Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 467/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 467/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-03-2014 în dosarul nr. 8978/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 467
Ședința publică de la 12 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. L. N.
JUDECĂTOR L. V. M.
JUDECĂTOR A. J. N.
GREFIER C. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul petent T. G. E., domiciliat în mun.C. ..75, jud.C. în contradictoriu cu intimata G. DE C. CONSTANTA, cu sediul în mun.C. ., jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.1362/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, precizându-se totodată că intimata a depus întâmpinare.
Instanța califică întâmpinarea depusă de intimata ca fiind note scrise și având în vedere că părțile au solicitat judecata cauzei în lipsă conform disp. art. 242 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra recursului .
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de fata :
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria C. la data de 10.04.2012 sub nr._, T. G. E." a chemat în judecată G. DE C. CONSTANTA solicitând anularea procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._/01.04.2012, ca fiind netemeinic și nelegal.
În motivare, petentul a arătat că la data de 01.04.2012, în timp ce se deplasa cu autoturismul proprietate personală, pe ruta C.- Varna - Bulgaria, la punctul de trecere a frontierei a fost oprit de un agent din cadrul Gărzii de Coastă, pentru controlul documentelor. Precizează petentul că procesul verbal de contravenție întocmit nu i-a fost comunicat, i-a fost înmânată doar dovada de circulație pentru reținerea certificatului de înmatriculare, sens în care arată că nu are cunoștință de contravenția ce i-a fost reținută în sarcina sa.
Petentul nu a invocat nici un temei de drept în susținerea plângerii sale.
S-a atașat cererii de chemare în judecată, în original, procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/01.04.2012.
Legal citat, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., față de împrejurarea că fapta a fost săvârșită la Punctul de Trecere a Frontierei Vama-V., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
In dovedirea apărărilor sale, intimatul a depus la dosarul cauzei raportul agentului constatator și procesul-verbal . nr._/01.04.2012.
Prin sentința civilă nr._/14.06.2012 Judecătoria C. admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., invocată de intimată prin întâmpinare și a dispus declinarea cauzei spre competentă soluționare în favoarea Judecătoriei M., față de împrejurarea că în procesul - verbal atacat s-a indicat că fapta a fost săvârșită în Punctul de trecere a Frontierei Vama V., localitate aflată în circumscripția Judecătoriei M., potrivit HG nr. 337/1993.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 13.07.2012, sub același număr.
La data de 03.12.2012, petentul a depus la dosarul cauzei precizări la plângerea formulată prin care a invocat excepția prescripției executării sancțiunii amenzii, față de împrejurarea că procesul verbal de contravenție i-a fost comunicat la data de 31.10.2012 odată cu întâmpinarea depusă de intimat. De asemenea, a contestat prezența martorului asistent la încheierea procesului verbal de contravenție.
În concluzie, petentul a solicitat anularea procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._/01.04.2012, ca fiind netemeinic și nelegal, iar în subsidiar înlocuirea măsurii amenzii cu măsura „avertisment”.
Intimata a formulat un „punct de vedere” cu privire la precizările depuse de petent, arătând că acesta nu are interes să solicite prescripția dreptului de a obține executarea silită câtă vreme executarea sancțiunii este suspendată prin promovarea plângerii contravenționale.
In cauză, instanța a încuviințat, la solicitarea ambelor părți, administrarea probei cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile pentru soluționarea cauzei.
In baza rolului activ reglementat de dispozițiile art. 129 alin.5 din Codul de procedură civilă, din oficiu instanța a dispus audierea martorului Beleșică A., semnatar al procesului - verbal de contravenție contestat.
În ședința publică din data de 04.06.2013, având în vedere imposibilitatea audierii martorului Beleșică A., în baza dispozițiilor art. 188 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanța a procedat la judecarea cauzei.
