Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1650/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1650/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 1222/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1650
Ședința publică din data de 06.06.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. L. N.
GREFIER - M. G.
Pe rol soluționarea cauzei promovată de reclamanta . SRL, cu sediul în C., .. 82A, județul C., în contradictoriu cu pârâta ADMINSITRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, cu sediul în București, Splaiul Independenței Corp A, nr. 294, sector 6, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 06.06.2014, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios fiscal de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru mediu a formulat contestație împotriva deciziei nr. 176/26.11.2012 privind soluționarea contestație formulate împotriva deciziei de impunere nr. 290/12.09.2012 solicitând anularea deciziei contestate și anularea în parte a deciziei de impunere cu consecința exonerării de la plata sumei de 107.315 lei reprezentând contribuții, dobânzi și penalități aferente perioadei 01.01.2008 – 31.12.2011.
În motivare a arătat că in perioada 02.05._12 a fost supusa unei inspecții fiscale, prin care s-a urmărit verificarea modului de evidențiere, calcul, constituire, declarare si virare a obligațiilor la bugetul Fondului pentru Mediu, stabilirea eventualelor diferențe suplimentare de plată și calculul accesoriilor aferente, inspecția fiscală a cuprins perioada 01.01._11 si s-a finalizat prin întocmirea Raportului de inspecție fiscala nr. 290/12.09.2012, înregistrat la Administrația Fondului pentru Mediu sub nr._/12.09.2012.
In baza Raportului de inspecție fiscala menționat, s-a procedat la emiterea Deciziei de impunere privind obligații fiscale suplimentare de plata la Fondul pentru Mediu nr. 290/12.09.2012, înregistrată la Administrația Fondului pentru Mediu sub nr._/12.09.2012, decizie prin care s-au stabilit obligații fiscale suplimentare de plata in cuantum total de 112.200 lei, aferente perioadei 01.01._11, dupa cum urmează: 74.620 lei, reprezentând contribuție stabilita suplimentar de plata; 26.388 lei, reprezentând dobânzi (majorări de întârziere) și 11.192 lei, reprezentând penalități de întârziere.
A mai arătat reclamanta că a formulat contestație, înregistrata la Administrația Fondului pentru Mediu sub nr._/17.10.2012, criticând actele administrativ fiscale anterior menționate prin prisma greșitei stabiliri in sarcina societății noastre a obligațiilor fiscale suplimentare in cuantum total de 107.315 lei, reprezentând contribuții, dobânzi (majorări de întârziere) si penalități de întârziere aferente perioadei 01.01._11, iar prin Decizia nr. 176/26.11.2012, înregistrata sub nr._/26.11.2012 la Administrația Fondului pentru Mediu, a fost respinsa, ca neîntemeiata contestația.
Reclamanta a apreciat că în mod greșit, atât organul de control, cat si organul de soluționare a contestației, interpretând si aplicând greșit dispozițiile legale incidente, au apreciat ca, pentru perioada 01.01._08, societății i-ar reveni obligația de a plați la Fondul pentru Mediu o taxa in cuantum de 2 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piața națională, având în vedere că obligația de plata a taxei prevăzuta de art. 9 al. 1 lit. d din OUG nr. 195/2006 incumba operatorilor economici responsabili, care au optat pentru realizarea în mod individual a obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje, numai in condițiile in care acesta nu a fost îndeplinit.
In acest context, apreciază ca obligația de plata a taxei in discuție ia naștere în urma stabilirii, de către operatorii economici responsabili, a diferenței dintre obiectivul anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje și obiectivul efectiv realizat.
Astfel, operatorilor economici responsabili le revine obligația de a stabili lunar, pentru fiecare tip de material, cantitățile de ambalaje introduse pe piața naționala, precum si de a declara, pana la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea, eventualele diferente rezultate urmare calculului efectuat, intre obiectivul anual de valorificare si obiectivul efectiv realizat.
Dispozițiile art. 34 lit. d din Metodologia de calcul aprobata prin Anexa la Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăriri Apelor nr. 578/2005 reglementează exclusiv exigibilitatea, scadența obligațiilor de plata stabilite in modalitatea anterior arătata.
