Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1255/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1255/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 4800/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1255/RCA
Ședința publică din data de 25.09.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. L. N.
JUDECĂTOR – C. Moțîrlichie
JUDECĂTOR – A. J. N.
GREFIER – M. G.
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurenta petentă G. I., cu domiciliul în C., . nr. 81B, lob cL43, ., județ C., în contradictoriu cu intimat organ constatator INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – S.R. cu sediul în C., județ C., îndreptat împotriva sentințelor civile nr._/22.10.2012 și nr. 1523/04.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin av. I. M., fără delegație la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct. 2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Recurenta depune la dosar înscrisuri respectiv, copie certificat naștere și copie certificat căsătorie din care reiese că este una și aceeași persoană.
Instanța apreciază că recurenta are calitate de avocat și nu este cazul să depună delegație.
Instanța ia act că recursul s-a formulat împotriva sentinței inițiale și împotriva sentinței de completare.
Instanța din oficiu, invocată tardivitatea sentinței nr._/22.10.2012 și acordă cuvântul asupra excepției
Reprezentantul recurentei arată că sentința de completare este nelămurită și solicită completarea acesteia pentru a se dispune o dispoziție care să facă corp comun cu hotărârea inițială.
Instanța, constată că recursul este în termen, având în vedere că motivul a fost lămurit și acordă cuvântul pe recurs.
Având cuvântul, recurenta arată că pentru cea de-a doua sentință în mod normal instanța de fond trebuia să pronunțe o încheiere iar, în cazul în care instanța apreciază nefondată solicitarea recurentei, formulează concluzii de admitere a recursului, având în vedere că soluția instanței de fond este contradictorie și nelegală, pe fondul cauzei măsura complementară a reținerii permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile este mai gravă decât sancțiunea principală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului
TRIBUNALUL
Asupra recursului de fata constata urmatoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 28.02.2012 pe rolul Judecătoriei C. sub numărul_, petenta G. I. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimatul I.P.J C. – SERVICIUL RUTIER să se dispună anularea procesului - verbal de contravenție . nr._/20.02.2012 prin care a fost sancționată contravențional.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a formulat critici în privința faptei contravenționale înseși, in sensul ca nu se face vinovată de săvârșirea acesteia, menționând că a fost sancționată contravențional în mod injust cu suma de 280 lei și reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 30 zile, pentru nerespectarea regulilor de circulație privind depășirea. De asemenea, a arătat că mențiunile inserate de agentul constatator la rubrica „alte mențiuni” nu-i aparțin.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat, iar instanța a încuviințat și au fost administrate proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul asistent semnatar al procesului-verbal, numitul M. B. Ș..
Intimatul deși legal citat, nu s-a prezentat la nici unul din termenele acordate de instanță în timpul judecății și nici nu a depus întâmpinare prin care să arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele de apărare, conform dispozițiilor art. 115-118 C. proc. civ. dar la solicitarea instanței a înaintat la dosarul cauzei întreaga documentație care a stat la baza procesului verbal de contravenție (filele 12-18) precizând că fapta a fost constatată vizual de către agentul constatator, nefiind efectuate planșe foto la data constatării abaterii contravenționale în cauză.
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar conform articolului 15 aliniat 1 lit i). și m). din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu dispozițiile articolului 1 alin.2 din OG 32/1995 privind timbrul judiciar și art.36 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
La data de 21.05.2012 petenta a formulat o cerere completatoare (de întregire) a plângerii formulate prin care în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului
În susținere a arătat faptul că este mama unui băiețel care suferă de astm și în eventualitatea unei crize nu ar pute să asigure transportul acestuia la spital prin menținerea măsurii dispuse, punându-i astfel viața în pericol.
La termenul de judecată din data de 22.10.2012 a fost administrată proba testimonială cu martorul asistent declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr._/22.10.2012 Judecătoria C. a admis în parte plângerea și a înlocuit amenda aplicată cu avertismentul.
