Alte cereri. Decizia nr. 1020/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1020/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-12-2014 în dosarul nr. 9260/212/2009
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1020 /RCA
Ședința publică de la 15.12.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. Moțirlichie
Judecător: C. N.
Judecător: I. L. O. D.
Grefier: D. V. S.
Pe rol judecarea recursului în C. administrativ și fiscal promovat de recurenta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTARAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul ales în C. .. 18, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în comuna Agigea, ., având ca obiect alte cereri întoarcere executare silită, îndreptată împotriva sentinței civile nr._/19.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
Dezbaterile asupra recursului au avut loc in ședința publica din data de 08.12.2014 fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, care face corp comun cu prezenta hotărâre.
Instanța a amânat pronunțarea la data de 15.12.2014, când a hotărât urmatoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ contestatoarea . în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C. a solicitat instanței să dispună întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare ca urmare a desființării titlului executoriu pentru creanțe bugetare anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile și restituirea sumelor de_,31 lei, sumă reținută cu titlu de debite și de 7035,22 lei, reprezentând accesorii ale creanțelor anulate (majorări de întârziere, dobânzi și penalități).
În motivare, a susținut că prin procesul verbal din 14.03.2003 s-a constatat că . datorează bugetului de stat sume reprezentând TVA, impozit pe venit, dobânzi, penalități și majorări de întârziere.
Arată că prin sentința civilă nr.359/CA/16.10.2003 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr.334/CA/2003, rămasă irevocabilă prin decizia nr.148/CA/204 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost obligată DGFP C. să soluționeze contestația formulată de . împotriva procesului verbal din 14.03.2003.
Arată că prin sentința civilă nr.313/CA/2003 pronunțată de Tribunalul C., rămasă irevocabilă prin decizia nr.7/CA/2005 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a dispus anularea în parte a procesului verbal din 14.03.2003 în ce privește debitul de_,42 lei.
Arată că prin decizia nr.215/CA/2006 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a dispus anularea în parte a procesului verbal din 14.03.2003 în ce privește debitul de_,79 lei reprezentând TVA și_,75 lei reprezentând impozit pe profit.
Susține că deși debitele stabilite prin procesul verbal din 14.03.2003 au fost preponderent anulate prin hotărâri judecătorești, intimata a procedat la vânzarea la licitație a stației PECO din loc.L., jud.C., proprietatea contestatoarei.
În drept a invocat prevederile art. 4042 alin.3 C.proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că la data de 21.12.2005 a procedat la vânzarea bunului contestatoarei având în vedere că prin hotărâri judecătorești și decizii ale DGFP C. titlul de creanță nu a fost desființat în totalitate, iar organul de executare silită a continuat executarea până la stingerea în totalitate a creanței fiscale potrivit art. 138 C.proc.fiscală. Arată că a operat modificările în fișa sintetică pe plătitor funcție de anularea parțială a debitului datorat de contestatoare.
Prin Sentința civilă nr. 5019/19.03.2008, instanța a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, înregistrat pe rolul Tribunalului C. la data de 18.07.2008.
Prin Încheierea din 28.08.2008, Tribunalul C. – Secția civilă a constatat natura contencios fiscală a cauzei și a trimis cauza spre competentă soluționare Secției comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului C., unde a fost înregistrată cu nr._ .
Prin Decizia civilă nr. 190/04.02.2009, Tribunalul C. a admis recursul formulat de recurenta . și a casat sentința civilă cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În considerentele deciziei pronunțate, Tribunalul C. a arătat în cauză era necesară efectuarea unei expertize de către un expert care să aibă calitatea de consultant fiscal, astfel cum face referire Hotărârea 13/2008 pentru aprobarea normelor privind realizarea de expertize fiscale.
În rejudecare, dosarul a fost reînregistrat cu nr._ .
La termenul din 07.12.2009, instanța a dispus efectuarea unei expertize fiscale, desemnând un expert din Lista de experți fiscali aflată la fila 25 din dosarul nr._ al Tribunalului C..
Prin Încheierea din 01.03.2010, expertul a fost înlocuit cu expertul aflat la poziția 8 din lista menționată mai sus.
Prin Încheierea din data de 13.12.2010, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea în mod irevocabil a dosarului nr._/212/2008, în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ.
Prin Încheierea din data de 07.01.2013, instanța a dispus redeschiderea judecății și a atașarea dosarului civil nr._/212/2008 al Judecătoriei C..
La termenul din 01.04.2013, instanța a dispus refacerea expertizei contabile, ținându-se cont de sentința civilă nr. 6091/09.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr._/212/2008.