Având in vedere aspectele anterior menționate, cuantumul taxei datorate in temeiul disp. art. 9 al. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005 se impune a fi calculat potrivit dispozițiilor legale in vigoare la momentul nașterii obligației de plata, iar nu potrivit celor in vigoare la momentul scadentei acestei obligații, astfel cum greșit susține pârâta.
Astfel, urmează a se reține ca OG nr. 25/2008 a intrat in vigoare la data de 01.09.2008, astfel ca modificările aduse OUG nr. 196/2005 prin intermediul sau își afla aplicabilitatea numai începând cu aceasta data, întrucât, in regula generala, legea civila nu retroactiveaza, având putere numai pentru viitor, motiv pentru care
in mod eronat, la stabilirea cuantumului contribuției datorate la Fondul pentru Mediu, aferente perioadei 01.01._08, atat organul de control, cat si organul de soluționare a contestației au avut in vedere cuantumul taxei prevăzut de dispozițiile legale incidente la momentul scadenței acestei obligații, respectiv de 2 lei/kg, iar nu cuantumul stabilit de art. 9 al. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005 in forma in vigoare la data nașterii in sarcina societății noastre a obligației de plata a taxei in discuție, respectiv de 1 leu/kg, astfel cum ar fi fost corect.
A mai arătat reclamanta că este eronată modalitatea în care organul de control a determinat cuantumul sumelor datorate de societate la Fondul pentru mediu, aferente perioadei 01.01._11, fără a avea în vedere la calculul taxelor (și a accesoriilor lor) înscrisurile prezentate în realizarea responsabilităților prevăzute la art. 16 al. 1 din HG nr. 621/2005, în conformitate cu Metodologia de calcul aprobată prin Anexa la Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 587/2005 întrucât în perioada 01.01._11, societatea a optat pentru realizarea individuală a obiectivelor anuale de valorificare, respectiv de reciclare a deșeurilor de ambalaje, în condițiile art. 16 al. 2 lit. a din HG nr. 621/2005, în ambele forme reglementate de art. 33 al. 1 din Metodologia de calcul.
Astfel, a perfectat cu . Contractul comercial de vânzare - cumpărare nr. 37/149/14.04.2008, având ca obiect vânzarea - cumpărarea de deșeuri de hârtie și carton, conform condițiilor de calitate din STAS 4527/1 - 81 rezultate din activitatea curentă a societății, deșeuri care urmau a fi reciclate prin grija cumpărătorului la combinatele de profil din țară (art. 1 din Contractul anterior menționat), iar perfectarea Contractului de vânzare - cumpărare anterior menționat se încadrează în forma de realizare a obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje reglementată de art. 33 al. 1 lit. a) din Metodologia de calcul.
În baza Contractului de vânzare - cumpărare a vândut către . mai multe cantități de deșeuri, astfel cum rezultă din: facturile nr._/17.05.2008, 73/30.05.2008, 241/23.09.2008, 359/12.11.2008, 1049/02.12.2009,_/26.10.2009,_/14.09.2009, 776/29.07.2009, 678/27.05.2009, 576/23.03.2009,_/27.02.2009,_/19.01.2009, și 1128/11.03.2010, documente ce nu au fost avute în vedere de organul de control la momentul verificării executării obligației reglementate de art. 9 alin. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005 și nici la stabilirea cuantumului taxei datorate la Fondul pentru mediu, inclusiv a accesoriilor acesteia, pe considerentul - expus cuprinsul Raportului de inspecție fiscala nr. 290/12.09.2012 și reluat în cuprinsul apărărilor formulate în prezenta cauză - că facturile menționate nu ar respecta cerințele art. 33 al. 4 din Metodologia de calcul.
