Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 21/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 21/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 6265/4/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ_
Ședința publică din data de 21.01.2014
Completul compus din :
Președinte – D. R. C.
Judecător – N. C.
Judecător – I.-L. O.-D.
Grefier – I. T.
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect - plângere contravențională - formulat de recurentul-petent T. V., cu domiciliul ales în București, ., în contradictoriu cu intimatul-organ constatator M. – I. C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.1184/29.01.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constata lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.87 pct.2 și urm.C.proc.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs:
Prin plângerea contravențională promovata si înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti la data de 01.03.2012 sub nr._ petentul T. Vincentiu, în contradictoriu cu organul constatator I. Constanta, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ incheiat la data de 23.02.2012, apreciat ca fiind nelegal si netemeinic.
In fapt se aratăt in esentă că acesta nu se face vinovat de săvârsirea faptei contraventionale retinută in sarcina acestuia, susținând nelegalitatea și netemeinicia procesului – verbal prin care acesta a fost sancționat contraventional. S-a arătat faptul că petentul a fost sancționat pentru depășirea unui autovehicul în raza de acțiune a indicatorului care interzice această manevră dar nu i-au fost prezentate dovezi în acest sens.
S-a mai precizat că executarea manevrei de depășire s-a facut in mod regulamentar iar agentul constatator a omis de a menționa în procesul verbal locul săvârșirii faptei.
In drept au fost invocate disp.OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002, RAOUG nr.195/2002.
Legal citat, organul constatator nu a formulat si depus întâmpinare.
Judecatoria Sector 4 Bucuresti, prin sent.civ.nr.6344/04.09.2012 a admis exceptia de necompetenta teritoriala, cauza fiind declinată spre solutionare in favoarea Judecătoriei Constanta.
Judecatoria Constanta, prin sent.civ.nr.1184/29.01.2013 a respins plângerea contravențională formulată de petentul T. Vincentiu, ca nefondată.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut, din analizarea materialului probator administrat - inscrisuri, că prezumtia de adevar a procesului-verbal nu a fost rasturnata, petentul nedovedind o altă stare de fapt decât cea retinută in actul sanctionator. S-a retinut că actul sanctinator a fost intocmit cu respectarea prevederilor art.16 si art.17 din OG nr.2/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul T. Vincentiun, invocându-se faptul că prima instanta a făcut o gresita apreciere asupra materialului probator administrat in cauză. S-a reiterat faptul petentul nu se face vinovat de săvârsirea faptei contraventionale retinută in sarcina acestuia iar in sustinerea pozitiei procesuale au fost reinvocate aspectele dezvoltate in plangerea contraventională.
In drept au fost invocate disp. .OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002, RAOUG nr.195/2002.
Legal citat, intimatul-organ constatator I. Constanta, nu a formulat si depus întâmpinare.
Analizând recursul din prisma motivelor invocate, precum și cu raportare la disp.art.304¹ C.proc.civilă, instanța constată că recursul este nefondat.
Prin procesul–verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/23.02.2012, recurentul-petent T. Vincentiu a fost sancționat contraventional cu sanctiunea amenzii contraventioanle in cuantum de 280 lei si retinerea permisului de conducere, în temeiul disp.art.120 alin.1 lit.h din RA al OUG nr.195/2002, raportat la art.100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002, retinându-se in sarcina acestuia efectuarea manevrei de depășire in zona de actiune a indicatorului – depăsirea interzisă.
Potrivit O.G.nr.2/2001, procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventionala beneficiaza de o prezumtie relativa de adevar, prezumtie ce poate fi rasturnata prin proba contrarie, produsa de persoana interesata.
In temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, instanta este obligata a verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie.
Este de principiu că pentru faptele constatate personal de către agenții care întocmesc procesele verbale, funcționează prezumțiile de legalitate si de temeinicie a procesului verbal. De asemenea, prin raportare la jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Instanța va analiza, cu prioritate, aspectele de legalitate care ar putea atrage sancțiunea nulității, iar în măsura în care va constata ca procesul verbal este legal întocmit, va porni în analizarea temeiniciei acestuia pornind de la prezumția că el reflectă adevărul.