Pentru a pronunța această sentință a reținut că prin procesul verbal de contraventie . nr._/20.02.2012 întocmit de intimat la data de 20.02.2012 petenta a fost sanctionată contraventional pentru savirsire contraventiei prevazuta de art.120 alin.1 lit.k din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că a condus auto marca Peugeout cu nr. de inmatriculare_ în municipiul C. pe . intersecția cu Bulevardul Mamaia către intersecția cu . și ajungând în dreptul cofetăriei “S.”a depășit neregulamentar coloana de autovehicule, oprită la semafor la culoarea roșie, reîncadrându-se pe banda nr.4 pentru a vira la stânga, prin încălcarea marcajului longitudinal dublu continuu.
Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, fiind semnat de un martor asistent, iar la rubrica alte mențiuni, de altfel contestată de petentă se menționează următoarele: “ am depășit pentru că am o urgență, mă așteaptă o persoană bolnavă, nu doresc să rămân până la terminara consemnării procesului – verbal. Nu sunt de acord cu mențiunile.”
Instanța, în urma verificării cerute de art. 34 din O.G. 2/2001, constată că plângerea a fost introdusa în termenul legal de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de contravenție.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea art.16-17 din O.G 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Nu au fost invocate motive de nulitate relativă.
Cu privire la temeinicia acestuia, instanța reține analiza procesului-verbal de contravenție ca rubrica referitoare la obiecțiunile contravenientului este completată, fiind respectate dispozitiile art.180 al.5 din HG nr.1391/2006. petenta având posibilitatea de a învedera instanței de judecată obiecțiunile din momentul constatării faptei fie prin plângerea contravențională, fie prin concluziile formulate în cursul procesului.
Instanta constata însă ca petenta prin plângerea formulată a criticat procesul-verbal în privința faptei contraventionale însăși (în sensul ca nu se face vinovată de săvârșirea acestei fapte contravenționale) fără însa a face dovada afirmațiilor sale.
Potrivit normei legale care prevede fapta consemnata in actul contestat ca fiind contraventie Art. 100. – din OUG 195/2002
“(3)Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: …. e) nerespectarea regulilor privind depasirea;”.
De asemenea, deși petenta – contravenientă a propus în susținerea plângerii formulate proba cu martorul asistent și înscrisuri, în urma administrării acestora de către instanță pe parcursul judecății instanța constată că acestea nu au fost de natură să dovedească împrejurările in care s-a produs evenimentul rutier.
Instanta apreciaza ca in situatia sanctionarii unor contraventii ce constau in fapte comisive, ca în spețăta de fata, procesul verbal constituie un mijloc de proba, el dovedind o situatie de fapt. Procesul verbal legal intocmit conduce, in mod rezonabil, la o acuzatie ce se bazeaza pe imprejurari de fapt, acuzatie care, pentru a putea fi inlaturata, necesita sustineri sprijinite de probe din partea celui sanctionat.
Faptul ca procesul verbal de contraventie contine constatarile personale ale agentului constatator acesta face dovada situației de fapt ce a dus la incheierea sa, dând nastere la o prezumtie simpla în sensul ca cele consemnate corespund adevarului. In acest caz, simpla sustinere a petentului in sensul ca faptele descrise nu corespund adevarului nu este suficienta, atâta timp cât acesta nu aduce probe si nu invoca imprejurari credibile pentru a rasturna prezumtia nascuta.
Potrivit art 1203 c.civ. “Prezumtiile care nu sunt stabilite de lege sunt lasate la luminile si intelepciunea magistratului; magistratul nu trebuie sa se pronunte decat intemeindu-se pe prezumtii, care sa aiba o greutate si puterea de a naste probabilitatea; prezumtiile nu sunt permise magistratului decat numai in cazurile cand este permisa si dovada prin martori, afara numai daca un act nu este atacat ca s-a facut prin frauda, dol sau violenta.”
In consecinta, având în vedere că intimata a reușit să probeze fapta savarsita de petentă, sarcină ce ii revenea conform art.1169 C.civil și art.129 alin.1 teza finală C.pr.civ. și cum nu există vreun motiv de nulitate ce ar putea fi invocat din oficiu, instanța constată valabilitatea procesului-verbal de contravenție.