Arată reclamanta că nu era necesar ca facturile în discuție să cuprindă mențiunea prevăzută de art. 33 alin. 4 din Metodologie, întrucât acestea nu consemnează o operațiune de „încredințare spre valorificare" a deșeurilor de ambalaje, ci chiar o valorificare a acestora, situație în care, realizarea individuală a obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje nu s-a realizat în forma reglementată de art. 33 al. 1 lit. b din Metodologia de calcul (încredințarea deșeurilor către un operator economic valorificator), ci în forma reglementată de art. 33 al. 1 lit. a din Metodologia de calcul (valorificare de către operatorul economic responsabil).
A mai arătat că mențiunea cerută de art. 33 al. 4 din Metodologie era necesar a fi inserată în cuprinsul „documentelor de însoțire a deșeurilor de ambalaje", or, factura nu este un document care însoțește - în mod obligatoriu - marfa pe timpul transportului.
Apreciază că, prin valorificarea deșeurilor de ambalaje în modalitatea expusă, scopul și finalitatea reglementării legale au fost atinse chiar și în absența inserării mențiunii prevăzute de art. 33 al. 4 din Metodologie în cuprinsul facturilor emise de societatea noastră, căci ceea ce interesează, în final, este prevenirea și reducerea impactului asupra mediului prin gestionarea corespunzătoare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje și consideră că, într-o interpretare eronată a dispozițiilor legale aplicabile, atat organul de control, cat si organul de soluționare a contestației au apreciat că înscrisurile prezentate (facturile emise către . în temeiul Contractului comercial de vânzare - cumpărare nr. 37/149/14.04.2008) nu ar face dovada realizării individuale a obiectivelor anuale de valorificare, respectiv de reciclare a deșeurilor de ambalaje, în condițiile art. 16 al. 2 lit. a din HG nr. 621/2005, în forma reglementată de art. 33 al. 1 lit. a din Metodologia de calcul.
Reclamanta a mai arătat că tot în vederea executării obligației prevăzute de art. 9 al. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005, a semnat Protocolul de colaborare nr. 121/ 29.07.2009 cu ., operator economic autorizat pentru colectare/valorificare/reciclare, societate căreia i-a încredințat numeroase cantități de deșeuri, astfel cum rezultă din procesele verbale încheiate, însă nici acestea nu au fost avute în vedere de către organul de control pe același considerent: faptul că nu cuprind mențiunea cerută de art. 33 al. 4 din Metodologia de calcul, privitoare la faptul că încredințarea spre valorificare a deșeurilor se face în scopul îndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje.
Apreciază că nici procesele - verbale la care am făcut referire nu reprezintă „documente de însoțire" a deșeurilor de ambalaje, această funcție revenind, și în această situație, avizului de însoțire a mărfii (avizelor de expediție).
Organul de control nu a solicitat însă a-i fi prezentate avizele de însoțire a mărfii pe baza cărora deșeurile de ambalaje au fost încredințate operatorului economic valorificator ., iar procesele - verbale menționate au fost înlăturate și pe considerentul că ar fi trebuit emise facturi care să conțină mențiunea mai sus arătată.
Art. 33 al. 1 lit. b din Metodologia de calcul se refera la încredințarea deșeurilor către un operator economic valorificator. Aceasta operațiune nu este echivalenta cu o înstrăinare, pentru a fi obligatorie emiterea unei facturi, cu atat mai mult cu cat factura reprezintă atat un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, cat si un contract de vânzare -cumpărare in forma prescurtata.
Astfel, consideră că, într-o interpretare eronată a dispozițiilor legale aplicabile, organul de control a apreciat că înscrisurile prezentate de societatea noastră (procesele -verbal de predare - primire încheiate cu . în temeiul Protocolului de colaborare nr. 121/29.07.2009) nu ar face dovada realizării individuale, de către societatea noastră, a obiectivelor anuale de valorificare, respectiv de reciclare a deșeurilor de ambalaje, în condițiile art. 16 al. 2 lit. a din HG nr. 621/2005, în forma reglementată de art. 33 al. 1 lit. b din Metodologia de calcul.
