Obligaţia de a face. Sentința nr. 4075/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4075/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 3094/118/2013
Dos.nr._
TRIBUNALUL CONSTANTA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentinta civila nr.4075
Sedinta publica din data de 22.10.2013
Completul compus din:
P.: D.-R. C.
Grefier: G. M.
Pe rol fiind solutionarea cauzei in contencios administrativ având ca obiect – obligatia de a face, actiune formulata de reclamantul T. R., domiciliat in Constanta, ., jud.Constanta, in contradictoriu cu parata Institutia P. Judetului Constanta - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatricularea Vehicolelor Constanta, cu sediul in Constanta, ., jud.Constanta.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părtilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.153 și urm.C.proc.civilă.
Grefierul de sedintă, in referatul cauzei, evidentiază partile, obiectul litigiului, modalitatea de indeplinire a procedurii de citare si stadiul procesual.
Instanta, cu raportare la prevederile art.1, 2 18 din L.nr.554/2004 si in baza art.95 C.proc.civilă, constata că aceasta este competenta materiala si teritorial in solutionarea cauzei.
În temeiul dispozițiilor art.292 și urm.C.proc.civilă, instanța constată pertinentă și concludentă cauzei proba cu înscrisurile depuse la dosar și o încuviințează spre administrare.
În temeiul disp.art.394 C.proc.civilă, reținând că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art.411 alin.2 C.proc.civilă, instanța constată cauza în stare de judecată si rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentei acțiuni:
Prin acțiunea promovată și înregistrată la data de 19.03.2013 pe rolul Tribunalului Constanta - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._, reclamantul T. R., în contradictoriu cu pârâta Institutia P. Judetului Constanta - Serviciul Public Comunitar Regim de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismul aparținând reclamantului, marca Opel, model Zafira, avand nr.de identificare WOLOTGF75Y2071539, fără plata taxei de poluare prevăzută de L.nr.9/2012.
În fapt se arată că reclamantul a achizitionat un vehicul inmatriculat anterior in Uniunea Europeana.
Se susține că potrivit L.nr.9/2012, reclamantul este obligat la achitarea unei taxe de poluare pentru înmatriculare, taxa apreciată ca fiind în contradicție cu reglementărilor Uniunii Europene acceptate și de România.
Se mai arată că reclamantul a formulat o cerere către parată, pentru a proceda la inmatricularea vehicolului fără achitarea taxei de poluare, insa răspunsul primit a fost negativ.
Reclamantul susține in esentă că, potrivit disp.art.148 alin.2 din Constituția României și în raport si de disp.art.110 si art.28 din Tratatul Comunității Europene, prevederile L.nr.9/2012, modificata prin OUG nr.1/2012, sunt inaplicabile. Se invocă și faptul că, în cauză, sunt
aplicabile disp.art.148 alin.2 din Constituția României, care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Se mai arată că prevederile L.nr.9/2012, modificata prin OUG nr.1/2012, sunt nelegale deoarece generează o discriminare directă bazată pe criteriul primei inmatriculări.
In drept au fost invocate disp.Constitutiei României, TFUE.
Au fost anexate inscrisuri- filele 6-8.
Legal citată, pârâta nu a formulat și depus întâmpinare.
Asupra actelor și lucrărilor dosarului:
Procedând la soluționarea cauzei, instanța a administrat la solicitarea reclamantului proba cu înscrisuri.
Potrivit L.nr.9/2012 taxa de poluare pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări/reinmatricalării în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori din alte state sau inmatriculate anterior in Romania.
În speță, investirea instanței de judecata vizează lămurirea faptului dacă din partea paratei a existat in refuz nejustificat de a proceda la inmatricularea vehicolului detinut de către reclamant, făra achitarea taxa de poluarea instituită cu ocazia înmatriculare, prin L.nr.9/2012, a cărei plată este prevăzută cu titlu obligatoriu de actul normativ anterior menționat, si dacă acest refuz contravine Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene – art. 110, paragraful 1, (fost 90) aspect ce urmează a fi analizat și din perspectiva prevederilor art.11 și 148 alin.2 din Constituția României, a Legii nr.157/2005, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție Europene, si daca refuzul paratei aferent cererii de inmatriculare fără plata taxei de poluare, este justificat.
Potrivit art.1 alin.1 din L.nr.554/2004 - „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său și într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente”.
