Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1027/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1027/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 7620/212/2014
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.8470
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1027/APCA
Ședința publică din 18.11.2014
Completul constituit din:
Președinte: C. N.
Judecător: A. L. N.
Grefier: D. V. S.
Pe rol judecarea apelului în C. administrativ și fiscal promovat de apelant I. T. DE munca CONSTANTA, cu sediul în C. ., în contradictoriu cu intimat ., cu sediul în Eforie Nord, . Medical nr.2, jud. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CT_, îndreptat împotriva sentinței civile 6776/13.06.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimat av. C. F. lipsind apelantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Noul Cod de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual după care:
Apărătorul intimatei, având cuvântul solicită administrarea probei cu înscrisurile atașate la dosar.
Instanța în temeiul dispozițiilor art.292 Noul Cod de procedură civilă, constată pertinentă și concludentă cauzei proba cu înscrisurile depuse la dosar și o încuviințează pentru părți. Constată că înscrisurile au fost depuse la dosar și că proba a fost astfel administrată.
Față de dispozițiile art. 244 din Noul Cod de procedură civilă instanța declară cercetarea procesului încheiată.
Întrebat fiind, intimatul, prin apărător arată că dezbaterile asupra apelului pot avea loc și astăzi.
Instanța stabilește termen pentru dezbaterea apelului azi, 18.11.2014, deschide dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. Arată reprezentantul intimatei că societatea intimată deține o farmacie, având angajați pentru care a încheiat și înregistrat contracte individuale de muncă și periodic primește la practică studenți fără a lua naștere raporturi de muncă. În ceea ce o privește pe martora V. M., audiată la instanța de fond, arată reprezentanta intimatei că între intimată și această martora nu există încheiate relații de muncă, aceasta venise în practică. În concluzie solicită respingerea apelului cu cheltuieli de judecată.
Față de dispozițiile art.394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 11.03.2014 sub nr._ petenta S.C. A. F. S.R.L. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/27.02.2014 întocmit de I. T. DE MUNCĂ C., solicitând în principal anularea procesului verbal ca nelegal și netemeinic.
În motivarea în fapt a cererii petenta a arătat că prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut greșit situația de fapt întrucât având în vedere specificul activității societății, periodic primește în practică studenți din cadrul Facultății de farmacie ori elevi de la Scoala Postliceală Sf. T. din C.-specializarea asistent medical de farmacie fără a lua naștere raporturi specifice de muncă . A mai arătat că numita V. M. este înscrisă în anul II la Scoala Postliceală Sf. T. din C.- specializarea asistent medical de farmacie și că la data controlului se afla în prima zi de practică. Petenta a mai arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției, între aceasta și numita V. M. nu s-au desfășurat raporturi de muncă, iar practicanta și partenerul de practică nu pot fi obligați la încheierea unui contract de muncă.
În dovedirea plângerii petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând la dosar, în copie, înscrisurile de la filele 7-9 și a probei testimoniale.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit art. 19 din O.U.G. 80/2013.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că potrivit contractului de colaborare încheiat cu Postliceală Sf. T. din C. a rezultat că perioada de probă practică este pentru intervalul 25.02._14 și că numita V. M. presta activitate în cadrul unității cu data de 04.02.2014 fără a avea contract individual de muncă în formă scrisă și înregistrat. De asemenea, intimatul a mai arătat că potrivit art. 21 din Legea nr. 258/19.07.2007, pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant pe baza unui contract pe durata determinată prin negocierea remunerației, cu respectarea legislației în vigoare.
În motivarea în drept, intimatul a invocat dispozițiile a Legii 258/19.07.2007, Legii nr. 53/2003 și ale HG nr. 600/2007.
Intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând la dosar documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat la filele 22-42.
În cauză, în temeiul art. 258 în ref. la art. 255 Cod proc. civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, și pentru petentă proba cu martori, apreciindu-le pertinente, concludente și utile în vederea stabilirii legalității procesului verbal de contravenție contestat.
Prin Sentința civilă 6776/13.06.2014, Judecătoria C. a dispus în sensul admiterii plângerii cu consecința anulării procesului verbal.
Pentru a dispune în acest sens a reținut prima instanță următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/27.02.2014 întocmit de intimata I. T. de Muncă C., petenta S.C. A. F. S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 lei, reținându-se în fapt că aceasta a primit la muncă fără a întocmi contract individual de muncă în formă scrisă pe numita V. M. începând cu data de 24.02.2014 conform fișei de identificare completată de aceasta în data de 24.02.2014, orele 13.37 la sediul social al societății din Eforie Nord - . medical nr. 2, fapta fiind prevăzută de art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contestat, instanța a constatat că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 și a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001), apreciază instanța, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentei i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.