A mai arătat reclamanta că, în considerarea dispozițiilor art. 16 al. 2 lit. b din HG nr. 621/2005, a perfectat „Contractul privind preluarea obligațiilor de valorificare și reciclare a deșeurilor de ambalaje în vederea realizării obiectivelor anuale" cu ., contract a cărui durată a fost determinată ca începând cu data de 01.01.2011 și împlinindu-se la data de 31.12.2013, potrivit art. II pct. 1 din Contract, obiectul acestuia l-a constituit „transferarea de la beneficiar la prestator a responsabilității privind modul de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, în vederea realizării obiectivelor anuale de valorificare și reciclare, responsabilitate care, potrivit prevederilor art. 16 al. 1 din HG nr. 621/2005, cu privire la valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje revine beneficiarului".
Nici acest document nu a fost avut în vedere la stabilirea, de către organul de control, a cuantumului taxei datorate și a accesoriilor acesteia, deși apreciază reclamanta acesta corespunde cerințelor Metodologiei de calcul anexă la Ordinul nr. 578/2006, astfel cum aceasta a fost modificată prin Ordinul nr. 1032/2011, începând cu data de 22.03.2011.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 218 și urm. c.pr.fisc.
În probațiune a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză financiar contabilă.
Pârâta, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare a arătat că în perioada 02.05._12 inspectorii Administrației Fondului pentru Mediu, in baza avizului de inspecție fiscala nr._/10.04.2012, au efectuat inspecție fiscala la S.C. M. C & C S.R.L., având ca obiect verificarea legalității si conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii si exactității indeplinirii obligațiilor de către contribuabil, respectării prevederilor legislației fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligațiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora, pentru perioada 01.01._11.
In urma controlului efectuat, s-au făcut următoarele constatări:
- in perioada 01.01._11 societatea a achiziționat si a introdus pe piața naționala bunuri ambalate, ciocolata, creama de ciocolata, etc, produse ce au fost vândute pe piața naționala. Aceste activități au generat in sarcina societii obligații de plata la Fondul pentru mediu pentru contribuția prevăzuta la art. 9 alin. 1 lit d din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare;
- in perioada 01.01._07 societatea inregistreaza in contabilitate cheltuieli cu carburanții pentru autovehiculele din dotare, motiv pentru care datorează la bugetul Fondului pentru mediu taxa pentru emisiile de poluanți in atmosfera aferente surselor mobile reglementata dc art. 9 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare.
D. urmare, a fost întocmit raportul de inspecție fiscala nr. 290/_/12.09.2012 si decizia de impunere nr. 290/_/12.09.2012 prin care s-a stabilit in sarcina societății o creanța la Fondul pentru mediu in cuantum total de 112.200 lei, compusa din: debite datorate: 74.620 lei, dobânzi (majorări) de întârziere datorate: 26.388 lei și penalități de întârziere datorate: 11.192 lei.
A mai arătat pârâta că in mod corect, cu respectarea dispozițiilor legale incidente, s-a stabilit contribuția datorata de reclamantă Fondului pentru Mediu, avandu-se in vedere cuantumul prevăzut de art. 9 al. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005, astfel cum acesta a fost modificat prin art. unic pct. 7 din OG nr. 25/2008, respectiv de 2 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piața naționala și au fost stabilit cuantumul sumelor datorate la Fondul pentru Mediu, fara a avea in vedere la calculul taxelor (și a accesoriilor lor) înscrisurile prezentate de reclamanta având în vedere că acestea nu au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale incidente in scopul realizării obiectivelor de valorificare si reciclare a deșeurilor de ambalaje.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 112, 115 c.pr.civ.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și expertiză financiar contabilă.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În perioada 02.05._12 inspectorii Administrației Fondului pentru Mediu, in baza avizului de inspecție fiscala nr._/10.04.2012, au efectuat inspecție fiscala la S.C. M. C & C S.R.L., având ca obiect verificarea legalității si conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii si exactității indeplinirii obligațiilor de către contribuabil, respectării prevederilor legislației fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligațiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora, pentru perioada 01.01._11.
