenii se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor maternă si vor primi răspunsul atât in limba română, cat și in limba maternă și că cererea sa a fost adresata in limba maghiara însă nu a primit niciun răspuns in 30 de zile de la data înregistrării.
Reclamantul a învederat că în urma vizitei efectuate la sediul autorităților locale ale comunei Huedin si navigând pe pagina de web, a constatat faptul ca nici ordinea de zi, nici hotărârile cu caracter normativ nu sunt aduse la cunoștința, respectiv publicate in limba materna a minorității, deși ponderea sa depășește in mod neîndoielnic limita de 20%, stabilita de Legea 215/2001 art. 39 alin.7) iar localnicii comunei Huedin au declarat ca nici lor nu se comunica actele cu caracter individual in limba maghiara.
Reclamantul a menționat că pe langa aceste obligații nerespectate, cea mai evidenta este obligația de inscripționare a denumirii localității si a instituțiilor publice sub autoritatea acesteia, respectiv inscripționarea in limba maghiara a denumirii primăriei, poliției, consiliului local, secretariatul comunei în conformitate cu prevederile art.76 alin.4 din Legea 215/2001.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Primăria Orașului Huedin, a solicitat respingerea acțiunii și a invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive și cea a lipsei plângerii prealabile.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că reclamantul nu a făcut dovada susținerilor sale, acesta limitându-se doar la a anexa acțiunii extrase de pe pagina de web a pârâtei de unde nu rezultă caracterul normativ al vreunei hotărâri pentru a putea fi incidente prevederile art. 39 alin.7 din Legea nr. 215/2001.
Pârâta a mai arătat că în orașul Huedin se respectă toate prevederile legale în sarcina tuturor unităților administrativ-teritoriale în care ponderea unei minorități depășește pragul de 20%, inclusiv inscripționarea bilingvă a instituțiilor publice, respectiv la intrările în oraș, nefiind înregistrată vreo reclamație din partea vreunui cetățean de etnie maghiară cu privire la nerespectarea acestor drepturi.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Pârâtul C. L. al orașului Huedin este organul deliberativ al autorității locale, iar potrivit prevederilor 76 alin (2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.
Așadar obligația de a organiza activitatea primăriei, în scopul de a respecta drepturile izvorâte din lege a cetățenilor, este și în responsabilitatea Consiliului local, așa încât pârâtul are calitate de procesuală pasivă.
Calitatea procesuală activă este justificată de faptul că reclamanta a fost înființată cu scopul de a apăra drepturile si interesele cetățenilor de etnie maghiară iar în această cauză sunt invocate drepturile legitime ale locuitorilor de etnie maghiară care își au domiciliu în orașul Huedin.
Pârâtul afirmă în întâmpinare că respectă drepturile lingvistice la minorităților maghiare din cadrul unității administrativ teritoriale însă acest lucru nu este evident cu privire la toate obligațiile izvorâte din prevederile Legii nr. 215/2001.
Potrivit prevederilor. art. 19 din Legea nr.215/2001, în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
Tribunalul, dând o interpretare cuprinzătoare acestui text de lege, apreciază ca reclamanta s-a adresat în mod legal pârâtului cu plângere, în condițiile art. 7 din Legea nr.554/2004, chiar daca a fost formulată în limba maghiară. Din probele existente la dosarul cauzei nu rezultă că autoritatea locală a transmis prin poșta sau a comunicat petenților de etnie maghiara răspunsul la solicitarea acestora.
În ce privește obligația pârâtului de a asigura dreptul la informare a cetățenilor de etnie maghiară din localitatea Huedin, relevante sunt următoarele prevederi:
Art.39 (7) În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
In conținutul art. 50 din Lege se arată că În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, și în limba maternă.
Tribunalul, accesând pagina web a primăriei a observat că toate informațiile sunt scrise doar în limba româna, împrejurare care ne conduce la concluzia că minoritatea maghiară din cadrul localității nu are acces la informația publică la fel de ușor și rapid ca și cetățenii de etnie română. Chiar daca informațiile publice sunt afișate la sediul instituției și în limba maghiară, această procedură împlinește obligația pârâtului statuată în textul de lege mai înainte evocat. Acesta trebuie să asigure condiții egale de informare a tuturor cetățenilor din unitatea administrativ teritorială.
De asemenea, se reține că potrivit alin (4) din art. 76 Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).
Așadar, din formularea textului legal rezultă ca autoritățile locale sunt obligate să asigure inscripționarea bilingvă a denumirii localităților în cazul în care ponderea minorităților depășește 20% din numărul locuitorilor, nu doar pe drumul public ci și pe fațada instituțiilor publice. In acest sens, prevederea legală este imperativă, iar punerea în aplicare trebuie să fie efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul DRS.LANDMAN G. in calitate de președinte si reprezentant legal al ASOCIATIEI EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RUGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE, cu adresa de corespondență în . nr.3, jud.Cluj în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL ORAȘULUI HUEDIN, cu sediul în Huedin, ., jud.Cluj. Respinge excepțiile privind lipsa calității procesuale active, a lipsei calității procesuale active și a inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile.
Obligă C. L. al Orașului Huedin să respecte drepturile lingvistice ale minorității maghiare prevăzute de art. 39 alin. (7); art. 50; art. 76 alin. (2), (4) din Legea nr. 215/2001.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 Septembrie 2014.
Președinte, A. N. | ||
Grefier, L. C. |
Red.AN/tehn.MG
4 ex. 10.10.14
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 868/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 392/2014.... → |
|---|
