Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 360/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 360/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 8789/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 360
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.06.2014
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. V. M.
JUDECĂTOR: A. J. N.
GREFIER: A. G.
S-a luat în examinare apelul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, formulat de apelantul intimat P. M. CONSTANTA - POLITIA LOCALA, cu sediul în C., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimată petentă fiind A. DE P. 358, cu sediul în C., ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 153 Cod procedură civilă.
În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.
Instanța, în temeiul disp. art. 131 Cod procedură civilă, se declară competentă în soluționarea cauzei. Încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar
Având în vedere că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.04.2013, sub numărul_ petenta ASOCIAȚIA DE proprietari 358 a formulat plângere contravențională împotriva procesului – verbal de contravenție nr._ întocmit la data de 11.03.2013 de intimatul P. Municipilui C., solicitând anularea acestuia.
În motivare, petenta a arătat că scara C a blocului L7A de pe . este debranșată în totalitate de la rețeaua RADET încă din anul 2010, iar aceasta nu a aprobat și nu a executat nicio lucrare de desființare a vreunei conducte de încălzire din subsolului acestui . acest motiv, petenta a arătat că nu avea obligația să obțină autorizație de desființare a conductelor de încălzire.
Petenta a susținut că amenda nu ar fi trebuit aplicată asociației de proprietari ci persoanelor care au tăiat respectivele țevi, anume R. S. și N. M., persoane împotriva cărora asociația a formulat plângere penală.
În drept s-a solicitat proba cu înscrisuri și testimonială cu audierea martorului R. S..
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
Din oficiu instanța a dispus audierea martorului asistent semnatar al procesului-verbal de contravenție, B. I..
Prin Sentința civilă nr_/17.12.2013 pronuntata de Judecătoria Constanta s-a dispus în sensul admiterii plângerii contravenționale formulata de petenta A. DE P. NR 358, cu consecinta anularii procesului – verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr_/11.03.2013 intocmit de intimat .
Pentru a dispune această soluție instanță de fond a retinut că prin procesul – verbal de contravenție nr._ întocmit la data de 11.03.2013 de intimatul P. M. C., petenta Asociația de Proprietari 358 a fost sancționată cu măsura principală a amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei, în temeiul dispozițiilor art. 26 lit. a și art. 26 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, reținându-se în sarcina sa faptul că a desființat conductele de încălzire Radet din subsolul blocului L7A Sc. C din ., fără a deține autorizare de desființare conform prevederilor Legii nr. 50/1991.
Procesul-verbal nu a fost semnat de către reprezentantul petentei, fiind semnat de martorul asistent B. I..
În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța a trecut la analiza susținerilor petentei privind nelegalitatea și netemeinicia procesului-verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Dacă în privința faptei, tăierea țevilor de la subsolul blocului fără autorizație de desființare, constatările agenților constatatori nu au fost contestate de petentă, iar procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de temeinicie cu privire la acest aspect, constatările agentului constatator făcându-se prin propriile simțuri, în ce privește subiectul activ al contravenției, instanța reține că procesul-verbal de contravenție nu se bucură de prezumția de temeinicie.
În acest sens, instanța reține că agentul constatator nu a constatat contravenția în momentul săvârșirii acesteia și nici măcar nu a reținut care este persoana sau persoanele care au tăiat respectivele țevi, pentru a putea antrena eventual răspunderea petentei în funcție de legătura sa cu asociația de proprietari.
Petenta este o persoană juridică, o ficțiune juridică în consecință, iar faptele sale sunt faptele organelor sale.
Instanța reține că nu reiese din documentația ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție faptul că asociația de proprietari ar fi hotărât prin forul de conducere, adunarea generală, comitetul executiv sau președintele acestuia să taie respectivele țevi. De asemenea, nu s-a probat de intimat că asociația de proprietari ar fi angajat vreo persoană pentru a efectua lucrările de tăiere a țevilor.
Mai mult, din declarațiile martorului R. S., reiese că țevile au fost tăiate fără aprobarea asociației de proprietari de către o parte din proprietarii apartamentelor de pe scara respectivă.
Față de aceste considerente, instanța reține că intimatul nu a dovedit că petenta este subiectul activ al contravenției reținute în procesul-verbal de contravenție, motiv pentru care va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal a declarat apel -intimatul, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului C. la data de 24.03.2014, criticand – o pentru nelegalitate .