In urma controlului efectuat au constatat că in perioada 01.01._11 societatea a achiziționat si a introdus pe piața naționala bunuri ambalate, ciocolata, creama de ciocolata, etc, produse ce au fost vândute pe piața naționala. Aceste activități au generat in sarcina societii obligații de plata la Fondul pentru mediu pentru contribuția prevăzuta la art. 9 alin. 1 lit d din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare;
S-a mai constatat că in perioada 01.01._07 societatea a inregistrat in contabilitate cheltuieli cu carburanții pentru autovehiculele din dotare, motiv pentru care datorează la bugetul Fondului pentru mediu taxa pentru emisiile de poluanți in atmosfera aferente surselor mobile reglementata dc art. 9 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare. A fost întocmit raportul de inspecție fiscala nr. 290/_/12.09.2012 si decizia de impunere nr. 290/_/12.09.2012 prin care s-a stabilit in sarcina societății o creanța la Fondul pentru mediu in cuantum total de 112.200 lei, compusa din: debite datorate: 74.620 lei, dobânzi (majorări) de întârziere datorate: 26.388 lei și penalități de întârziere datorate: 11.192 lei.
Împotriva deciziei de impunere, reclamanta a formulat contestație potrivit art. 205 c.pr.fisc., contestație ce a fost respinsă prin decizia nr. 176/26.11.2012.
Potrivit art. 205 alin. 1 c.pr.fisc.,împotriva unui act administrativ fiscal se poate exercita calea de atac administrativă a contestației. Contestația se adresează organului fiscal emitent, care se pronunță prin decizie sau dispoziție de soluționare a contestației, având forma și conținutul prevăzute de art. 211 c.pr.fisc.
Această decizie emisă în soluționarea contestației poate fi atacată de către contestator la instanța de contencios administrativ competentă, conform art. 218 alin. 2 c.pr.fisc.
Referitor la obligația de plată in cuantum de 2 lei /kg din greutatea ambalajelor introduse pe piața naționala, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 9 al. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005, „Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din (...) o taxa de 1 leu/kg din greutatatea ambalajelor introduse pe piața naționala de către producătorii si importatorii de bunuri ambalate si ambalaje de desfacere".
Textul art. 9 al. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005 a fost modificat prin art. unic pct. 7 din OG nr. 25/2008, in sensul ca „Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din: (...) o contribuție de 2 lei/kg, datorata de operatorii economici responsabili, pentru diferența dintre obiectivele anuale de valorificare sau incinerare in instalații de incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor de ambalaje prevăzute in legislația in vigoare si cantitatile efectiv valorificate sau incinerate cu recuperare de energie".
Potrivit art. 32 al. 1 din Metodologia de calcul aprobata prin Anexa la Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăriri Apelor nr. 578/2005, „Taxa prevăzuta la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, se plătește anual numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje".
Potrivit art. 34 lit. c din același act normativ, "Operatorii economici responsabili, care au optat pentru realizarea în mod individual a obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, sunt obligați: (...) c) să declare lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea, diferența dintre obiectivul calculat utilizându-se procentajul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 ca obiectiv de valorificare anual și obiectivul efectiv realizat", iar potrivit literei b a aceluiași articol, „să declare și să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea, suma datorată pentru neîndeplinirea obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje aferente bunurilor ambalate și/sau ambalajelor de desfacere introduse pe piața națională, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 621/2005".
Aspect necontestat, față de dispozițiile legale enunțate, contribuția de 2 lei/kg se va plați de operatorii economici responsabili pana pe data de 25 ianuarie 2009, numai in cazul neîndeplinirii obiectivului aferent anului 2008 de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor de ambalaje.
În speță urmează să se stabilească dacă reclamanta și-a îndeplinit obiectivul aferent anului 2008 de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor de ambalaje.
Fapt necontestat, reclamanta a intenționat sa isi indeplineasca in mod individual obiectivul anual prin valorificarea deșeurilor de ambalaje provenite din achizițiile realizate din afara spațiului național.
In acest sens, reclamanta a susținut ca a predat deșeuri de ambalaje către . si ..
Contractele încheiate cu aceste societăți au ca obiect cumpărarea de deșeuri rezultate în urma desfășurării activității.