La termenul din 09.12.2013, când au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumelor debite și accesorii pentru care a fost executat silit și dobânda legală pentru lipsa de folosință, exact cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr._/19.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea formulată și precizată de reclamantul S.C. D. B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul A.N.A.F. – DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de_,91 lei, reprezentând debite și accesorii aferente titlurilor executorii nr._/04.07.2013,_/04.07.2013 și_/04.07.2013, a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de_,5 lei, reprezentând dobânda legală aferentă debitului de_,91 lei, calculată de la data introducerii acțiunii (03.05.2007) și până la data de 20.10.2013 și a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5229,6 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În cadrul dosarului de executare silită nr. 337/2003 a fost pornită de pârât executarea silită împotriva reclamantului, în vederea recuperării sumei totale de 4._ ROL, menționată în titlurile executorii nr._ –_/04.07.2003.
Titlul de creanță fiscală prin care s-a stabilit suma de plată este reprezentat de procesul verbal de control al D.G.F.P. C., întocmit la data de 14.03.2003 și înregistrat sub nr. 2090/17.03.2003.
Astfel, au fost emise somațiile cu nr._ –_/04.07.2003, iar la data de 18.03.2004 au fost întocmite procese verbale de sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei contestatoare.
În cursul executării silite, ca urmare a acțiunii în contencios administrativ formulată de debitoare împotriva Deciziei nr. 76/2003 a D.G.F.P. C. și împotriva procesului verbal de control din 14.03.2003, a fost pronunțată Sentința civilă nr.313/CA/23.09.2003 a Tribunalului C. (rămasă irevocabilă), prin care s-a anulat în parte procesul verbal și decizia atacată, numai în ceea ce privește debitul în valoare de_ lei. De asemenea, s-a dispus anularea Deciziei nr. 76/2003, în ceea ce privește suspendarea soluționării contestației împotriva procesului verbal de control din 14.03.2003, D.G.F.P. C. fiind obligată să emită o nouă decizie.
În consecință, D.G.F.P. C. a emis Decizia nr. 41/18.03.2005, prin care s-a admis contestația debitoarei și s-a dispus desființarea parțială a procesului verbal de control din 14.03.2003, pentru suma de_ lei reprezentând TVA.
La data de 16.11.2005 a fost comunicat debitoarei raportul de evaluare a imobilului Stație Peco Midia Oil, situat în localitatea L., jud.C., iar la data de 21.11.2005 a fost emisă publicația de vânzare a imobilului, conform dispozițiilor art. 158 și art. 43 alin 2 C.pr.fiscală, imobilul fiind adjudecat de S.C. MINE LIMITED S.R.L.
Prin decizia civilă nr. 215/CA/12.10.2006, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, a fost anulată în parte decizia nr. 41/18.03.2005 emisă de D.G.F.P. C. – Serviciul Soluționare Contestații și procesul-verbal din 14.03.2003 încheiat de Direcția Controlului Fiscal în ce privește sumele de_ lei reprezentând TVA și 1._ lei reprezentând impozit pe profit.
În dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, reclamantul a solicitat anularea actelor de executare efectuate de pârât în dosarul de executare nr. 337/2003.
Prin decizia civilă nr. 116/2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ s-a admis recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 6808/2007 a Judecătoriei C., cauza fiind trimisă în rejudecare și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2008.
Prin Sentința civilă nr. 6091/09.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr._/212/2008, instanța a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul S.C. D. B. S.R.L. și a dispus următoarele:
- anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 63.043,4549 lei (_ ROL), respectiv pentru ce depășește 35.897,6511 lei (_ ROL) reprezentând impozit pe profit, pentru ce depășește 21.222,6914 lei (_ ROL) reprezentând dobânzi aferente impozitului pe profit și pentru ce depășește 5.923,1124 lei (59.231.124 ROL) reprezentând penalități aferente impozitului pe profit.
- anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 83.837,2535 lei (_ ROL), respectiv pentru ce depășește 47.015,0591 lei (_ ROL) reprezentând TVA, pentru ce depășește 27.795,3030 lei (_ ROL) reprezentând dobânzi aferente TVA și pentru ce depășește 9.026,8914 lei (90.268.914 ROL) reprezentând penalități aferente TVA.
- anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 226,2128 lei (2.262.128 ROL), respectiv pentru ce depășește 134,5943 lei (1.345.943 ROL) reprezentând impozit pe salarii, pentru ce depășește 71,4293 lei (714.293 ROL) reprezentând dobânzi aferente impozitului pe salarii și pentru ce depășește 20,1892 lei (201.892 ROL) reprezentând penalități aferente impozitului pe salarii.