Pentru această analiză, în baza rolului activ, mai pronunțat în acest tip de cauze decât în cele de natură pur civilă – întrucât procedura contravențională este asimilată, din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, celei penale – autoritatea judiciară trebuie să identifice orice element din cuprinsul procesului verbal (referiri la martori oculari, la anumite înscrisuri etc.) de natură să conducă la aflarea adevărului și să întreprindă demersuri in vederea administrării respectivelor probe ; numai dacă în urma administrării probelor vor exista dubii în ceea ce privește existența faptei ori îndeplinirea altei condiții care să atragă răspunderea contravenționala, plângerea va fi admisa, iar procesul verbal anulat, prin aplicarea principiului “in dubio pro reo”, tot ca o consecință a asimilării procedurii cu cea penală.
In ce priveste legalitatea actului sanctionator se retine, cum de altfel, in mod corect a procedat si prima instanta, ca actul sanctionator este intocmit cu respectarea dispozitiilor art.16 si art.17 din OG nr.2/2001, cât și cu respectarea OUG nr.195/2002 si HG nr.1391/2006. De altfel, in cauză, recurentul-petent nu a invocat si nu a dovedit neregularităti cu privire la legalitatea actului sanctionator contestat, sau vreo vatamare care să conducă la anularea procesului verbal, conform dispozitiilor art.105 alin.2 C.proc.civila.
In ce priveste temeinicia actului sanctionator se retine, cum de altfel, in mod corect a procedat si prima instanță, că recurentul, prin probele administrate-inscrisuri, nu a dovedit o altă stare de fapt.
Astfel, procesul verbal contestat, fiind un act administrativ, se bucura de prezumtia de autenticitate si veridicitate, prezumtii care au caracter relativ, putand fi combatute prin proba contrara. Fiind un inscris autentic, in privinta mentiunilor ce vizeaza data si locul savarsirii faptei - constatari personale ale agentului constatator, acestea pot fi combatute doar prin inscriere in fals, procedură neurmată in cauză.
In raport cu fapta contraventională prevăzuta de art.120 din OUG nr.195/2002 se apreciaza de către instanta de control judiciar, ce are in considerare si practica CEDO din cauza H. contra României, - prin care s-a retinut că in materie contravențională rutiera procesul verbal se bucura de prezumtia relativa de adevar, ce poate fi combatută prin proba contrara de către partea interesata, insa materialul probator administrat in cauza nu este de natura să inlăture răpunderea contraventională a recurentului, dezlegarea data de prima instanta, fiind insusită si de catre instanta de recurs, recurentul fiind tinut de a efectua manevra de depăsire doar in afara zonei de restrictie a indicatorului – depăsirea interzisă. Se retine in acest sens dovedirea de către intimat – prin plasele foto depuse – filele 10-11 (dosar fond) - a faptului că recurentul, in deplasarea efectuată pe raza loc.Eforie a efectuat manevra de depășire in zona de actiune a indicatorului – depăsirea interzisă.
În ce privește sancțiunea complementară a suspendării exercițiului dreptului de a conduce, instanța de control judiciar reține de asemenea că masura aplicată recurentului este proporțională cu gradul de pericol in referire la siguranța circulației pe drumurile publice, generată de fapta de a nerespectarea regulile privind efectuarea depăsirii. Aceasta sanctiune complementară, de retinere a permisului de conducere, operează in virtutea legii, conform prevederilor art.100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002, nefiind lasată nici la aprecierea organului constatator si nici la aprecierea instantei cazul imperativ in care aceasta sanctiune este incidentă, respectiv pentru nerespectarea regulilor privind efectuarea depăsirii.
Prin urmare, se va reține că procesul verbal este temeinic, dat fiind că fapta contravențională există, prima instanta, în mod legal și temeinic a procedat la inăturarea apărările formulate de catre petent.
Astfel, analizând legalitatea și temeincia procesului verbal contravențional, din prisma prevederilor art. 34 din OG nr.2/2001, se constată, așa cum de altfel a reținut și instanța de fond, ca recurentul T. Vincentiu, prin sustinerile avute și probele administrate, nu a răsturnat prezumția de validitate de care beneficiază actul sancționator contestat, în speță neexistând motive de reformare a soluției pronunțată de prima instanță din perspectiva disp.art.304¹ C.proc.civilă.
Pentru aceste considerente, instanța, în temeiul art.312 C.proc.civilă, va dispune respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de recurentul-petent T. V., cu domiciliul ales în București, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul-organ constatator M. – I. C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.1184/29.01.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.01.2014.
Președinte, D. R. C. | Judecător, C. N. | Judecător, I. L. O.-D. |
Grefier, I. T. |
jud.fond.D.T.Bresug
red/dact.jud.D.R.C.
13.02.2014-2 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 495/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 1204/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
