Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1071/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1071/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 9031/314/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1071
Ședința publică din data de 26 NOIEMBRIE 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. C.
JUDECĂTOR: A. B. S.
GREFIER: G. M.
S-a luat în examinare apelul în contencios administrativ formulat de apelanta petentă B. I. A., cu domiciliul procesual ales ÎN Suceava, .. 10, ., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE C. – POLIȚIA M., cu sediul în M., județul C., apel îndreptat împotriva Sentinței Civile nr. 1105/19.06.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în Încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a dispus amânarea pronunțării la data de 26.11.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub numărul_ din data de 08.10.2013, petenta B. I. A., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură în mun. Suceava, ..10, ., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/04.09.2013, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean C., solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că procesul-verbal . nr._ din 04.09.2013 nu i-a fost comunicat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.19 alin.1 și 3 din O.G. nr.2/2001, art.16 și 17 din O.G. nr.2/2001.
La data de 07.11.2013, petenta a depus, în urma solicitării instanței, precizări referitoare la plângerea contravențională. Astfel, a arătat că procesul-verbal contestat nu i-a fost comunicat, motiv pentru care nu poate preciza dovezile pe care s-ar sprijini solicitarea de constatare a nulității actului sancționator.
În acest sens, petenta a invocat dispozițiile legale referitoare la modalitatea și termenul comunicării unui proces-verbal de contravenție, prescripția executării sancțiunii contravenționale, precum și Decizia Î.C.C.J. nr.10 din 10 iunie 2013 publicată în M. Of. partea I, nr.450 din 23.07.2013.
De asemenea, în continuare, petenta a invocat jurisprudența C.E.D.O. în susținerea plângerii sale.
Petenta a anexat, în original, dovada plății taxei judiciare de timbru.
Totodată, în temeiul art.411 C. pr. civ., petenta a solicitat judecata în lipsă.
La data de 13.12.2013, intimatul I.P.J. C. a depus la dosar întâmpinare, invocând pe cale de excepție necompetența teritorială a Judecătoriei Suceava de soluționare a cauzei, având în vedere faptul că abaterea reținută în sarcina petentei a fost săvârșită pe raza mun. M., sens în care s-a solicitat declinarea dosarului în favoarea Judecătoriei M.. Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare. În acest sens, intimatul a arătat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și art. 17 din OG 2/2001.
În susținerea apărării, au fost depuse raportul agentului constatator, transcrierea mecanică a procesului verbal de contravenție, adresa I.P.J. Suceava – Poliția mun. Suceava – Biroul Ordine Publică nr._ din 24.09.2013, fotocopia procesului-verbal de contravenție contestat și adresa I.P.J. C. – Poliția mun. M. nr.5521 din 12.09.2013.
Totodată, în temeiul art.411 al.1 pct.2 C. pr. civ., intimatul a solicitat judecata în lipsă.
Prin sentința civilă nr.240 din 23.01.2014, Judecătoria Suceava a dispus în dosarul civil nr._, declinarea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect plângerea contravențională formulată de petenta B. I. A. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a
contravențiilor . nr._/04.09.2013, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean C., în favoarea Judecătoriei M..
La data de 05.06.2014, petenta a anexat la dosar, expediate prin fax, note de concluzii la plângerea contravențională, în care a reluat aspectele referitoare la faptul că nu i-a fost comunicat în termen procesul-verbal de contravenție, invocând prescripția executării sancțiunii contravenționale.
În cauză, instanța a încuviințat și administrat, la solicitarea petentei și intimatului proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că în raport de dispozițiile art.258 C. pr. civ. rap. la art.255 C. pr. civ, acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzute de art. 147 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002 rep. și sancționată de art. 101 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep., constând în aceea că la data de 04.09.2013, la ora 15:35, a condus autoturismul marca Opel înmatriculat sub numărul_, pe .. M., moment în care fiind oprită de un agent de poliție rutieră, nu a prezentat spre control asigurarea obligatorie a autoturismului.
Pentru aceste motive, petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 480 lei, conform art. 101 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002 rep..