Art.8 alin.1 din L.nr.554/2004 modificată prevede că - „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.
Potrivit art. 110 par. 1 (fost 90) din Tratatul de Instituire a Comunității europene, „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Pe de alta parte, potrivit art.11 alin. 1 și 2 din Constituția Romaniei, revizuită în anul 2003-„ Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.
Art.148 alin. 2 și 4 din Constituția României statuează: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare…Parlamentul, președintele României,
Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2”.
Din prevederile constituționale reținute și față de Legea nr.157/2005-de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, rezultă că, urmare a aderării României la Uniune, Tratatul de Instituire a Uniunii Europene are un caracter obligatoriu pentru statul român.
Se constată astfel, ca normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale, aspect întărit și de jurisprudența Curții de Justiție Europene.
Este de retinut faptul că nu există nicio dispoziție a dreptului UE care să interzică statelor membre să instituie un sistem general de impozite interne aplicate potrivit unor criterii obiective unei categorii determinate de bunuri, precum autovehiculele. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru ar impune o taxă autovehiculelor noi importate, articolul 110 TFUE va însemna că regimul fiscal în cauză nu trebuie să discrimineze aceste vehicule prin favorizarea, direct sau indirect, a vehiculelor noi produse in acel stat membru.
În prezentul litigiu, se constată că pârâta nu a fost sesizată de către reclamant cu solicitarea de a proceda la inmatricularea vehicolului detinut fără plata taxei de poluare instituită de L.nr.9/2012 (sau OUG nr.50/2008), astfel că in spetă nu sunt întrunite condițiile prev.de art.1 și 2 alin. 2 din L.nr.554/2004, pentru ca reclamantul, vătămat în drepturile acestora conferite in raport cu practica avuta de CJCE in ce priveste prevederile L.nr.9/2012 (sau OUG nr.50/2008), să se adreseze instanței de contencios administrativ, pentru recunoașterea dreptului pretins.
Pentru aceste considerente, cu raportare la prevederile art.1, art.2 alin.2, art.18 din L.nr.554/2004, instanța constată că acțiunea promovată de către reclamant este nefondată, sens în care urmează a fi respinsă, in spetă nefiind dovedit refuzul autoritatii publice de solutionare a unei solicitari venite din partea reclamantului privind înmatricularea vehicolului detinut, aspect care de altfel nici nu a fost dovedit in cauză, fără plata taxei de poluare instituită de L.nr.9/2012, reclamantul nefacand dovada ca anterior sesizarii instantei a adresat paratei vreo cerere in vederea inmatricularii vehicolului detinut, desi instanta a dispus citarea reclamantului pentru termenul de judecata din data de 22.10.2013, cu mentiunea expresa in acest sens.
Este real că Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr.24/2011, pronuntată in cadrul recursului in interesul legii a statuat că - acțiunea având ca obiect obligarea instituției prefectului, prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziționate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, și fără parcurgerea procedurii de contestare a obligației fiscale prevăzută de art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, este admisibilă.”, insă analizarea pozitiei procesuale a autoriiătii publice trebuie raportată la prevederile L.nr.554/2004, art.1 alin.1 si art.2 alin.1 lit.h, privind nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, lit.i - privind refuzul nejustificat de a solutiona o cerere si alin.2, conform dezvolării avute de textul normativ, aspecte care in spetă nu au fost dovedite.
Față de aceste considerente, in raport si de textele normative reținute si cu natura taxei contestate, precum și cu disp.art.1 si 18 din L.nr.554/2004, se apreciază că acțiunea promovată de către reclamant este nefondata si pe cale de consecință se va dispune respingerea acesteia.
Instanta va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge actiunea promovată de reclamantul T. R., domiciliat in Constanta, ., jud.Constanta, in contradictoriu cu parata Institutia P. Judetului Constanta - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatricularea Vehicolelor Constanta, cu sediul in Constanta, ., jud.Constanta, ca nefondată.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 22.10.2013.
Președinte, D.–R. C. | Grefier, G. M. |
red/dact.jud.DRC
01.11.2013-4 ex
| ← Pretentii. Sentința nr. 4557/2013. Tribunalul CONSTANŢA | Obligaţia de a face. Încheierea nr. 1344/2013. Tribunalul... → |
|---|