In motivarea caii de atac se invedereaza ca instanta de fond desi a retinut faptul ca petenta nu a contestat taierea tevilor de la subsolul blocului si ca nu s –a hotarat acest lucru de către adunarea generala, a conchis faptul ca procesul – verbal nu se bucura de prezumtia de temeinicie .
Apreciaza ca in mod eronat instanta de fond a aratat faptul ca intimatul trebuie sa dovedeasca ca A. de proprietari nu a angajat nicio persoana sa efectueze lucrari de tăiere a tevilor, desi intimatul a sanctionat tocmai faptul ca aceasta operatiune s –a realizat fara autorizatie de catre persoane autorizate . Prin formularea plangerii, petenta trebuia sa demonstreze efectuarea acestei operatiuni ulterior emiterii unei autorizatii si de catre personal calificat .
Solicita admiterea apelului, modificarea sentintei apelate, iar pe fond – respingerea plangerii si cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate .
In conformitate cu dispozitiile art 471 alin 5 C proc civ, petentul – intimat a formulat si depus intampinare( f10), prin care solicita respingerea apelului si mentinerea ca legala si temenica a sentintei pronuntate .
Arata ca în mod corect instanta de fond a reținut ca în ceea ce priveste subiectul activ al contraventiei, procesul – verbal nu beneficiaza de prezumtia de temeinicie . Agentul constatator nu a constatat contraventia in momentul savarsirii ei și nu a retinut cine a taiat tevile pentru a putea fi antrenata raspunderea conform dispozitiile art 998 – 999 C . Civ ( art 1357 – 1371 C. civ ) .
A. de P. nr 358 nu poate raspunde pentru faptele comise de proprietarii care fac . parte din asociatie, deoarece potrivit dispozitiilor legale mai sus mentionate . fiecare persoana raspunde pentru faptele proprii . Astfel, prin emiterea procesului – verbal au fost obligati sa raspunda pentru faptele altor persoane .
Apreciaza ca amenda ar fi trebuit acordata locatarilor R. S. si N. M., care au tăiat conductele făra stirea si acordul asociatiei, cu atat mai mult cu cat asociatia a facut demersurile pentru a impiedica tăierea, sesizand atat Politia si P. cu plangere cat si RADET –ul si Primaria Constanta .
Se mai arata ca din documentatia depusa de apelant rezulta fara nici un dubiu ca tăierea s –a facut fara acordul asociatiei . Mai mult, din declaratia martorului R. S. rezulta ca tevile au fost taiate de către o parte din proprietarii apartamentelor de pe scara făra aprobarea asociatiei .
Nu poate fi primita sustinerea apelantului conform careia prin formularea plangerii contraventionale ar fi trebuit sa se demonstreze efectuarea taierii ulterior emiterii unei autorizatii si de către personal calificat cata vreme apelantul insusi recunoaste că tăierea s –a facut de alte persoane fara acordul asociatiei .
Procedând la judecata apelului prin prisma dispozițiilor art. 478 cu ref la art 477 Cod procedură civilă se rețin următoarele:
Prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr_/11.03.2013, petenta A. DE P. NR.358 a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, pentru fapta prevăzută de art.26 alin 2 Lg 50/1991, rep ., reținându-se în sarcina sa faptul că a desfiintat conductele de încalzire RADET Constanta din subsolul blocului L7A Sc C din ., fara a detine autorizatie de desfiintare conform prevederilor legii 50/1991, rep .
Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu,potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
Tribunalul retine ca sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contraventiei, se va avea în vedere faptul ca nu întreaga materie a contraventiilor din dreptul intern reprezinta o "acuzatie în materie penala", în sensul autonom al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. O premisa contrara, în sensul ca natura "penala" are întreaga materie a contraventiilor, nefiind de conceput vreo distinctie din acest punct de vedere în interiorul unei materii cu caracter unitar, se loveste de cel putin doua contraargumente.
Primul are în vedere însasi modalitatea de analiza a Curtii Europene, care nu porneste niciodata - nici chiar în situatiile în care s-a mai confruntat cu ipoteze similare - de la premisa ca o anumita fapta contraventionala reprezinta o acuzatie în materie penala. Curtea procedeaza în mod necesar si invariabil la o analiza a cazului concret dedus judecatii, pentru clarificarea aplicabilitatii ratione materiae a art. 6 si subsecvent, a incidentei garantiilor instituite de acesta.
