Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 22/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 22/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 05-02-2014 în dosarul nr. 5867/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 22
Ședința publică de la 05 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
JUDECĂTOR: I.-L. O.-D.
GREFIER: E. D.
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție CP_, formulat de apelantul intimat I. C. -SERVICIUL RUTIER C., cu sediul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul petent C. M. I., cu domiciliul în C., .. 22, jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/25.09.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Față de dispozițiile art. 394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecatoriei C. la data de 21.02.2013 sub nr._, petentul C. M. I. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. C. anularea procesului - verbal . nr._/19.02.2013.
În motivarea plângerii, petentul a contestat situația de fapt reținută în sarcina sa, arătând că pe trecerea de pietoni nu se afla niciun pieton.
În drept au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001.
Pentru probațiunea cererii s-a anexat procesul- verbal contestat în copie.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale și a depus la dosarul cauzei documentația ce stă la baza întocmirii procesului- verbal contestat, constând în raportul agentului constatator.
Prin sentinta civila nr._ din 25.09.2013 pronuntata de Judecatoria C. a fost admisa plangerea formulata de petentul C. M. I. si anulat procesul verbal . nr._/19.02.2013.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„Prin procesul- verbal de contravenție . nr._/19.02.2013 petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art.100 alin 3 lit b din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că a condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe . a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că în cuprinsul procesului-verbal petentul a solicitat consemnarea obiecțiunii în sensul că pietonul nu se afla pe trecerea de pietoni.
În lipsa unor probe care să susțină acuzația și situația descrisă în procesul verbal de contravenție, având în vedere că probele administrate se coroborează cu afirmațiile acestuia, instanța constată că nu a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul.
Prin urmare, apreciind ca întemeiată plângerea contestatorului formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria_/19.02.2013 încheiat de intimată, instanța urmează a o admite ca atare, dispunând anularea procesului- verbal de contravenție și a sancțiunilor aplicate prin acesta. „
Intimata I. C. a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria C. .
In dezvoltarea motivelor de apel, apelanta-intimata a aratat ca procesul verbal de contraventie, ca act administrativ, face prin el insusi dovada situatiei de fapt retinuta de agentul constatator, bucurandu-se de o prezumtie de legalitate si autenticitate. Prezumtia de autenticitate nu a fost inlaturata de petent prin administrarea unor probe contrarii.
Intimatul-petent desi legal citat, nu a formulat intampinare.
In apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului și de prevederile legale incidente dar și raportat la apărările apelantei-intimate, Tribunalul, făcând și aplicarea prevederilor art. 477 C. proc. civ., apreciază că nu subzistă în cauză nici un motiv de nelegalitate care să impună fie anularea, fie modificarea sentinței pronunțate de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate.
Raspunderea contraventionala a intimatului-petenta a fost angajata prin procesul –verbal de contravenție . nr._/19.02.2013 petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art.100 alin 3 lit b din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că a condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe . a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii.
Sub aspectul conditiilor de forma ale procesului verbal se constata ca acesta a fost intocmit cu respectarea normelor edictate pentru incheierea sa valabila, neexistand cauze de nulitate absoluta.
Sub aspectul temeiniciei instanta de control judiciar constata ca instanta fondului a facut o corecta apreciere a probelor administrate in cauza, critica apelantului in acest sens fiind intemeiata.
Se retine ca in mod corect instanta de fond nu a dat eficienta absoluta prezumtiei de veridicitate de care se bucura procesul verbal incheiat de organul constatator, dand eficienta prezumtiei de nevinovatie a petentului, in conditiile in care organul constatator nu a produs nicio proba in sprijinul faptelor retinute in sarcina recurentului-petent. Se constata ca si la momentul incheierii procesului verbal, petentul a negat ca a savarsit fapta .astfel ca, organul constatator avea obligatia sa produca probe in dovedirea acestor fapte.
Instanta retine faptul ca, prezumtia de veridicitate a procesului verbal nu este interzisa de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, daca se respecta limitele rezonabile, tinand cont de gravitatea mizei si cu conservarea drepturilor omului ( cauza A. vs. Romania ). Insa, in conditiile in care, petentul a contestat savarsirea faptelor retinute in sarcina sa ,prin obiectiunile formulate in cuprinsul procesului verbal, organul constatator avea obligatia sa administreze probe in dovedirea acestor fapte.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reținut in jurisprudenta sa că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării
C. instanta de control judiciar ca organul constatator nu a probat in nici un fel fapta retinuta in sarcina intimatului-petent, raportul agentului constatator incheiat ulterior intocmirii procesului verbal neavand nicio valoare probatorie, acesta fiind intocmit pro causa. Totodata, se retine ca in cuprinsul procesului verbal la rubrica „alte mentiuni” persoana sanctionata a negat savarsirea faptei facnd obiectiuni.
Instanța de control judiciar reține că concursul dintre cele două prezumții relative de care beneficiaza procesul verbal contraventional, anume legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, respectiv prezumția de nevinovăție a celui acuzat, impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.
Inconditile in care intimatul-petent era singur in masina, fapta nu a fost inregistrata cu un mijloc tehnic si nu s-a administrat nicio alta dovada, iar petentul contestat savarsirea acesteia de la intocmirea procesului verbal, sarcina probei revine agentului constatator, care trebuie să convinga instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.
In concluzie, controlul judiciar relevă că, în mod judicios, instanța de fond s-a conformat dispozițiilor art.34 din OG.2/2001 și a concluzionat că procesul verbal sub aspectul temeiniciei, avand in vedere probațiunea administrată în cauză, nu confirmă veridicitatea situației faptice consemnată de agenții constatatori în procesul verbal contestat și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, Tribunalul, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul intimat I. C. -SERVICIUL RUTIER C., cu sediul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul petent C. M. I., cu domiciliul în C., .. 22, jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/25.09.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ , ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. C. I.-L. O.-D.
GREFIER,
E. D.
Jud.fond. M. B.
Tehnored.jud.decizie.E. C./21.03.2014 /4 ex.
| ← Pretentii. Sentința nr. 219/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