- anularea în parte a actelor de executare subsecvente, constând în somațiile nr._,_ și_ din 04.07.2003, procesul verbal de sechestru nr._ din 18.03.2004 și procesul verbal de licitație pentru bunuri imobile nr._ din 21.12.2005 pentru sumele ce depășesc valorile anterior reținute în privința titlurilor executorii nr._,_ și_ din 04.07.2003.
Prin Decizia nr. 1688/2012, Tribunalul C. a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta-contestatoare S.C. D. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 6091/09.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr._/212/2008.
Astfel, în cadrul dosarului nr._/212/2008 s-a stabilit cu putere de lucru judecat debitul datorat de reclamant, avându-se în vedere diminuările succesive ale debitului stabilit inițial prin procesul-verbal de control din 14.03.2003.
În drept, conform art. 4041 C.proc.civ.: „(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. (2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.”
Prin urmare, având în vedere că s-au desființat în parte titlurile executorii care au făcut obiectul dosarului de executare silită nr. 337/2003 precum și faptul că până la data pronunțării deciziei prin care s-a anulat titlul, reclamantul a fost executat silit prin vânzarea bunului imobil al acestuia, respectiv Stația Peco Midia Oil, situată în localitatea L., jud.C., precum și imposibilitatea repunerii părților în situația anterioară, pârâtul are obligația conform dispozițiilor mai sus menționate să restituie reclamantului suma de bani pentru care l-a executat silit pe reclamant și nu era datorată.
În cauză nu pot fi aplicabile dispozițiile alin. 2 ale art. 4041 C.proc.civ., având în vedere soluția de anulare în parte a titlurilor executorii emise împotriva reclamantului, și nici prevederile alin. 3 ale aceluiași articol, întrucât bunul vândut la licitație este un bun imobil.
În cauză s-a dispus inițial efectuarea unui raport de expertiză având ca obiective: stabilirea sumelor care ar urma să se restituie contestatoarei în urma anulării succesive a procesului verbal din data de 14.03.2003 înregistrat la D.G.F.P. C. sub nr. 2090/17.03.2003; calcularea dobânzii legale aferente sumelor de la punctul 1, dobânda legală urmând a fi stabilită pentru fiecare sumă de restituit.
Ca urmare a rămânerii irevocabile a Sentinței civile nr. 6091/09.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr._/212/2008, instanța a dispus refacerea raportului de expertiză ținându-se cont de această sentință.
Din concluziile raportului suplimentar de expertiză (filele 155 – 158), instanța reține că suma totală care trebuie restituită reclamantei este de_,91 lei, iar aceasta a fost calculată având în vedere considerentele sentinței civile nr. 6091/09.04.2012.
În ceea ce privește dobânda legală, instanța reține că la termenul de dezbateri asupra fondului cauzei reclamantul a solicitat obligarea la plata dobânzii legale în cuantum total de_,61 lei, astfel cum a fost calculată de expert prin raportul de expertiză. Însă, astfel cum este consemnat în încheierea de ședință din data de 16.09.2013, reclamantul a solicitat ca expertul să calculeze dobânda până la data efectuării expertizei, adică 25.10.2013. Prin urmare, dobânda calculată de expert a avut ca limită maximă de timp data de 25.10.2013, iar conform principului disponibilității, instanța nu poate să acorde reclamantului mai mult decât s-a cerut, astfel că dobânda ce urmează a fi acordată reclamantului urmează să fie calculată până la data de 25.10.2013.
În ceea ce privește însă momentul de la care începe să curgă dobânda, instanța a reținut că în conformitate cu art. 1088 C.civ., invocat și de reclamant ca temei legal al solicitării sale, „La obligațiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fideiusiune și societate. (2)Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.”
Față de aceste prevederi legale, instanța a constatat că reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale aferente debitului principal, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 03.05.2007.
Astfel, în ceea ce privește titlul executoriu nr._/04.07.2003, dobânda legală aferentă debitului principal este de_,95 lei + 499,12 lei (perioada 03.05.2007 – 01.07.2007: 58 de zile), adică_,07 lei; pentru titlul executoriu nr._/04.07.2003 –_,76 lei și pentru titlul executoriu nr._/04.07.2003 – 62.67 lei.
Față de aceste considerente, instanța a admis în parte cererea formulată și precizată de reclamantul S.C. D. B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul A.N.A.F. – DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. și a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de_,91 lei, reprezentând debite și accesorii aferente titlurilor executorii nr._/04.07.2013,_/04.07.2013 și_/04.07.2013 și a sumei de_,5 lei, reprezentând dobânda legală aferentă debitului de_,91 lei, calculată de la data introducerii acțiunii (03.05.2007) și până la data de 20.10.2013.