În urma probatoriului administrat, instanța a apreciat că petenta a efectuat dovada contrară a situației de fapt reținute în procesul verbal de contravenție, și a înlăturat, în consecință, prezumția relativă de veridicitate și autenticitate a actului întocmit de agentul constatator.
Astfel, instanța a constatat că între petentă și Școala Postliceală Sf. T. din C. s-a încheiat în data de 25.02.2014 contractul de pregătire practică, în temeiul căruia colaboratorul – S.C. A. F. S.R.L., se obliga să asigure stagiul de pregătire practică în vederea învățării la locul de muncă ca parte a programului de pregătire profesională prin învățământ profesional și tehnic în ceea ce o privește pe eleva V. M. pentru o perioadă cuprinsă între 25.02._14.
Potrivit adeverinței nr. 146/07.03.2014 (f. 9) numita V. M. este elevă în anul IIB de studiu la Școala Postliceală Sf. T. din C. la calificarea profesională de asistent medical de farmacie și frecventează cursurile scolii conform orarului de la momentul solicitării în zilele de marți, joi, vineri pentru orele de teorie, iar în celelalte zile cursurile de laborator și de instruire practică.
Instanța a reținut că potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, constituie contravenție și se sancționează primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, iar potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Instanța a mai reținut că activitatea prestată de V. M. nu se încadrează în prevederile art. 10 din Legea nr. 53/2003 potrivit căruia contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
Astfel, pentru existența contractului de muncă trebuie întrunite cele 4 elemente cumulative, respectiv prestarea muncii, plata salariului lunar pentru munca prestată, subordonarea persoanei față de angajator, determinarea perioadei de desfășurare a muncii. Din actele depuse la dosar coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză ( V. M. și A. Speranța) reiese că numita V. M. nu presta muncă sub autoritatea petentei și nu primea salariu, aceasta desfășurând la sediul petentei activitatea de practică necesară pentru finalizare cursurilor, astfel încât fapta pentru care s-a aplicat sancțiunea nu există.
În ceea ce privește susținerea intimatului referitoare la data începerii activității în cadrul unității petente fără a avea contract individual de muncă în formă scrisă și înregistrat respectiv 04.02.2014, instanța apreciat-o ca neverosimilă întrucât atât din fișa de individualizare, cât și din declarațiile martorilor audiați reiese că numita V. M. se prezentase pentru prima dată la sediul unității petente la data de 24.02.2014 pentru a depune documentele necesare încheierii contractului de practică anexat la dosar și pentru a i se prezenta sediul
De asemenea, instanța a apreciat că agenții constatatori au avut în vedere la întocmirea procesului verbal de contravenție contractul de pregătire practică din data de 25.02.2014, precum și adeverința eliberată de către Școala Postliceală Sf. T. din C. sub nr. 107/20.02.2013 care dovedesc că numita V. M. urma să desfășoare la sediul petentei activitatea de practică începând cu data de 25.02.2014.
Totodată, față de prevederile art. 21 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților, potrivit cărora pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform legislației în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea remunerației, instanța a reținut că petenta nu avea nicidecum obligația angajării practicantei pe perioada desfășurării practicii, aceasta fiind doar o posibilitate lăsată la aprecierea partenerului de practică.
Pentru aceste motive instanța a constatat că petenta nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, procesul-verbal fiind întocmit în mod neîntemeiat,
Împotriva acestei sentințe,în termen legal a declarat apel intimatul, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 25.08.2014
În motivarea apelului invocă apelantul faptul că în speță din conținutul fișei de identificare rezultă fără echivoc faptul că persoana în discuție prestează activitate pentru și sub autoritatea petentei contestatoare, fiind menționate aspecte privind funcția, data angajării, norma de lucru, programul de lucru. De asemenea, potrivit contractului de colaborare încheiat cu unitatea de învățământ a rezultat ca perioadă de practică 25.02._14, or persoana în discuție presta activitate în cadrul unității în data de 04.02.2014. Mai mult, în temeiul legii 258/2007, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, pe baza unui contract pe practicant, pe baza unui contract pe durata determinată, prin negocierea remunerației, cu respectarea legislației în vigoare și a legii 53/2003.
Intimata a depus întâmpinare ( filele 10-12) prin care solicită respingerea apelului apreciind că motivele de apel cuprind aprecieri străine de obiectul cauzei, făcând trimitere la o situație de fapt care nu își are corespondent în probele administrate.
Astfel unitatea petentă are ca obiect principal comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice și periodic primește în practică studenți, fără a lua naștere raporturi specifice de muncă între unitate și practicant. În speță persoana în discuție a desfășurat activitate în cadrul programului de instruire practică fără a desfășura activități specifice unui angajat al societății și fără a fi remunerată.