Petenta a refuzat să semneze procesul-verbal de contravenție, iar la rubrica mențiuni ale contravenientului, s-a consemnat „Formulez obiecțiuni față de abuzul săvârșit de agentul de poliție.”
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbalde constatare și sancționare a contravențiilor contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care ar putea fi invocate din oficiu.
Astfel, instanța a reținut că agentul de poliție care a întocmit procesul-verbal contestat avea calitatea de agent constatator, potrivit art. 15 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002, iar procesul-verbal atacat conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Fapta contravențională reținută în sarcina petentei a fost în mod corespunzător încadrată juridic, în conformitate cu prevederile art.147 alin.1 din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002 rep. în conformitate cu care: „Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: … să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare”.
De asemenea, sancțiunea aplicată petentei este corespunzătoare prevederilor art. 101 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002 rep., potrivit cărora: „Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: …18. Nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute de art.35 alin.2.”
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat a fost întocmit cu respectarea normelor legale incidente.
Subaspectul temeiniciei procesului-verbal, în ceea ce privește fapta de conducere de către petentă pe .. M. a unui autoturism, iar în momentul opririi, la solicitarea agentului de poliție rutieră nu a prezentat asigurarea obligatorie a autoturismului, instanța reține că intimatul a făcut dovada deplină a situației de fapt reținute în procesul-verbal de contravenție, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, la solicitarea instanței.
Astfel, din raportul agentului constatator rezultă că la data de 04.09.2013, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza mun. M., în jurul orelor 15.30 a oprit pentru control autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ condus de petenta B. I. A., iar la solicitarea documentelor personale și ale mașinii, petenta i-a comunicat agentului rutier că nu are asupra sa asigurarea obligatorie auto a autoturismului care se află la proprietarul de drept al mașinii.
Întrucât petenta a refuzat să semneze procesul-verbal de contravenție, actul a fost semnat de un martor asistent, conform dispozițiilor art.19 alin.1 din O.G. nr.2/2001, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat faptul că petenta a declarat verbal că formulează obiecțiuni față de abuzul săvârșit de agentul de poliție.
Instanța a reținut că petenta nu face nicio referire în plângerea contravențională la circumstanțele săvârșirii contravenției și în consecință nu invocă apărări, în concret, cu privire la fapta contravențională.
Singura apărare invocată de petentă referitoare la faptul că procesul-verbal de contravenție nu i-a fost comunicat în termen nu poate fi reținută de către instanță, din moment ce aceasta a luat cunoștință de actul sancționator întocmit chiar cu ocazia constatării contravenției, dar a refuzat să-l semneze.
Astfel, dispozițiile art.25 și art.26 din O.G. nr.2/2001 fac referire la faptul că organul constatator are obligația comunicării procesului-verbal de contravenție în termen de cel mult o lună de la data aplicării sancțiunii. În prezenta cauză, organul constatator a făcut dovada că prin adresa nr.5521 din 12.09.2013, fila 24 din dosar a înaintat actul sancționator către Poliția mun. Suceava pentru a fi înmânat petentei, iar prin adresa I.P.J. Suceava – Poliția mun. Suceava – Biroul Ordine Publică nr._ din 24.09.2013, fila 23 din dosar, această unitate de poliție a înaintat organului constatator procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare. În consecință, instanța reține că organul constatator a făcut dovada comunicării petentei a procesului-verbal de contravenție încheiat la data de 04.09.2013, în termenul legal de o lună de la data aplicării sancțiunii contravenționale.
Pentru aceste considerente, invocarea prescripției executării sancțiunii contravenționale nu poate fi admisă de către instanță, întrucât dispozițiile legale ale art.14 din O.G. nr.2/2001, în conformitate cu care: „Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.” nu își găsesc aplicabilitate în prezenta cauză, având în vedere atât împrejurările constatării contravenției, întocmirii procesului-verbal, dar și modalitatea comunicării actului sancționator către petentă.