Aceasta analiza are loc prin aplicarea principiilor stabilite în cauzele Engel si altii împotriva Olandei si Oztürk împotriva Germaniei.
Pentru clarificarea continutului notiunii autonome de "acuzatie în materie penala ", necesara tocmai pentru a analiza realitatile procedurii în litigiu, Curtea a stabilit trei criterii si anume (a) calificarea faptei potrivit dreptului national, (b) natura faptei incriminate, (c) natura si gravitatea sanctiunii.
Însa, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului calificarea faptei în dreptul national al statului în cauza are o valoare formala si relativa, reprezentând doar un punct de plecare în analiza efectuata de Curte ( cauza Weber împotriva Elvetiei).
Ratiunea pentru care calificarea realizata de dreptul intern nu este una absoluta este prezentata de Curte în cauza Oztürk împotriva Germaniei. Astfel, ar fi contrar obiectului si scopului art. 6, care garanteaza oricarei persoane dreptul la un proces echitabil, daca statelor le-ar fi permis sa excluda din câmpul de aplicare al art. 6 o întreaga categorie de fapte, pe motivul ca acestea ar fi contraventii.
Al doilea criteriu, natura faptei incriminate, este considerat de Curte cel mai important ( cauza Jussila împotriva Finlandei), iar el presupune analiza alternativa a mai multor aspecte.
Astfel, un prim aspect analizat îl constituie sfera de aplicare a normei încalcate prin savârsirea faptei. În ipoteza în care textul normativ se adreseaza tuturor cetatenilor, iar nu unui grup de persoane având un statut special (de exemplu, militarilor în exercitiul functiunii, avocatilor tinuti sa respecte solemnitatea sedintei de judecata ori secretul profesional), atunci acesta este de aplicabilitate generala si art. 6 sub aspect "penal " devine incident ( hotarârea Bendenoun împotriva Frantei). Evident, aceasta nu exclude stabilirea unor conditii privind savârsirea faptei, calitatea persoanei (de exemplu, sofer sau contribuabil) sau alte aspecte ale raspunderii juridice, în masura în care norma îsi pastreaza caracterul de generala aplicare.
În referire la temeinicia procesului verbal se reține că în baza rolului activ, mai pronunțat în acest tip de cauze decât în cele de natură pur civilă (procedura contravențională fiind asimilată, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, celei penale), autoritatea judiciară trebuie să identifice orice element din cuprinsul procesului verbal de natură să conducă la aflarea adevărului și să întreprindă demersuri in vederea administrării respectivelor probe ; numai dacă în urma administrării probelor vor exista dubii în ceea ce privește existența faptei ori îndeplinirea altei condiții care să atragă răspunderea contravenționala, plângerea va fi admisa, iar procesul verbal anulat, prin aplicarea principiului “in dubio pro reo”, tot ca o consecință a asimilării procedurii penale.
Se mai apreciaza de către instanta de control judiciar, ce are in considerare si practica CEDO din cauza A. contra României, - prin care s-a retinut că in materie contravențională instanta de judecata este obligata să respecte garantiile procesuale cuprinse in art.6 din CEDO care se refera, in principal la respingerea prezumtiei de vinovatie, incidenta principiului in ‘’in dubio pro reo’’, existenta unei prezumtii relative de reflectare a adevarului in favoarea continutului actului sanctionator, că aceasta este incalcata prin retinerea ca dovedita a stării de fapt din cuprinsul actului sanctionator.
Astfel, in cauza pendinte, Tribunalul retine ca in mod concludent instanta de fond retine ca nu asociatia poate fi apreciata ca fiind subiect activ al contraventiei atata timp cat nu este autorul acesteia .
Din probatoriul administrat in cauza se va retine ca savarsirea faptei contrventionala apartine celor doi membrii ai asociatiei, recunoscuti si identificati tocmai de catre Asociatiei, dar si activitatilor sustinute prin solicitarile adresate autoritatilor in vederea luarii masurilor legale privind stoparea faptei acestora .
Se va mai retine ca A. de proprietari nu poate fi raspunzatoare de faptele si actele membrilor sai decat prin caile si parghiile legale date in mana acesteia – respectiv instiintarea autoritatilor legale pentru luarea masurilor legale .