Prin sentinta civila nr 1362/11.06.2013, Judecatoria M. a respins ca nefondata plangerea si a mentinut ca legal si temenic procesul – verbal . nr_/1.04.2012.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca la data de 01.04.2012, în timp ce se deplasa cu autoturismul proprietate personală, pe ruta C. - Varna - Bulgaria, la punctul de trecere a frontierei, a fost oprit de un agent din cadrul Gărzii de Coastă, pentru controlul documentelor.
In urma controlului efectuat, s-a constatat că petentul avea inspecția tehnică periodică expirată din data de 14.10.2011, motiv pentru care a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 10 al.l din OUG 195/2002 și art. 102 alin.1, pct.l din OUG 195/2002.
Totodată față de petent s-a luat măsura tehnico-administrativă a reținerii certificatului de înmatriculare.
Cercetând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale imperative de ordine publică, a căror nerespectare constituie cauză de nulitate absolută expresă sau virtuală.
In acest context, instanța reține că agentul constatator din cadrul Gărzi de Coastă C., care a întocmit procesul-verbal contestat avea calitatea de agent constatator, potrivit art. 15 alin. 1 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002 rep, conform căruia constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute de acest act normativ în punctele de trecere a frontierei de stat a României, se face de către polițiștii de frontieră.
In drept, fapta descrisă prin procesul-verbal întocmit a fost în mod corect încadrată și în mod legal sancționată, având în vedere dispozițiile art. 102 alin.1, pct.l din OUG 195/2002, conform cărora „constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat”.
Potrivit art. 112 alin.1 lit. a din OUG nr. 195/2002, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reține dacă vehiculul nu are efectuată inspecția tehnică periodică valabilă.
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că intimatul a făcut dovada deplină a situației de fapt reținute în procesul-verbal de contravenție, în speță, fiind îndeplinită condiția constatării contravenției prevăzute de art.102 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat.
Astfel, contravenția reținută în sarcina petentului a fost constatată de agentul constatator, iar la rubrica „obiecțiuni” acesta a consemnat susținerile petentului, potrivit cărora nu a circulat de 5 luni cu mașina, fapt pentru care nu știa că i-a expirat ITP-ul, mențiune pe care petentul nu a contestat-o . De altfel, petentul nici nu a contestat temeinicia procesului verbal.
În concluzie, probele administrate în cauză relevă veridicitatea situației de fapt ce a fost reținută în procesul-verbal contestat, aspect față de care instanța apreciază că faptele reținute în sarcina petentului, așa cum a fost descrisă în procesul-verbal atacat, întrunesc, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de textele legale indicate de agentul constatator.
Cât privește cererea de înlocuire a amenzii contravenționale cu avertisment și de înlăturare a sancțiunii complementare, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a fi admisă.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale le contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar potrivit art.7 alin.2 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Față de aceste dispoziții legale și având în vedere situația de fapt reținută pe baza probelor administrate în cauză, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent și sancționată de art.102 alin.1 pct. 1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, nu este de gravitate redusă, sancțiunea principală aplicată petentului și sancțiunea complementară a reținerii certificatului de înmatriculare au fost în mod corect individualizate de agentul constatator, sunt de natură să conducă la realizarea scopului preventiv, educativ și de exemplaritate al sancțiunilor contravenționale și nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Față de cele anterior expuse, instanța apreciază că înlocuirea amenzii aplicate de agentul constatator cu sancțiunea avertisment ar constitui o încurajare a petentului în a repeta cu intenție săvârșirea unei fapte contravenționale de gravitate sporită și de natură să pună în pericol efectiv siguranța traficului rutier și pietonal.
Cu privire la excepția prescripției executării sancțiunii amenzii, calificată ca fiind apărare de fond, instanța apreciază că această apărare ar putea fi invocată în cadrul unei eventuale contestații la executare, în situația în care s-ar porni împotriva sa executarea silită, iar nu în cadrul unei plângeri contravenționale în care instanța este chemată să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal a declarat recurs petentul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 16.12.2013.
