Obligaţia de a face. Sentința nr. 536/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 536/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 2058/254/2013*

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă Nr. 536

Ședința publică de la 18 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. J. N.

GREFIER A. N.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect obligația de a face, formulată de reclamanta G. A. M., domiciliată în sat 2 Mai, ., ., în contradictoriu cu pârâtele .-SERVICIUL SOCIAL, cu sediul în . și DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE JUDEȚEANĂ C., cu sediul în C., județ C..

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;

Instanța dispune rectificarea citativului, în sensul că are calitate procesual pasivă AJPIS, iar nu Direcția De Muncă Și Protecție Județeană C..

Instanța, în temeiul disp. art. 248 Cod procedură civilă stabilește ordinea de soluționare a excepțiilor: excepția tardivității, excepția lipsei capacității și calității procesuale și rămâne în pronunțare asupra excepțiilor.

TRIBUNALUL,

Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:

1. Obiectul și părțile litigiului.

1.1Prin cererea înregistrată la 27.05.2013, pe rolul Judecătoriei M. – sub nr._, reclamanta G. A. M. a chemat în judecată . - Serviciul Social și Direcția de Muncă și Protecție Socială Jud.C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la plata pensiei de indemnizație „stimulent de inserție” - pentru perioada în care minora G. M. C., născută la data de 03.12.2010, nu a beneficiat de acest drept.

În motivarea demersului judiciar, reclamanta a arătat că a depus la Primăria comunei L. dosarul de indemnizație pentru creșterea copilului în baza OUG 148/2005 - conform cererii nr.2309/28.03.2011, pentru minora G. M.-C., care a fost înaintat Agenției Județene de Prestații Sociale C., iar din informațiile primite de la primărie a aflat că a fost respins. Arată reclamanta că a înaintat din nou dosarul în data de 04.05.2011 însă și de această dată dosarul a fost respins pentru faptul că unul din documente nu era completat corect.

1.2. Pârâtele și-au exprimat poziția procesuală prin întâmpinare, invocând apărări procesuale și apărări de fond.

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție socială C. a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii și excepția necompetenței funcționale a Judecătoriei M..

. și Consiliul Local L. au invocat necompetența materială a Judecătoriei M., tardivitatea introducerii acțiunii, lipsa capacității de folosință a Serviciului Social din aparatul de specialitate al primarului și lipsa calității procesual pasive a Comunei L. prin Primar.

1.3. Prin sentința civilă nr.1997/15.10.2013, Judecătoria M. a admis excepția necompetenței materiale, declinând competența soluționării pricinii în favoarea Tribunalului C. – Secția contencios administrativ.

2. Tribunalul,

în considerarea disp.art.248 c.pr.civ., potrivit cu care „ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”, analizând apărările procesuale formulate de copârâte prin invocarea excepției tardivității acțiunii - excepție de procedură ce primează excepțiilor lipsei calității și capacității procesuale, reține următoarele:

Reclamanta a depus la Primăria Comunei L. o cerere de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, înregistrată sub nr.2.309/28.03.2011.

Dosarul înaintat AJPIS C. a fost returnat Primăriei comunei L., în vederea completării cu toate documentele necesare stabilirii indemnizației pentru creșterea copilului.

La 16.06.2011, AJPIS C. a emis Decizia nr._, prin care s-a dispus acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, cu începere din 2.06.2011, dată la care a fost înregistrat borderoul primăriei prin care s-a înaintat cererea corect completată și dosarul completat cu toate documentele cerute de lege.

Prin memoriul datat - 22.08.2011, înregistrat la Direcția Generală de Inspecție și Protecție Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, sub nr.5361/16.09.2011, reclamanta solicita sprijinul organului ierarhic al instituției pârâte, pentru soluționarea cererii sale, respectiv obținerea indemnizației, retroactiv.

La 8.12.2011, a fost înregistrată la Primăria comunei L., sub nr.9955, o petiție în cuprinsul căreia reclamanta menționa că deși a depus în timp util – la 28.03.2011, dosarul pentru plata indemnizației, nu a primit banii retroactiv, pentru perioada 21.02._11.

Prin cererea înregistrată la AJPS C., sub nr._/9.12.2011, reclamanta a solicitat „plata drepturilor bănești restante aferente anului 2011”.

Cum demersurile administrative au rămas fără rezultat, la 27.05.2013, reclamanta s-a adresat Judecătoriei M., formându-se dosarul nr._, declinat spre competentă soluționare instanței de contencios administrativ.

Potrivit art. 8 alin 1 din Legea nr.554/2004:

„Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autorității publice emitente sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii”.

Indiferent de obiectul acțiunii - act administrativ tipic sau atipic, verificarea conformității cu legea poate fi efectuată de instanță doar dacă acțiunea este promovată în interiorul termenului prevăzut de lege.

Art. 11 din lege – cu denumirea marginală „ Termenul de introducere a acțiunii”, prevede:

(1)Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a)data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii;

b)data expirării termenului legal de soluționare a cererii, fără a depăși termenul prevăzut la alin. (2);

c)data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

(2)Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului (..)

În speță, reclamanta s-a adresat instanței - printr-o cerere informă sub aspectul determinării obiectului acțiunii în contencios administrativ (actul administrativ atipic al tăcerii administrației sau cel tipic - Decizia nr._/16.06.2011 - căci practic este contestată data de la care a fost acordată indemnizația), la 27.05.2013.

Cu puterea evidenței rezultă că atât termenul de 6 luni – calificat ca termen de prescripție, cât și de termenul de 1 an - calificat ca termen de decădere, consacrat de art.11 din Legea nr.554/2004 nu a fost respectat.

În atare situație, excepția tardivității invocată de pârâte apare ca fiind întemeiată, Tribunalul neputând reține incidența termenului general de prescripție, câtă vreme în materia contenciosului administrativ, o acțiune în pretenții/despăgubiri nu este admisibilă decât în măsura în care izvorul pretențiilor îl constituie o practică administrativă vătămătoare, materializată într-un act administrativ tipic sau asimilat.

Față de cele ce preced, acțiunea în contencios administrativ dedusă judecății va fi respinsă ca tardivă, urmare a admiterii excepției, soluție care face de prisos analiza excepțiilor de fond invocate de copârâta .-Serviciul Social.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâți.

Respinge acțiunea ca tardiv formulată de reclamanta G. A. M., domiciliată în sat 2 Mai, ., ., în contradictoriu cu pârâtele .-SERVICIUL SOCIAL, cu sediul în . și AJPIS C., cu sediul în C., . C, județ C..

Cu recurs în 15 zile de la comunicare

Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. J. N. A. N.

Tehnored. jud.A. N.

5 ex/12.03.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 536/2014. Tribunalul CONSTANŢA