Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Sentința nr. 6004/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6004/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 2572/117/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILA NR. 6004/2014
Ședința publică din data de 06 noiembrie 2014
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE M.-F. B.
Grefier R. B. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000 formulata de reclamantul D. V., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE PENSII CLUJ.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că mersul dezbaterilor și concluziile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 24.10.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 06.11.2014.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul D. V. a chemat in judecată pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII, solicitând anularea hotărârii Hotărârii nr_/3.03.2014 pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000 netemeinică si nelegală, obligarea pârâtei sa emită o noua decizie de constatare a faptului că este beneficiar a prevederilor Legii nr. 189/2000, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că hotărârea de respingere este netemeinica si nelegala si a fost data cu greșita interpretare sau coroborare a probelor administrate.
În drept, au fost invocate prevederile art.1 din Legea nr. 554/2004, Legea nr. 189/2000, O.G. 105/1999.
Pârâta C. Judeteană de Pensii Cluj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului și menținerea actului administrativ atacat.
Analizand actele și lucrarile dosarului instanta reține următoarele:
Prin Hotărârea nr._/3.03.2014 emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii Cluj a fost respinsă cererea de stabilire a calității de beneficiar al Legii nr 189/2000 formulată de reclamantul D. V..
In fața organului administrativ, pentru dovedirea refugiului și a duratei acestuia reclamantul a depus copii ale declarații autentificate ale martorilor M. G. și T. S. . Din cuprinsul acestor declarații rezultă că in septembrie 1944 ,din cauza persecuțiilor etnice la care a fost supus impreună cu familia sa urmare a ocupării localității de domiciliu-Pădureni, jud Cluj- de aramata maghiară și armata germană reclamantul s-a refugiat in localitatea M. V., jud Cluj prin localitățile Viișoara- Câmpia Turzii-T.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 „ Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean roman, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, după cum urmează:
a) a fost deportata în ghetouri și lagare de concentrare din străinătate;
b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagare de concentrare;
c) a fost refugiata, expulzata sau strămutată în alta localitate*);(…)”.
Instanța a dispus audierea in cauză, pentru lămurirea aspectelor privind realitatea și privind durata refugiului reclamantului a martorului M. G. a cărui declarație se regăsește la dosarul constituit de pârâtă.
Audiat in fața instanței martorul M. G. a declarat că reclamantul a plecat in refugiu din localitatea de domiciliu Pădureni, jud Cluj urmare a ocupării localității de trupele armatelor maghiară si germană. care familia reclamantului a decis să plece din localitatea de domiciliu.A arătat martorul că ocuparea localității de către soldații celor două armate cu care România era in război a fost precedată de zvonuri cu privire la persecuțiile la care era supusă populația de naționalitate română.
Instanța,în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei.
De asemenea, mărturiile testimoniale sunt concludente în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantului ,relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care a fost implicați personal.
Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr 189/2000 reclamantul era obligat să facă dovada că decizia plecării din localitatea de domiciliu a fost avut o motivație eminamente etnică avand in vedere că din chiar titlul actului normativ menționat rezultă că acesta se referă exclusiv la cetățenii români care, in perioada regimurilor instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuții pe motive etnice.
Cum este necontestat faptul că reclamantul si familia sa erau cetățeni români de religie ortodoxă apare corectă concluzia că acesta a făcut obiectul unor acte de persecuție din partea armatei maghiare, dat fiind contextul istoric in aria teritorială in care se afla localitatea de domiciliu a reclamantului. Astfel, conform datelor istorice ( inclusiv hotărâri pronunțate in anul 1946 de Tribunalul Poporului din Cluj ) armata maghiară de ocupație a comis o . masacre asupra populației de naționalitate română in anul 1940 precum si in anul 1944. Printre localitățile din județul Cluj in care s-au produs evenimente de tipul celor mai sus menționate au fost și Aghireș, Sucutard, Ț., Mureșenii de Câmpie, in anul 1940 precum și Cătina și Hărcana-T.,in ,luna septembrie 1944.
In acest context nu se poate susține cu temei că refugiul populației din Centrul și Nordul Transilvania s-a produs exclusiv ca urmare a inaintării liniei frontului, prin urmare ca o consecință firească a stării de război.
Pe cale de consecință, instanța va stabili că reclamantul este îndreptățit să se bucure de efectele O.G. nr. 105/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000 pentru intreaga perioada in care a fost nevoit să se refugieze in alte localitati, anume pentru perioada perioada septembrie 1944-martie 1945.
Astfel fiind, în temeiul art. 7 alin. 4 raportat la art. 1 lit. c din acest act normativ instanța va admite acțiunea, va dispune anularea Hotărârii nr. nr._/3.03.2014 emisă de pârâtă și in consecință va obliga pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr 189/2000 și să acorde acestuia toate drepturile prevăzute de Legea nr 189/2000, pentru perioada septembrie 1944-martie 1945.
In temeiul art 453 Cod procedură civilă instanta va respinge cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuieli de judecată constatând că reclamantul nu a probat efectuarea unor astfel de cheltuieli in cauza de fată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte acțiunea formulată de reclamantul D. V., CNp_9, cu domiciliul in ., ., jud Cluj in contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Cluj cu sediul in Cluj-N., ..2, jud Cluj.
Dispune anularea hotărârii nr._/3.03.2014 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr 189/2000 și să acorde acestuia toate drepturile prevăzute de Legea nr 189/2000, pentru perioada septembrie 1944-martie 1945.
Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .
Definitivă.
Pronunțată in ședința publică din 6 noiembrie 2014.
Președinte, M.-F. B. | ||
Grefier, R. B. M. |
Red.tehnored MFB/ 4 ex/28.11.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 700/2014.... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