In motivarea recursului, recurentul petent arata ca a invederat instantei de fond faptul ca procesul – verbal de contraventie i –a fost comunicat la data de 31.10.2012 odata cu depunerea de catre intimata a intampinarii .
In acest context se impunea a fi analizate dispozitiile art 14 alin 1 din OG 2/2001, potrivit caruia: „ executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul – verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de 1 luna de la data aplicarii sanctiunii . „
Apreciaza acesta ca instanta nu s –a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei dreptului de aplica si executa sanctiunea amenzii, intrucat a apreciat ca este o aparare de fond ce nu poate fi formulata in plangerea contraventionala, ci doar in cazul unei contestatii la executare .
Acest punct de vedere al instantei este total eronat, avand in vedere ca practica si doctrina au statuat deopotriva ca acest termen de 1 luna se refera la etapa punerii in executare a sanctiunii amenzii contraventionale, etapa ulterioara emiterii procesului – verbal – si care poate face obiectul plangerii contraventionale, in conditiile in care textul art 31 din OG 2/2001 este general, plangerea urmand sa contina nu doar situatiile de nulitate, ci orice viciu al actului constatator de natura a – l face ineficace.
Un alt aspect invederat de recurentul – petent vizeaza inlaturarea de catre instanta a apararilor formulate ce au vizat aspectul mentionarii in cuprinsul procesului verbal de contraventie a martorului asistent, Belesica A., desi a aratat ca nu a fost prezenta nicio alta persoana care sa fi perceput direct momentul savarsirii contraventiei si refuzul acestuia de a semna procesul – verbal de contraventie .
Avand in vedere ca martorul asistent nu a fost audiat in cauza, apreciaza ca se sustine apararea sa sub acest aspect .
Un al treilea punct de vedere vizeaza solicitarea inlocuirii sanctiunii amenzii cu avertismentul, in raport de dispozitiile art 21 alin 3 din OG 2/2001, potrivit caruia sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social la faptei savarsite, tinandu – se seama de imprejurarile in care a fost comisa fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul – verbal .
Prin intampinarea formulata si depusa la dosar ( f 7) intimata solicita respingerea recursului ca nefondat .
In motivare se arata ca instanta de fond in mod corect a retinut ca la data de 1.04.2012 petentul a fost sanctionat contraventional prin procesul – verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr_/1.04.2012 pentru ca petentul a circulat cu autoturismul proprietate personala cu numarul de inmatriculare_ a carui inspectie periodica expirase la data de 14.10.2011 . Ca atare, petentul a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 630 lei, in conformitate cu dispozitiile art 10 alin 1 si art 102 alin 1 pct 1 din OUG 195/2002, rep .
De asemenea, a retinut instanta de fond ca fapta descrisa prin procesul – verbal de contraventie a fost corect incadrata si legal sanctionata, avand in vedere dispozitiile art 102 alin 1 pct 1 din OUG 195/2002, conform carora „ Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a IV –a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice „, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al carui termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat . „
In ceea ce priveste motivul de recurs invocat de recurentul – petent potrivit carua instanta de fond nu s –a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei dreptului de a aplica si executa sanctiunea amenzii – apreciaza ca este neintemeiat pentru urmatoarele motive:
Recurentul a invocat in fata instantei de fond doar prescriptia dreptului de a executa sanctiunea amenzii, fata de care instanta de fond s –a pronuntat si in mod corect a apreciat ca aceasta este o aparare ce putea fi invocata in cadrul unei eventuale contestatii la executare, in situatia in care s –ar porni impotriva sa executarea silita, iar nu in cadrul unei plangeri contraventionale in care instanta este chemata sa verifice legalitatea si temeinicia procesului – verbal de contraventie .
Constatarea prescriptiei dreptului de a obtine executarea silita nu poate interveni fara ca partea care solicita aceasta sa aiba un interes actual, executarea sanctiunii este suspensiva prin promovarea plangerii contraventionale . In acest cadru procesual sunt analizate aspectele legate de temenicia si legalitatea actului de constatare si sanctionare a contraventiei . Partea indreptatita are interesul de a invoca prescriptia dreptului de a obtine executarea silita doar in cazul in care aceasta se declanseaza, printr – un act incepator de executare .