Potrivit art. 33 din Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu aprobată prin Ordinul MMGA nr. 578/2006 „(1)Obiectivul anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje se realizează în mod individual, conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, prin:
a)valorificarea de către operatorii economici responsabili a deșeurilor de ambalaje generate și a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață;
b)încredințarea de către operatorii economici responsabili a deșeurilor de ambalaje generate și a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață, în baza unui contract, unui operator economic valorificator.
(2)Operatorii economici responsabili trebuie să facă dovada preluării/colectării de pe piață a propriilor ambalaje.
(3)Operatorii economici responsabili care au optat pentru realizarea obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje în mod individual trebuie să dovedească realizarea acestuia prin documente justificative din care să rezulte:
a)situația privind deșeurile de ambalaje generate și a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piața națională pe tip de material;
b)situația privind valorificarea deșeurilor de ambalaje/contractul încheiat cu un operator economic valorificator, în scopul îndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje;
c)situația eliberată de către operatorul economic valorificator, prin care să se evidențieze distinct cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate, pe tip de material, dintre cele preluate de la operatorii economici responsabili, precum și metoda de valorificare.
(4)Operatorii economici responsabili sunt obligați să menționeze în documentele de însoțire a deșeurilor de ambalaje dacă încredințarea spre valorificare a acestora se face în scopul îndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje”.
Din cuprinsul contractelor încheiate cu cele două societăți nu rezultă că au fost încheiate în scopul îndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje, astfel, în mod corect pârâta a apreciat că acestea nu respectă dispozițiile legale pentru dovedirea îndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor.
Instanța reține că reclamanta nu a respectat nici obligația impusă de alin. 3 din textul legal menționat, respectiv aceasta nu a depus situația eliberată ce cele două societăți privind cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate, pe tip de material, dintre cele preluate de la operatorii economici responsabili, precum și metoda de valorificare.
Susținerile reclamantei, în sensul că nu era necesar ca facturile în discuție să cuprindă mențiunea prevăzută de art. 33 alin. 4 din Metodologie, întrucât acestea nu consemnează o operațiune de „încredințare spre valorificare" a deșeurilor de ambalaje, ci chiar o valorificare a acestora, situație în care, realizarea individuală a obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje nu s-a realizat în forma reglementată de art. 33 al. 1 lit. b din Metodologia de calcul (încredințarea deșeurilor către un operator economic valorificator), ci în forma reglementată de art. 33 al. 1 lit. a din Metodologia de calcul (valorificare de către operatorul economic responsabil), dar și că mențiunea cerută de art. 33 al. 4 din Metodologie era necesar a fi inserată în cuprinsul „documentelor de însoțire a deșeurilor de ambalaje", or, factura nu este un document care însoțește - în mod obligatoriu - marfa pe timpul transportului, nu pot fi avute în vedere.
Astfel, alin. 4 al art. 33 instituie obligativitatea pentru operatorii economici de a menționa în documentele de însoțire a deșeurilor de ambalaje dacă încredințarea spre valorificare/reciclare a acestora se face în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale prevăzute de prezenta hotărâre.
Potrivit anexei II și III din Ordinul 2226/2006 avizul de însoțire a mărfii și factura sunt documente de însoțire a mărfii pe timpul transportului, astfel, reclamanta trebuia să emită fie factură fie avize de însoțire a mărfii în care să specifice dacă au fost încredințate deșeurile în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale, emiterea unor procese verbale de predare neîndeplinind condițiile impuse de normele legale în vigoare.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că în mod corect a fost respinsă contestația formulată de reclamantă, decizia nr. 176/26.11.2012 fiind legală și temeinică, astfel acțiunea nu este întemeiată și va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca nefondată acțiunea promovată de reclamanta . SRL, cu sediul în C., .. 82A, județul C., în contradictoriu cu pârâta ADMINSITRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, cu sediul în București, Splaiul Independenței Corp A, nr. 294, sector 6.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.06.2014.
P., GREFIER,
A. L. NISTORMIHAELA G.
Tehnoredact.jud.A.L.N./08.07.2014
Ex.4
Emis 2 .
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1240/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2328/2014. Tribunalul... → |
|---|