Astfel fiind, fapta, așa cum rezultă din probele administrate, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textul legal citat, atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv. În speță, nu poate să fie reținut niciun dubiu care să profite petentei, intimatul făcând pe deplin dovada situației de fapt reținute în procesul-verbal de contravenție.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța a constatat că sancțiunea aplicată petentei a fost în mod corect individualizată de către agentul constatator, proporțional cu gradul de pericol social al faptei petentei, fiind aplicată o amendă în cuantumul minimului special prevăzut de lege. Petenta nu a invocat în cauză circumstanțe reale sau personale care să atragă reținerea unui pericol social concret redus al faptei săvârșite, de natură a conduce la înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petent.
În termen legal petenta a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 1105/2014 pronunțată de Judecătoria M..
În motivarea apelului se aduc critici cu privire la excepție prescrierii pe care instanța cu aplicarea greșită a legii a respins-o.
Se arată că hotărârea nu a fost motivată cf. art. 425 alin. 1 lit. b.
Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare.
Procedând la judecata apelului se reține:
În ceea ce privește însă prescrierea executării sancțiunilor contravenționale, în mod greșit instanța de fond a soluționat-o.
Potrivit art. 14 din OG nr. 2/2001 „Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”.
Potrivit art. 121 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 „Executarea sancțiunii contravenționale complementare se prescrie în același termen în care se prescrie sancțiunea contravențională principală”.
Prescripția sancțiunii contravenționale este o chestiune ce ține de legalitatea lato sensu a actului de sancționare a contravenției, întrucât constatarea prescripției împiedică emiterea unui titlu executoriu pentru o sancțiune aplicată nelegal.
Astfel potrivit art. 31 din OG nr. 2/2001, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, fără a se arăta că această plângere ar viza exclusiv motive de nulitate a procesului verbal.
Pe de altă parte, conform art. 34 din OG nr. 28/2001, instanța, după verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii, ceea ce înseamnă că instanța poate verifica inclusiv dacă această sancțiune poate fi executată, respectiv dacă nu a intervenit prescripția executării sancțiunii. În procedura contravențională, instanța nu verifică numai legalitatea procesului verbal, ci examinează, în concret, dacă poate fi angajată răspunderea contravențională a petentului.
A susține contrariul înseamnă a proroga în mod nerezonabil și în virtutea unui formalism excesiv pronunțarea unei hotărâri judecătorești într-o ipoteză de nelegalitate evidentă a aplicării sancțiunii contravenționale, în același sens fiind și Nota Direcției Legislație, Documentare și C. din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În cauză procesul verbal a fost încheiat la 4.09.2013 și nu a fost semnat de petentă insă cf. art. 19 OG 2/2001 este semnat de un martor asistent.
Faptul că petenta a refuzat semnarea procesului verbal în momentul întocmirii, procesul verbal nu reprezintă o cauză care să atragă comunicarea procesului verbal în acel moment.
Organul constatator a procedat la comunicarea procesului verbal conform înscrisului de la fila 24. Poliția din M. care a întocmit procesul verbal a solicitat poliției din Suceava ca în conformitate cu art. 27 OG 2/2001 să comunice petentei procesul verbal.
Nu s-a făcut dovada comunicării procesului verbal.
Mai mult se reține și interpretarea dată de I.C.C.J. în decizia nr. 20/2013 potrivit cu care modalitatea de comunicare a procesului verbal prin afișare la domiciliul/sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă cu aviz de primire.
Ori în cauză intimata nu a făcut dovada comunicării procesului verbal cu scrisoare recomandată și subsidiar prin afișare.
Pentru aceste considerente instanța va admite apelul, va schimba hotărârea apelată în sensul admiterii și constatării prescrierii executării sancțiunii din procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta petentă B. I. A., cu domiciliul procesual ales ÎN Suceava, .. 10, ., în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE C. – POLIȚIA M., cu sediul în M., județul C., apel îndreptat împotriva Sentinței Civile nr. 1105/19.06.2014 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Admite plângerea.
Constată prescrisă executarea sancțiunilor contravenționale aplicate prin procesul verbal de contravenție . nr._/04.09.2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.11.2014.
P., Judecator,
M. C. A. B. S.
Grefier,
G. M.
Jud.fond.C.M.B.
Red.jud.M.C./10.12.2014
Tehnodact.gref.M.G./20.12.2014/4 ex.
2 .>
| ← Pretentii. Sentința nr. 303/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1956/2014.... → |
|---|