Apreciaza ca motivul invocat de recurent este neintemeiat avand in vedere ca motivarea instantei de fond cu privire la acest aspect este temeinica si legala .
Prescriptia dreptului de a aplica sanctiunea reglementata de dispozitiile art 13 alin 1 din OG 2/2001 prevede ca aplicarea sanctiunii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii contraventiei . „ Din analiza procesului – verbal de contraventie se poate observa ca fapta a fost savarsita la data de 1.04.2012, iar sanctiunea a fost aplicata in aceeasi zi .
In ceea ce priveste al doilea motiv de recurs invocat, solicita a se retine ca este neintemeiat.
In acest caz procesul – verbal de contraventie cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului, semnatura acestuia . De altfel, recurentul a fost de fata la intocmirea procesului – verbal de contraventie dar a refuzat sa semneze, aspect confirmat de un martor potrivit art 19 alin 1 din OG 2/2001 . In aceste conditii, martorul asistent a confirmat doar faptul ca recurentul a refuzat sa semneze procesul – verbal de contraventie . Organul constatator avand aceasta obligatie potrivit art 19 din OG 2/2001.
In ceea ce priveste cel de –al treilea motiv de recurs, solicita a se retine ca si acestea este neintemeiat, intrucat instanta de fond in mod corect a apreciat ca cererea de inlocuire a amenzii contraventionale cu Avertismentul si de inlaturare a sanctiunii complementare nu indeplineste conditiile legale pentru a fi admisa .
Potrivit art 21 alin 3 din OG 2/2001, sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu – se seama de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit, de urmarea produsa precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul – verbal, iar potrivit art 7 alin 2 din OG 2/2001, avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa. F. de aceste dispozitii legale si avand in vedere situatia de fapt retinuta pe baza probelor administrate, instanta de fond in mod corect a apreciat ca fapta savarsita de petent este de gravitate redusa, sanctiunea principala aplicata petentului si sanctiunea complementara a retinerii certificatului de inmatriculare au fost in mod corect individualizate de agentul constatator si nu se impune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu Avertismentul .
De asemenea, instanta de fond a apreciat ca inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale aplicate de agentul constatator cu sanctiunea avertismentului ar constitui o incurajare a petentului in a repeta cu intentie savarsirea unei fapte contraventionale de gravitate sporita si de natura sa puna in pericol efectiv siguranta traficului rutier si pietonal .
Se solicita de intimata a se avea in vedere ca recurentul – petent nu a administrat nicio alta proba care sa demonstreze contrariul celor retinute in sarcina sa prin procesul – verbal de contraventie . Simpla negare a recurentului – petent in sensul ca faptele nu corespund adevarului nu este suficienta pentru anularea actului administrativ . Mai mult, in procesul – verbal de contraventie, recurentul a amentionat faptul ca nu stia de expirarea ITP – ului intrucat nu a mai circulat cu masina de 5 luni .
Considera ca motivele de fapt ce vizeaza exclusiv fondul cauzei nu sunt susceptibile de a fi incadrate in vreunul din cazurile de casare sau modificare prevazute de art 304 C proc civ, in conditiile in care prima instanta, cercetand fondul cauzei a solutionat si a raspuns tuturor capetelor de cerere .
A solicitat judecarea in lipsa .
Procedând la judecata recursului prin prisma disp. art. 304 ind.1 c.proc.civ, Tribunalul reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/01.04.2012, in locul PPF Vama V., petentul a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 630 lei ca urmare a incalcarii dispozitiilor art 10 pct 1 OUG 195/2002 rep cu ref la art 102 alin 1 pct 1 din OUG 195/2002, rep, retinandu – se ca in aceeasi zi – prezentandu – se pe sensul de iesire din Romania, pe DN 39, la volanul autoturismului marca Volksvagen cu nr de inmatriculare_ – la controlul asupra documentelor – certificatul de inmatriculare C_ s –a constata ca avea ITP – ul expirat inca din data de 14.10.2011 .