Fiind în culpă procesuală, pârâtul a fost obligat în temeiul art. 274 C.proc.civ. la plata către reclamant a sumei totale de 5229,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 0,6 lei timbru judiciar, 39 lei taxă timbru (f 4 dosar nr._ ), 2000 lei onorariu avocat (chitanța 46/02.04.2007 – f. 6 dosar nr._ ), 1190 onorariu avocat (chitanța nr. 70/17.07.2009 – fila 27 dosar nr._ ), 1000 lei onorariu expertiză (chitanța nr._/1 din 03.07.2007), 300 lei onorariu expertiză (chitanța nr._/1), 700 lei onorariu expertiză (chitanța nr._/1 din 09.12.2009 (fila 45 dosar nr._ ).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul A.N.A.F. – DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de recurs, s-a susținut că instanța de fond a dispus în mod nelegal întoarcerea executării pentru sumele de bani din titlurile executorii_ –_/04.07.2003 nedesființate prin sentința civilă nr. 6091/2012 cu încălcarea dispozițiilor art. 4041 din Codul de procedură civilă. Astfel, deși prin sentința civilă nr. 6091/09.04.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2008 s-a dispus „anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 63.043,4549 lei…, anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 83.837,2535 lei, anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 226,2128 lei”, rezultând astfel că instanța a menținut actele de executare pentru suma de 147.106,9253 lei, totuși instanța de fond dispune întoarcerea executării pentru sumele pentru care se constatase legalitatea actelor de executare.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs, s-a susținut că hotărârea recurată este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 4041 alin. 3 din Codul de procedură civilă, întrucât suma rezultată din vânzare, ce depășea cuantumul creanței pentru care a fost începută executarea silită, a fost deja restituită pe cale administrativă.
S-a susținut că această apărare formulată în cauză a fost probată prin actele administrative emise în procedura de distribuire a sumelor rezultate din vânzare și notele de compensare pentru sumele realizate în plus față de cele pentru care s-a început executarea silită, iar instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la aceasta .
Prin ultimul motiv de recurs, recurentul pârât a susținut că hotărârea recurată este dată cu încălcarea formelor de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, ca urmare a faptului că nu cuprinde o motivare în fapt și în drept a înlăturării în tot a apărărilor și probelor pârâtului.
Prin întâmpinarea formulată la data de 05.11.2014, intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
În motivarea acestei cereri, s-a arătat că din concluziile raportului de expertiză rezultă că suma totală ce trebuie restituită reclamantului este de 147.106,91 lei, iar aceasta a fost calculată având în vedere considerentele sentinței civile nr. 6091/09.04.2012, reclamanta neformulând obiecțiuni la raportul de expertiză.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de pârât și a dispozițiilor art. 3041 din Codul de procedură civilă, se rețin următoarele aspecte de fapt și de drept:
Prin Sentința civilă nr. 6091/09.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr._/212/2008, irevocabilă potrivit Deciziei nr. 1688/2012 pronunțată de Tribunalul C., instanța a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul S.C. D. B. S.R.L. și a dispus următoarele:
- anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 63.043,4549 lei (_ ROL), respectiv pentru ce depășește 35.897,6511 lei (_ ROL) reprezentând impozit pe profit, pentru ce depășește 21.222,6914 lei (_ ROL) reprezentând dobânzi aferente impozitului pe profit și pentru ce depășește 5.923,1124 lei (59.231.124 ROL) reprezentând penalități aferente impozitului pe profit.
- anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 83.837,2535 lei (_ ROL), respectiv pentru ce depășește 47.015,0591 lei (_ ROL) reprezentând TVA, pentru ce depășește 27.795,3030 lei (_ ROL) reprezentând dobânzi aferente TVA și pentru ce depășește 9.026,8914 lei (90.268.914 ROL) reprezentând penalități aferente TVA.
- anularea în parte a titlului executoriu nr._/04.07.2003 pentru suma ce depășește 226,2128 lei (2.262.128 ROL), respectiv pentru ce depășește 134,5943 lei (1.345.943 ROL) reprezentând impozit pe salarii, pentru ce depășește 71,4293 lei (714.293 ROL) reprezentând dobânzi aferente impozitului pe salarii și pentru ce depășește 20,1892 lei (201.892 ROL) reprezentând penalități aferente impozitului pe salarii.
- anularea în parte a actelor de executare subsecvente, constând în somațiile nr._,_ și_ din 04.07.2003, procesul verbal de sechestru nr._ din 18.03.2004 și procesul verbal de licitație pentru bunuri imobile nr._ din 21.12.2005 pentru sumele ce depășesc valorile anterior reținute în privința titlurilor executorii nr._,_ și_ din 04.07.2003.