In contextul raspunderii asociatiei de proprietari pentru fapta contraventionala retinuta in sarcina sa, prin prisma calitatii de subiect activ al contraventiei, Tribunalul va retine ca se impunea ca intimata sa se raporteze in aplicarea sanctiunii si la dispozitiile legii cadru privind infiintarea, organizarea si functionarea Asociatiilor de proprietari reglementata prin Lege 230/2007, republicata .
Astfel, potrivit art 4: „ (1)Asociația de proprietari are drept scop administrarea și gestionarea proprietății comune care, pe lângă drepturi, impune obligații pentru toți proprietarii.
(2)Consecințele neluării măsurilor de organizare și funcționare cu privire la administrarea și gestiunea proprietății comune sunt în răspunderea juridică a tuturor proprietarilor sau a reprezentanților acestora, după caz.”
In definitia data de legiuitor anumitor aspecte ce tin de edificarea situatiei pendinte judecatii, potrivit art 3 lit a si c din acelasi act normativ – legiuitorul a statuat ca:
„ a)clădire-. - proprietatea imobiliară formată din proprietăți individuale, definite apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuințe, și proprietatea comună indiviză. Poate fi definit condominiu și un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condițiile în care se poate delimita proprietatea comună;
c)proprietate comună - toate părțile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință;”
In ceea ce priveste raspunderea pentru fapte si acte – potrivit art 11 alin 2 din Legea 230/2007, s –a stabilit ca: „ (2)Proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinația proprietății comune fără a obține mai întâi acceptul din partea asociației de proprietari.”
In contextul celor arate, se va retine ca subiect activ al contraventiei nu poate fi reprezentata de o entitate juridica, ci doar de proprietarul – locatarul responsabil de schimbarile aduse proprietatii comune care nu include numai spatiile aferente casei scarilor, logiilor, ci si aspectelor ce tin de conducte – bransamente si alte asemenea utilitati aflate in spatiul comun si care constituie astfel proprietatea .="background-color:#fffafa"> prevederi din Art. 16 din capitolul II (Norme Metodologice din 2007) la data 21-ian-2008 pentru Art. 30 din capitolul IV
Art. 16
Comitetul executiv, format dintr-un număr impar de membri aleși de adunarea generală, reprezintă asociația de proprietari în administrarea și exploatarea clădirii, cu excepția atribuțiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietățile individuale, apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință. Președintele asociației de proprietari este și președinte al comitetului executiv.
Art. 17
(1) Comitetul executiv al asociației de proprietari are următoarele atribuții:
a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și urmărește respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere ale asociației de proprietari;
b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind regulile pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale și pentru respectarea prevederilor legale, a statutului și a acordului de asociere, precum și alte decizii ce privesc activitatea asociației de proprietari;
c) întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și pregătește desfășurarea adunărilor generale;
d) reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea părților proprietății comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietății comune, în conformitate cu actele normative în vigoare;
e) întocmește sau propune planuri de măsuri și activități, conform cu responsabilitățile ce le revin, și urmărește realizarea lor;
f) supraveghează desfășurarea tuturor activităților din cadrul asociației de proprietari, în mod special situația încasărilor și a plăților lunare;
g) pentru realizarea scopului și a activităților asociației de proprietari, angajează și demite personalul necesar, încheie și reziliază contracte cu persoane fizice/juridice;
h) își asumă obligații, în numele asociației de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, privind interesele legate de clădire;
i) inițiază sau apără în procese, în numele asociației de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, interesele legate de clădire;
j) stabilește sistemul propriu de penalizări al asociației de proprietari pentru restanțele afișate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociației de proprietari, conform prevederilor legale;
k) avizează documentele asociației de proprietari;
l) asigură completarea la zi a cărții tehnice a construcției;
m) asigură urmărirea comportării în timp a construcției, pe toată durata de existență a acesteia;
n) gestionează situațiile excepționale și de criză;
o) exercită alte atribuții care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale;
p) aprobă lunar lista cu cotele de contribuție la plata cheltuielilor asociației de proprietari, conform hotărârii adunării generale;
r) stabilește cotele de participare pe persoană la cheltuielile aferente persoanelor cu domiciliul în clădire și pentru persoanele care locuiesc temporar, minimum 15 zile pe lună; stabilește perioada pentru care proprietarii, respectiv chiriașii, pot solicita în scris scutirea de la plata cheltuielilor pe persoană și care trebuie să fie de cel puțin 15 zile pe lună, conform hotărârii adunării generale;
s) analizează problemele ridicate de membrii asociației de proprietari și ia măsuri pentru rezolvarea acestora, conform hotărârii adunării generale;
ș) ia toate măsurile pentru aducerea la starea dinaintea producerii evenimentului a zonei în care se efectuează reparații la părțile comune, urmând ca sumele aferente reparațiilor respective să fie suportate de toți proprietarii, proporțional cu cota indiviză.