In ceea ce priveste critica recurentului – petent reperitoare la prescriptia executarii sanctiunii amenzii contraventionale in conformitate cu dispozitiile art 14 alin 1 din OG 2/2001 si invocata prin precizarile depuse la dosar la data de 3.12.2012 ( f 14 ), Tribunalul constata ca instanta de fond nu a tratat exceptia invocata de petent ca fiind o exceptie de fond, absoluta, apreciind asupra acesteia prin prisma verificarilor privind legalitatea si temenicia faptei contraventionale retinute in sarcina acestuia .
In raport de dispoz art 304 ind 1 c proc civ, Tribunalul va examina exceptia prescrierii executarii sanctiunii contraventionale in raport de dispozitiile art 14 din OG 2/2011:
Astfel, potrivit art 137 alin 1 c proc civ: „ instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii . „
Potrivit art 14 din OG 2 /2001: „ Executarea sanctiunilor contraventionale se prescrie daca procesul – verbal de contraventie nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii .
Precriptia executarii sanctiunilor contraventionale poate fi constatata chiar si de instanta investita cu solutionarea plangerii contraventionale . „
In raport dispozitiile instituite prin art. 14 din OG 2/2001 se va retine ca acestea reglementează un caz special de prescripție a executării amenzii contravenționale, în care nu este sancționată pasivitatea din cadrul procedurii de executare (situație în care se aplica termenul de prescripție din Codul de procedura fiscala), ci însăși necomunicarea procesului verbal.
Instanța este de părere că o constatare a acestei prescripții in cadrul plângerii contravenționale este admisibilă și din considerente legate de eficienta actului de justiție.
Astfel, în măsura în care potrivit art. 37 din OG 2/2001, hotărârea judecătorească irevocabila prin care s-a soluționat plângerea este titlu executoriu, iar in vederea executării amenzii, instanța trebuie sa comunice din oficiu dispozitivul hotărârii către autoritățile competente pentru executarea fiscala, respingerea de plano a incidenței dispozițiilor art. 14 alin. 1 din OG 2/2001 în acest gen de acțiuni ar avea ca efect crearea artificiala a unui titlu executoriu cu privire la o sancțiune a cărei executare este prescrisa. Mai mult, din moment ce răspunderea contravențională este una administrativă, bineînțeles cu respectarea garanțiilor art. 6 din Convenția Europeana a drepturilor Omului, se consideră că instanța poate verifica aptitudinea unui act administrativ de a-si mai produce efectele și prin prisma unor evenimente intervenite ulterior întocmirii lui.
In considerentele celor retinute mai sus, in temeiul art 312 C proc civ instanta va admite recursul, va modifica in tot sentinta recurata, iar pe fond va admite plangerea, cu consecinta anularii procesului – verbal de contraventie contestat in considerarea dispozitiilor art 14 din OG 2/2001 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurentul petent T. G. E., domiciliat în mun.C. ..75, jud.C. în contradictoriu cu intimata G. DE C. CONSTANTA, cu sediul în mun.C. ., jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.1362/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
Modifică sentința recurată, în sensul că:
Admite plângerea.
Anulează procesul verbal de contravenție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.03.2014.
P., Judecator Judecator,
A. L. N. L. V. M. A. J. N.
Grefier,
C. G.,
conform art 426 lin 4 C proc civ ,
promovata conform deciziei nr75/1.04.2013
la Curtea de Apel Constanta ,
semneaza grefier sef ,
V. I. ,
Jud.fond A.C.D.
Tehnored.jud. L.V.M./2 ex./17.04.2014.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 926/2014. Tribunalul... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 719/2014.... → |
|---|
