Anulare act administrativ. Sentința nr. 2050/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2050/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 1492/118/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2050
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.09.2014
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: L. - V. M.
GREFIER: A. G.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, formulată de reclamantul B. O. S., cu domiciliul în mun Constanta, ., . C, . și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat L. S., situat in mun Constanta, . 64, ., . în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G.-A.J.F.P C., cu sediul in mun Constanta, ., nr 18, jud Constanta .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea pârâtei de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 11.09.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de fata:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr_ din 24.02.2014, reclamantul B. O. S. a solicitat în contradictoriu cu parata DIRECTIA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE GALATI – anularea deciziilor de atragere a raspunderii solidare nr 7613 si 7614/2.07.2013 emise de A. – DGFP C. – Administrația Finanțelor Publice C., precum si a deciziei nr 9591/27.08.2013 privind solutionarea contestatiei formulate impotriva celor doua acte administrativ fiscale, ca fiind netemeinice si nelegale .
In motivarea contestatiei se arata ca prin cele doua decizii de atragere a raspunderii solidare i –a fost adus la cunostinta faptul ca in temeiul prev art 27 alin 2 lit csi d C proc fisc s –a decis atragerea raspunderii personale, in calitate de asociat si administrator al debitorului principal . M., pentru sumele de 83.677 lei si 384.498 lei.
Contestate cele doua decizii, intimata prin decizia nr 9591/27.08.2013 a respins contestatia ca neintemeiata .
Apreciaza ca cele doua acte administrativ fiscale contestate sunt netemeinice si nelegale pt urmatoarele motive:
1.invoca nulitatea absoluta a deciziilor de angajare a atragerii raspunderii solidare pentru refuzul nejustificat al autoritatii fiscale de audiere a contribuabilului .
Sub acest aspect se invedereaza ca, urmare a notificarii privind atragerea raspunderii solidare nr 7011/17.06.2013 a solicitat prin adresa nr 7011/25.06.2013, acordarea unui termen pemtru pregatirea apararii si a depunerii intregii documentatii referitoare la cele sesizate prin notificare .
Desi solicitarea a fost depusa la data de 25.06.2013 – nu i –a fost comunicat vreun refuz, si in lipsa audierii sale intimata a purces la emiterea celor doua decizii, incalcandu – se astfel dispoz art 9 alin 1C proc fisc . Se mai arata ca nu se afla in niciunul din motivele exoneratoare prevazute de alin 2 al aceluiasi articol, intrucat: nu exista nici un pericol iminent cu privire la constatarea situatiei fiscale reale ( nefiind emise acte suplimentare ) ; situatia de fapt urma sa fie prezentata – avand o importanta deosebita in emiterea deciziilor; nu exista nicio alta declaratie sau cerere a contribuabilului ; nu se regasea in situatia efectuarii unor acte de executare silita ; prin adresa nr 7011/25.06.2013 si –a manifestat buna credinta si disponibilitatea de a pune la dispozitia organelor fiscale a tuturor documentelor necesare in vederea determinarii starii de fapt fiscale .
Incalcarea dreptului la apararea /audiere rezulta fara echivoc din modalitatea de emitere a deciziilor contestate, solicitarea de audiere fiind tratata cu un refuz implicit prin emiterea deciziilor la numai cateva zile dupa inregistrarea adresei prin care se solicita audierea .
2. invoca nulitatea absoluta partiala a actelor administrativ fiscale contestate in ceea ce priveste includerea in cadrul operatiunilor datorate a sumelor comunicate de către autoritătile fiscale din Germania, conform titlului revizuit din 7.03.2013 .
Potrivit acestui titlu de creanta emis de autoritatile fiscale germane, organele fiscale romane erau împuternicite să urmăreasca silit doar debitorul . pentru creante născute pe teritoriul statului german ( si in conf cu prev Directivei CE 24/2010 si ale CAP. XII 1 C proc fiscal ) si nu si de atragere a raspunderii persoanelor fizice – a carui executare silita nu fusesera ceruta .
Se apreciaza ca au fost incalcate prev art 1 si 2 c proc fisc, care arata ca procedurile fiscale din respectivul act normativ se aplica pentru impozitele /taxele si alte obligatii fiscale datorate bugetului de stat si bugetelor locale .
De altfel, chiar in cuprinsul C proc fiscală, se dispune fără echivoc faptul ca in ceea ce priveste competenta de emitere a deciziei de impunere si alte acte administrative asimilate acestora, când sursa venitului impozabil se afla pe raza altui organ fiscal decat cel competent teritorial, competenta de a stabili baza de impunere o detine organul fiscal pe raza căruia se afla sursa venitului ( art 89 alin 1 lit B C proc fisc ).
Pe de alta parte, art 110 C proc fisc indica fara nici un dubiu ca titlurile de creanța ( alin 3 – indica decizia de atragere a raspunderii solidare ) sunt intocmite de organele competente potrivit legii . Or, având in vedere ca veniturile de care se face vorbire in titlul uniform revizuit din 7.03.2013 emis de autoritatile fiscale germane, au fost generate exclusiv pe teritoriul acestui stat – si aplicand prevederile Codului de procedura fiscala roman – competenta de atragere a raspunderii persoanei fizice revine exclusiv autoritatilor fiscale germane .
