Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2059/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2059/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 5849/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 2059
Ședința publică de la 18 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. J. N.
JUDECĂTOR A. L. N.
JUDECĂTOR I. -L. O.-D.
GREFIER C. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, formulat de recurentul intimat I. T. DE MUNCĂ C., cu sediul în mun.C., ., jud.C., în contradictoriu cu intimata petentă ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ C. GHIULAN, cu sediul în loc.Techirghiol, ..55A, jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.1251/29.01.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 11.12.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei decizii, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.12.2013, când s-au decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petenta Întreprindere I. C. Ghiulan a formulat plângere impotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat in data de 01.03.2012 de către I. T. de munca Constanta, prin care a solicitat anularea acestuia.
În motivarea plângerii petenta a invocat încălcarea prevederilor art. l6 alin (7) din O.G.nr.2/2001, având în vedere că obeicțiunile nu au fost consemnate la rubrica alte mențiuni din conținutul actului întocmit..
S-a arătat că la data de 28.02.2012, cand s-au prezentat inspectorii de munca pentru efectuarea unui control având ca obiectiv identificarea cazurilor de munca nedeclarata, C. Ghiulan, care efectua și activitatea de vânzare, a solicitat finei sale, A. Bahar, să o înlocuiască temporar, întrucât avea probleme de sănătate. S-a mai aratat și că A. Bahar, la data respectivă, se afla în vizită la cumnata sa, Peta Neriman, care locuiește lângă magazinul petentei, pentru a se interesa in legătura cu posibilitatea ca petenta să o angajeze în funcția de vânzatoare. Petenta a susținut că A. Bahar, la momentul controlului, s-a intimidat și a declarat reprezentanților intimatei că se numeste Peta Neriman, sens în care apreciază ca a fost sancționată neîntemeiat, în baza unei declarații care nu corespunde realității.
In drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr.2 / 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, art. 242 alin. (2) Cod Procedura Civila.
Intimatul I. T. de Muncă C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În apărare, intimata a arătat că în urma inițierii Campaniei Naționale privind identificarea cazurilor de munca nedeclarata de către agenții economici pe anul 2012, la data de 28._, inspectorii au efectuat un control la punctul de lucru de desfășurare a activității situat in Techirghiol, unde au identificat pe numita Peta Neriman care a declarat pe proprie răspundere in data de 28.02.2012, orele 11.10, faptul ca prestează activitate pentru si sub autoritatea petentei incepând cu data de 10.01.2012, in funcția de vânzător, fără a fi încheiat contract individual de muncă.
S-a arătat că, în vederea finalizării controlului, inspectorii de munca au lăsat o instiintare pentru a se prezenta la sediul ITM Constanta, in data de 01.03.2012, orele 12.00 cu documente necesare - instiintare semnata de numita Peta Neriman, iar din verificările efectuate de către inspectorii de munca in evidenta registrul salariaților- lista contracte data generare 28.02.2012, orele 14:10:48, a rezultat faptul ca petenta in calitatea sa de angajator nu si-a indeplinit obligațiile prevăzute de lege respectiv art.16 alin.l art.16 alin.2 din codul muncii republicat coroborat cu prevederile H.G.nr.500/2011 - registrul de evidenta a salariaților, cu privire la încheierea informa scrisa a contractului individual de munca al numitei Peta Neriman si de transmitere in registrul ANTERIOR începerii activității de către salariatul in cauza, cel târziu cu o zi lucratoare anterioara prestării muncii conform prevederilor legale.
Controlul a continuat in data de 01.03.2012 la sediul ITM Constanta, in prezenta reprezentantului legal al petentei C. Ghiulan care a declarat pe proprie răspundere, faptul ca Peta Neriman, identificata la punctul de lucru, rămâne ocazional cand este plecată dupa marfă.
Se mai menționează că procesul verbal de control nr._/01.03.2012 a fost insusit de către petentă prin reprezentantul sau legal, prin semnarea si aplicarea ștampilei fara obiecțiuni.
În cauză au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Prin sentinta civila nr. 1251/29.01.2013, pronuntata de Judecatoria Constanta, a fost admisa plângerea formulată de petenta ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ C. GHIULAN, în contradictoriu cu intimatul COMISARIATUL GENERAL AL GĂRZII FINANCIARE, a fost anulat procesul-verbal de contravenție . nr._/01.03.2012 întocmit de intimată.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu amendă, în temeiul art. 260 alin. (1) lit. e din Legea 53/2003, reținându-se în sarcina sa că a primit la muncă pe Peta Neriman, fara a-i încheia contract individual de muncă.
În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, s-a reținut că, într-adevăr potrivit art. 260 alin. (1) lit. e din Codul Muncii primirea la muncă a unei persoane fara a-i încheia contract individual de muncă în formă scrisă, constituie contravenție, însă în cauză, din probele administrate reiese că persoana indicată în procesul verbal de contravenție nu efectua activitate în cadrul societății petente.