Persoana în discuție nu avea posibilitatea de a fi angajata societății cu obligația corelativă de a i se încheia un contract de muncă, atât timp cat desfășoară activitate de practică două zile săptămânal, restul timpului având program școlar.
Procedând la judecata apelului prin prisma disp. art. 476 al.1 c.proc.civ, Tribunalul reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/27.02.2014 întocmit de intimata I. T. de Muncă C., petenta S.C. A. F. S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 lei, reținându-se în fapt că aceasta a primit la muncă fără a întocmi contract individual de muncă în formă scrisă pe numita V. M. începând cu data de 24.02.2014.
În referire la criticile formulate, Tribunalul reține că acestea fac referire la aprecierea în mod eronat a ansamblului probator prin prisma îndeplinirii elementelor răspunderii contravenționale.
Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.
În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu,potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.
În referire la temeinicia procesului verbal se reține că în baza rolului activ, mai pronunțat în acest tip de cauze decât în cele de natură pur civilă (procedura contravențională fiind asimilată, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, celei penale), autoritatea judiciară trebuie să identifice orice element din cuprinsul procesului verbal de natură să conducă la aflarea adevărului și să întreprindă demersuri in vederea administrării respectivelor probe ; numai dacă în urma administrării probelor vor exista dubii în ceea ce privește existența faptei ori îndeplinirea altei condiții care să atragă răspunderea contravenționala, plângerea va fi admisa, iar procesul verbal anulat, prin aplicarea principiului “in dubio pro reo”, tot ca o consecință a asimilării procedurii penale.
Se apreciază din analiza materialului probator administrat in cauza faptul ca probele administrate în cauză, au reliefat o situație diferită față de cea reținută în cuprinsul procesul verbal.
În aplicarea concordantă a prezumției de legalitate, de veridicitate și de autenticitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu prezumția de nevinovăție de care se bucură acuzatul în materie penală, conform art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se impune precizarea că instanța de contencios european a stabilit în jurisprudența sa că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar în materie penală obligă statele să nu depășească o anumită limită. În funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera prezumția, asigurându-se totodată respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urmă nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoană învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate în acuzare instanța nu poate fi convinsă de vinovăția acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Așadar, reține instanța, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni vs. Franța).
În acord cu principiile jurisprudențiale anterior expuse, instanța a apreciat că, în speța dedusă judecății, sarcina probei revine petentului, care trebuie să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Potrivit art.260 alin.1 lit.e din Codul Muncii - “constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte (…) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;”
Astfel cum rezultă din fișa de identificare atașată la fila 26 numita V. M. a declarat faptul că desfășoară activitate de practicant asistent farmacie începând cu data de 24.02.2014, aspect relevat de înscrisurile atașate în susținere și martorii audiați în cauză.
De asemenea în cuprinsul fișei de identificare sunt mențiuni relativ la programul în care activitatea este desfășurată dar și faptul că nu este stabilită o remunerație pentru activitatea desfășurată.
Față de aspectele reținute instanța apreciază că în speță este incident principiul menționat neimpunându-se ca instanța de apel să cenzureze masurile dispuse, în condițiile in care prin materialul probator analizat nu a rezultat cu certitudine faptul că persoana în discuție desfășura activitate la momentul respectiv, fără a se încheia contract individual de muncă, în favoarea societății petente.
Dând eficiență principiului mai sus menționat, instanța apreciază netemeinic întocmit procesul-verbal contestat, constatând că în mod corect prima instanță a reținut ca fiind neîndeplinite condițiile răspunderii contravenționale, considerente față de care, în temeiul disp. art. 480 al.1 c.proc.civ, va dispune respingerea apelului ca neîntemeiat
Văzând și dispozițiile art. 453 c.proc.civ, va reține în sarcina apelantului obligația de plată a cheltuielilor de judecată, apreciind asupra cuantumului onorariului de avocat în raport cu volumul și complexitatea activității desfășurată în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul promovat de apelant I. T. DE MUNCA CONSTANTA, cu sediul în C. ., în contradictoriu cu intimat ., cu sediul în Eforie Nord, . Medical nr.2, jud. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CT_, îndreptat împotriva sentinței civile 6776/13.06.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
Obligă apelanta la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 18.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. N. A. L. N.
conf. art. 426 al.4 c.proc.civ semnează
președinte complet, C. N.
GREFIER,
D. V. S.
Jud.fond.I.O.
Red.decizie jud.C.N./2 ex/23.12.2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 536/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Pretentii. Sentința nr. 2822/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