(2) Ședințele comitetului executiv se desfășoară lunar și sunt legal întrunite dacă jumătate plus unu din numărul membrilor săi sunt prezenți. Ședințele comitetului executiv pot fi convocate de președintele asociației de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(3) Deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul de decizii al comitetului executiv și se afișează la avizier.
(4) După aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, comitetul executiv va urmări derularea acestuia în condițiile legii.
(5) Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin și adoptă decizii asupra cuantumului salariilor, indemnizațiilor, remunerațiilor și al eventualelor premieri care se acordă personalului încadrat cu contract individual de muncă sau în baza unei convenții civile de prestări de servicii, în limita bugetului aprobat de adunarea generală.
(6) Comitetul executiv angajează sau demite personalul, încheie sau reziliază contracte în ceea ce privește activitatea de administrare și întreținere a clădirii, a părților comune de construcții/a instalațiilor, precum și pentru alte activități conforme cu scopul asociației de proprietari: administrare, contabilitate, casierie, îngrijire, mecanică, instalații etc. Angajarea personalului necesar asociației de proprietari se face de către comitetul executiv, reprezentat de președinte, în conformitate cu prevederile legislației specifice în vigoare.
(7) Comitetul executiv decide asupra acordării unor drepturi bănești membrilor asociației de proprietari care desfășoară activități lucrative folositoare acesteia, în limita bugetului de venituri și cheltuieli adoptat de adunarea generală a proprietarilor, potrivit art. 35 alin. (5) din Legea nr. 230/2007.
(8) Comitetul executiv preia toate obligațiile și răspunderile privind activitatea de management stabilite la art. 22 din prezentele norme metodologice pe perioada cât asociația nu are angajat un administrator sau a fost reziliat contractul de administrare, indiferent de cauze.
(9) Pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv președintele asociației de proprietari, răspund, personal sau solidar, după caz, în fața legii și a proprietarilor, pentru daunele și prejudiciile cauzate proprietarilor în mod deliberat.
prevederi din Art. 2 din capitolul I (Norme Metodologice din 2007) la data 21-ian-2008 pentru Art. 4 din capitolul II
Art. 2
(1) În scopul reprezentării și susținerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate comună indiviză din clădirea ce alcătuiește un condominiu, proprietarii apartamentelor și ai spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință se pot constitui în asociații de proprietari.
(2) Asociația de proprietari este forma de asociere autonomă, de organizare și de reprezentare a intereselor comune a majorității proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridică, fără scop patrimonial, înființată în condițiile prevăzute de lege.
(3) Pentru promovarea valorilor civice ale democrației și statului de drept și pentru reprezentarea la nivel local și național, asociațiile de proprietari se pot asocia în federații, uniuni, ligi ale asociațiilor de proprietari din municipii, orașe sau județe, respectiv la nivel național, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 3
Proprietarii din asociațiile de locatari din clădirile ale căror apartamente au fost dobândite în proprietate în condițiile legii și care nu s-au organizat în asociații de proprietari vor lua măsurile prevăzute de prezentele norme metodologice pentru constituirea în asociații de proprietari, potrivit prevederilor Legii nr. 230/2007.
Avand in vedere cele retinute, în temeiul art. 480 alin 1 c.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul intimat P. M. CONSTANTA - POLITIA LOCALA, cu sediul în C., ., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimată petentă fiind A. DE P. 358, cu sediul în C., ., ...
Menține sentința apelată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2014.
Președinte, Judecător,
L. V. M. A. J. N.
Pentru Judecător
A. J. N. aflată în C.O,
Conform art 426 alin 4 Teza I –a
C.P.C, semneaza
Președintele Completului,
GREFIER,
A. G.
Jud fond :F.N.
Red/Tehnored L.V.M.
4 ex /7.08.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 82/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 609/2014.... → |
|---|