Astfel, potrivit declarației numitei A. Bahar, audiată în calitate de martor, la data controlului efectuat de agentul constatator, la solicitarea numitei C. Ghiulan, a deschis magazinul pentru a primi marfa și a declarat că se numește Peta Neriman, aspect confirmat și de către martorul Peta Neriman, care a declarat că nu a fost prezentă la momentul efectuării controlului de reprezentanții intimatei și are încheiat cu petenta contract individual de muncă din luna martie 2012.
Așadar, instanța a constatat că petenta a fost sancționată pentru o contravenție pe care nu a săvârșit-o, din probele administrate nereieșind că persoana Peta Neriman ar fi fost primită la muncă de societatea petentă, fără a i se întocmi contract individual de muncă.
Prin urmare, față de aceste considerente, petenta nefăcându-se vinovată de contravenția reținută în sarcina acesteia, instanța a apreciat întemeiată plângerea contravențională, admitand-o.
Intimatul a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul respingerii plangerii si mentinerii procesului verbal.
In dezvoltarea motivelor de recurs a aratat recurentul ca din registrul de evidenta a salariatilor rezulta faptul ca petenta a primit la munca pe numita Peta Neriman, fara a-i incheia contract de munca, intrucat nu figureaza in registru niciun contract de munca incheiat pe numele acesteia la data efectuarii controlului. A mai aratat ca instanta nu a tinut cont de precizarile intimatei de la instanta de fond, in sensul celor aratate mai sus.
Intimata petenta a depus la dosar concluzii scrise, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 304 ind. 1 C., Tribunalul retine ca recursul recurentului-intimat este nefondat din urmatoarele considerente:
Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.
Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu amendă, în temeiul art. 260 alin. (1) lit. e din Legea 53/2003, reținându-se în sarcina sa că a primit la muncă pe Peta Neriman, fara a-i încheia contract individual de muncă.
În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat in mod corect că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, s-a reținut că, într-adevăr potrivit art. 260 alin. (1) lit. e din Codul Muncii primirea la muncă a unei persoane fara a-i încheia contract individual de muncă în formă scrisă, constituie contravenție, însă în cauză, din probele administrate reiese că persoana indicată în procesul verbal de contravenție nu efectua activitate în cadrul societății petente.
Astfel, in mod corect s-a retinut ca, potrivit declarației numitei A. Bahar, audiată în calitate de martor, la data controlului efectuat de agentul constatator, la solicitarea numitei C. Ghiulan, a deschis magazinul pentru a primi marfa și a declarat că se numește Peta Neriman, aspect confirmat și de către martorul Peta Neriman, care a declarat că nu a fost prezentă la momentul efectuării controlului de reprezentanții intimatei și are încheiat cu petenta contract individual de muncă din luna martie 2012.
In mod corect instanța de fond a constatat că petenta a fost sancționată pentru o contravenție pe care nu a săvârșit-o, din probele administrate nereieșind că persoana Peta Neriman ar fi fost primită la muncă de societatea petentă, fără a i se întocmi contract individual de muncă, astfel ca, retinand ca petenta nu se face vinovată de contravenția reținută în sarcina acesteia, instanța de fond in mod corect a apreciat întemeiată plângerea contravențională, admitand-o.
În privința temeiniciei procesului-verbal, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr.2/2001 care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere dispozițiile art. 1171 Codul civil și ale art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a retinut in mod corect de catre instanta de fond că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 din Codul civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Această modalitate ar părea că încalcă din start cerința referitoare la sarcina probei, care în mod normal ar trebui să aparțină celui ce acuză, adică agentului constatator. În realitate, fapta respectivă este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Așadar, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
Așadar, în speța de față, instanta de recurs retine ca sarcina probei a revenit si revine petentului, acesta având obligația de a dovedi faptul că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție nu sunt conforme realității. Or, s-a apreciat in mod corect că, în raport de probele administrate în cauză, petentul a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat și a făcut dovada celor afirmate si sustinute in plangerea contraventionala.
În consecință, apreciind in egala masura, că procesul-verbal este netemeinic, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate, conform art.261 pct.5 C., motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.312 alin.2 Cod pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul intimat I. T. DE MUNCĂ C., cu sediul în mun.C., ., jud.C., în contradictoriu cu intimata petentă ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ C. GHIULAN, cu sediul în loc.Techirghiol, ..55A, jud.C., îndreptat împotriva sentinței civilenr.1251/29.01.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.12.2013.
P., Judecator, Judecator,
A. J. N. A. L. N. I.-L. O.-D.
Grefier,
C. G.
Jud.fond M.Timoașcă
Tehnored. dec.jud. I.L.O.-D./22.01.2014
2 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1485/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1316/2013.... → |
|---|