Cu toate acestea, procedând conform dispozițiilor art. 5 alin. (5), art.7 alin.2 și art.21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 la verificarea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, în raport de gravitatea redusă a faptei săvârșite, de circumstanțele săvârșirii acesteia, precum și de urmarea produsă, instanța constată că atingerea valorilor sociale protejate prin edictarea nomelor încălcate este minimă.
Astfel, din analiza înscrisurilor medicale depuse în susținere de petentă și evidențiate la filele 32-33 instanța reține că susținerea petentei din cuprinsul plângerii formulate este verosimilă având în vedere înscrisurile menționate, chiar și în lipsa altor probe suplimentare.
Prin urmare, văzând conținutul contravenției reglementate de dispozițiile art.120 alin.1 lit.k din OUG 195/2002 și de circumstanțele săvârșirii faptei, instanța constată că urmarea produsă în cazul de față este minimă.
Prin cererea înregistrată la data de 27.12.2012 în cadrul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei C., petenta G. I. în contradictoriu cu intimatul IPJ C. – Serviciul Rutier, a solicitat instanței completarea dispozitivului sentinței civile nr._/22.10.2012 pronunțată în dosarul cu numărul de mai sus, în sensul de a se dispune cu privire la măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În drept, intimata a invocat dispozițiile 281 indice 2 alin. 1 C.proc.civ.
Legal citat, intimatul, nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 1523/04.02.2013 Judecătoria C. a admis cererea de completare dispozitiv și a menținut dispoziția din procesul verbal de contravenție referitoare la măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Pentru a pronunța această sentință a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr._/22.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta G. I. și a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale aplicată prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr.9777317întocmit de intimat la data de 20.02.2012 cu avertismentul. S-a atras atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și a recomandat ca pe viitor să respecte dispozițiile legale încălcate.
Prin cererea din prezenta cauză, s-a solicitat instanței să completeze dispozitivul acestei sentințe civile, în sensul de a se pronunța cu privire la măsura complementară suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Potrivit art. 2812 C.proc.civ., dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii.
Analizând cererea formulată în raport cu dispozitivul sentinței civile nr. 6426/22.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._, a cărui completare se solicită, instanța constată că cererea este întemeiată, întrucât s-a omis a se dispune cu privire la cererea petentei G. I. privind anularea măsurii subsidiare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a sancțiunii complementare, Judecătoria apreciază că în principiu înlăturarea (sau modificarea) distinctă doar a sancțiunii complementare este posibilă printr-o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora:
Art. 34 din O.G. nr. 2/2001 - (1) Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii (inclusiv sancțiunii complementare – n.ns.), despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Pentru ca acest lucru să fie posibil însă, este necesar ca aplicarea sancțiunii complementare la momentul încheierii procesului verbal de contravenție (sau cel puțin întinderea acesteia) să fie lăsată la latitudinea agentului constatator, pentru că numai astfel instanța poate să exercite un control judiciar asupra măsurilor dispuse prin procesul verbal.
În speță însă sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce este o măsură obligatorie pentru organul constatator, dacă constată săvârșirea contravenției de depășire a liniei duble continue, conform art. 100 alin. (3) lit.e din O.U.G. nr. 195/2002. O dată constatată contravenția de depășire a liniei duble continue această sancțiunea complementară se aplică obligatoriu, în puterea legii, organul constatator neavând posibilitatea să aprecieze asupra oportunității sau întinderii acesteia.
O sanctiune contraventionala principala nu poate sa înlocuiasca o sanctiune contraventionala complementara, asa cum în mod eronat solicita petenta regimul juridic al celor doua sanctiuni fiind diferit.
Ca atare, se afla în situatia în care exista o sanctiune contraventionala principala (care consfinteste existenta faptei contraventionale, în materialitatea ei si vinovatia petentului în comiterea acesteia si, potrivit dispozitiilor art.100, alin.3, lit.e din O.U.G. nr.195/2002, republicata, se impune si aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii dreptului de a conduce, pe o durata de 30 de zile. Dispozitiile legale mentionate sunt imperative, iar sanctiunea contraventionala complementara se aplica automat, pe lânga o sanctiune contraventionala principală
În consecinta, sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de a conduce nu poate fi anulata prin înlocuirea sanctiunii principale a amenzii cu avertismentul.
Sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii exercitiului dreptului de a conduce autovehicule pe o durata de 30 de zile si aplicarea a 4 puncte penalizare, nu poate fi modificata decât ca urmare a anularii sanctiunii contraventionale principale, iar acest lucru nu se putea realiza decât prin anularea actului administrativ – proces-verbal de contraventie.
Pe cale de consecință, Judecătoria nu are posibilitatea să modifice sau să reducă sancțiunea astfel stabilită, decât dacă anulează în întregime procesul verbal de contravenție (sau în cazul mai multor contravenții, anulează în parte procesul verbal, respectiv în ceea ce privește contravenția care a atras măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce
Prin urmare, față de aceste considerente, instanța va admite cererea de completare formulată, urmând a dispune completarea sentinței civile nr._/22.10.2012, în sensul că se vor menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție contestat.
Împotriva acestor sentințe, la data de 08.04.2013 a declarat recurs petenta solicitând casarea acestora și trimiterea cauzei spre rejudecare.
A arătat recurenta că în mod greșit s-au pronunțat 2 sentințe, instanța trebuind să pronunțe o sentință și o încheiere, s-a apreciat eronat de instanța de fond că sarcina probei îi revenea petentei, iar soluția este contradictorie și nelegală deoarece sancțiunea complementară este mai gravă decât sancțiunea principală, cea a avertismentului.
La termenul de judecată din 25.09.2013 a fost invocată din oficiu excepția tardivității formulării cererii de recurs formulată împotriva sentinței civile nr._/22.10.2012.
Asupra acestei excepții, cu respectarea prevederilor art. 137 Cod procedură civilă, se reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă, „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii”, iar dovezile atașate dosarului de fond atestă comunicarea sentinței civile_/22.10.2012 la data de 20.12.2012.
Cererea de recurs a fost formulată la 08.04.2013, ultima zi a termenului procedural fiind 05.01.2013, astfel că excepția tardivității este întemeiată, urmând a fi admisă.
În ceea ce privește recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 1523/04.02.2013 instanța constată nefondat recursul.
Judecătoria a făcut o corectă apreciere a probelor administrate și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și de drept care au format convingerea sa.
Potrivit art. 2812 c.pr.civ. „(1)Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.
(2)Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 2811 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.
(3)Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor”.
Art. 2813 prevede că „(1)Încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și art. 2811, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 2812, sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea”, astfel, în mod corect instanța de fond a pronunțat o sentință și nu încheiere, sub acest aspect recursul nefiind întemeiat.
În ceea ce privește sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, tribunalul reține că este o măsură obligatorie pentru organul constatator, dacă constată săvârșirea contravenției de depășire a liniei duble continue, conform art. 100 alin. (3) lit.e din O.U.G. nr. 195/2002, astfel susținerile recurentei nu sunt întemeiate.
Fără a mai relua considerentele expuse de judecătorul fondului – pe care instanța de control judiciar și le însușește, Tribunalul constată caracterul nefondat al recursului care, în temeiul art.312 c.pr.civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurenta petentă G. I., cu domiciliul în C., . nr. 81B, lob cL43, ., județ C., în contradictoriu cu intimat organ constatator INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – S.R. cu sediul în C., județ C., împotriva sentinței_/22.10.2012 pronunțată de Judecătoria C..
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petentă G. I., cu domiciliul în C., . nr. 81B, lob cL43, ., județ C., în contradictoriu cu intimat organ constatator INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. – S.R. cu sediul în C., județ C., împotriva sentinței civile nr. 1523/04.02.2012 pronunțată de Judecătoria C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
A. L. N. C. Moțîrlichie A. J. N.
conf.art.261 alin.2 C.P.C. fiind în
imposibilitate de a semna hotărârea
semnează
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
V. C. C.
GREFIER,
M. G.
jud.fond.A-I.G.
tehnoredact.decizie.jud.A.L.N. /09.10.2013
2 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1431/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1729/2013.... → |
|---|