Se constată astfel, că instanța, prin sentința civilă nr. 6091/09.04.2012, a menținut actele de executare pentru suma de 147.106,9253 lei.
Analizând raportul suplimentar de expertiză depus în dosarul de fond, tribunalul constată că, deși instanța de fond a stabilit ca obiectiv al expertizei stabilirea sumelor care ar urma să se restituie contestatoarei în urma anulării actelor de executare prin sentința civilă nr. 6091/09.04.2012, expertul nu s-a conformat acestui obiectiv, în sensul de a calcula sumele executate peste limita de 147.106,9253 lei, stabilind în mod greșit sumele de restituit în cuantumul pentru care prin sentința civilă susmenționată se stabilise legalitatea actelor de executare.
Instanța de fond a preluat în totalitate concluziile raportului de expertiză, fără a face o proprie analiză a acestora și fără a motiva însușirea acestora.
Instanța de recurs este obligată să verifice și din oficiu temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare din motivele prevăzute de lege dar pentru a exercita controlul judiciar, hotărârea atacată trebuie să cuprindă, între altele, temeiurile de fapt și de drept care au format convingerea primei instanțe, precum și cele pentru care au fost înlăturate cererile părților.
În speța dedusă judecății, prima instanță nu a respectat aceste prevederi, hotărârea pronunțată neputând fi analizată sub aspectul legalității și temeiniciei întrucât nu face decât o expunere a raportului de expertiză, fără a motiva soluția adoptată.
Întrucât potrivit dispozițiilor art.129 alin.5 c.p.c., judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, sens în care vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare.
În consecință, avându-se în vedere cele reținute anterior cât și dispozițiile art.312 c.p.c., Curtea urmează să admită recursul, să caseze sentința recurată și să rețină cauza pentru rejudecare pe fond întrucât este necesară o corectă stabilire a situației de fapt în ceea ce privește sumele pentru care au fost anulate titlurile de creanță și titlurile executorii. În această situație, se impune ca expertiza efectuată în cauză să stabilească, respectiv, să verifice, în funcție de sentințele intrate în puterea lucrului judecat, sumele ce au fost executate efectiv și pentru care au fost anulate actele de executare.
Pe de altă parte, analizând ultimele două motive de recurs formulate de recurentul pârât, Tribunalul le apreciază întemeiate pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Potrivit art.261 alin.1 pct.5 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Motivarea hotărârii nu poate să fie implicită, ci trebuie să se refere în concret la motivele de fapt și de drept formulate de reclamant prin acțiune, precum și la argumentele de fapt și de drept formulate de pârât prin întâmpinare.
Nerespectarea de către instanța de fond a obligației prevăzute de art.261 alin.1 pct.5 Cod pr. civilă conduce la nulitatea hotărârii, potrivit art.105 alin.2 din Codul de procedură civilă.
În speță, analizând motivarea sentinței recurate, prin prisma dispozițiilor art.261 alin.1 pct.5 Cod pr. civilă, se constată că aceasta nu cuprinde argumentele de fapt și de drept pentru care s-au înlăturat apărările pârâtului.
Astfel, deși pârâtul a formulat apărări în sensul că suma rezultată din vânzare, ce depășea cuantumul creanței pentru care a fost începută executarea silită, a fost deja restituită pe cale administrativă, susținându-se că această apărare este probată prin actele administrative emise în procedura de distribuire a sumelor rezultate din vânzare și notele de compensare, totuși instanța de fond nu a supus analizei aceste aspecte esențiale ale cauzei.
Prin nemotivarea hotărârii, se aduce atingere și prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la un proces echitabil, așa cum a fost consolidat textul în practica Curții.
Potrivit jurisprudenței Curții, care se regăsește și în cauza Albina contra României, noțiunea de proces echitabil este înfrântă atunci când o instanță a motivat pe scurt hotărârea, fără a examina în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse spre analiză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul, promovat de promovat de recurenta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTARAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul ales în C. .. 18, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în comuna Agigea, ., având ca obiect alte cereri întoarcere executare silită, îndreptată împotriva sentinței civile nr._/19.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
Casează sentința recurată.
Reține cauza spre rejudecare.
Dispune înaintarea dosarului pentru repartizare ciclică.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 15.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. Moțîrlichie C. N. I. L. O. D.
GREFIER,
D. V. S.
Jud.fond D.D.
Red.decizie jud. C.Moșârlichie/16 Decembrie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 830/2014.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2016/2014.... → |
|---|