Ca atare, avand in vedere continutul titlului de creanta emis de autoritatile germane, autoritatile fiscale romane erau obligate sa purceada la urmarirea si executarea silita a debitorului ., in conformitate cu prev art 178 ind 1 si urm C proc fisc .
Aceasta solutie a fost confirmata inclusiv de intimata prin actele depuse in dosarul de insolventa deschis impotriva societatii – depunand declaratie de creanta doar pentru suma de 112.965 lei, reprezentand exclusiv creanta datorata de catre firma către bugetul statului roman .
În acelasi sens se exprima si Directia Generala de Reglementare a colectarii creantelor bugetare din cadrul A., care, prin adresa nr_/8.12.2009 arata expres ca, potrivit reglementarilor Codului de procedura fiscala – nu este reglementata competenta organului fiscal de a se subroga in dreptul autoritatii straine in calitatea sa de creditor .
Chiar daca in situatia analizata in adresa respectiva priveste recuperarea unor creante stabilite prin titluri de creanta emise in alte state membre ale Uniunii Europene in dosarele de insolventa deschise pe teritoriul statului R., principiul relevat este acelasi: autoritatile fiscale romane nu se pot subroga in dreptul autoritatilor fiscale straine de a emite titlurile sale de creanta, statul roman avand doar calitatea de executant al titlului de creanta strain .
Pe fondul situaiei de fapt, apreciaza contestatorul ca se afla in fata unei duble impuneri, atata timp cat pentru aceleasi venituri societatea a platit impozit pe profit in Romania ( unde avea sediul fiscal declarat ) – motiv pentru care nu considera ca aceste sume sunt datorate statului german . Apreciaza ca societatea si –a achitat obligatiile fiscale in tara unde era inregistrata fiscal, iar pentru plata obligatiilor derivand din veniturile realizate . ar fi aplicabile dispozitiile conventiei referitoare la evitarea dublei impuneri.
In cuprinsul celor doua decizii se vorbeste de intrunirea cumulativa a celor doua conditii referitoare la antrenarea raspunderii solidare:
- existenta subiectului raspunderii juridice ;
- existenta unei conduite ilicite a subiectului, respectiv, vinovatia;
- existenta prejudiciului ;
- existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu ; situatii in care nu se regaseste ;
Se mai arata ca, in vederea atragerii raspunderii solidare este obligatorie existenta unei conditii prealabile: debitorul principal sa fie declarat insolvabil, conf Ordinul MFP 447/2007, document cu caracter administrativ fiscal potriv art 45 C proc fisc ce se impunea a fi comunicat contribuabilului cu respectarea modalitatilor prevazute de art 44 C proc fisc.
Invedereaza ca, din modul de redactare a deciziilor atacate, reiese ca aceastea sunt fundamentate pe dispozitiile art 27 alin 2 lit c si lied C proc fisc
In raport de dispozitiile prev de art 27 alin 2 lit C C proc fisc, se solicita a se avea in vedere ca Tribunalul Constanta – Sectia II Civila prin sentinta civila nr 1388/3.07.2013 s -a dispus dechiderea procedurii insolventei fata de societatea debitoare – in situatia in care procedura a fost deschisa la solicitarea societatii la data de 18.06.2013 – demonstrand buna credinta si anterior oricaror notificari efectuate de organul fiscal cu privire la o posibila antrenare a raspunderii solidare . In acest context, invocarea dispoz art 27 alin 2 lit c C proc fisc pentru justificarea angajarii raspunderii solidare este neintemeiata .
In ceea ce priveste invocarea in decizii a dispoz art 27 alin 2 lit d C proc fiscal, apreciaza ca nici aceste dispozitii nu ii sunt aplicabile – nefiind intrunite conditiile legale pentru atragerea raspunderii solidare .
In calitate de administrator nu a facut nici un act de administrare de natura sa determine nedeclararea sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale si nici nu si-a insusit vreun bun al societatii . . Aceste fapte, de altfel nici nu au fost probate de intimata si nici nu au fost mentionate in cele doua decizii atacate .
In dovedire: inscrisuri ( f 20 -98)
In temeiul art 201 alin 1 cu ref la art 205 C proc civ, intimata a formulat si depus intampinare ( f 102- 103) solicitand respingerea ca inadmisibila a cererii formulate de contestator, iar pe fond ca netemeinica .
Se invoca excepția inadmisibilitatii – motivat de faptul ca deciziile de atragere a raspunderii solidare au fost comunicate si atacate potrivit dispoz art 205 – 207 C proc fisc ( sens in care a fost emisa Decizia nr 9591/2013 ) si art 218 C proc fisc.
In ceea ce priveste anularea deciziei nr 9591/2013 de solutionare a contestatiei impotriva deciziilor de atragere a raspunderii solidare nr 7613/2.07.2013 si 7614/2.07.2013 se solicita respingerea motivat de urmatoarele aspecte:
In fapt, la data de 2.07.2013, . cu sediul in M., figura cu obligatii de plata fiscale la bugetul general consolidat al statului in suma totala de_ lei, iar in evidenta separata conform cererii de recuperare a creantelor formulata de autoritatea solicitanta din Germania figura cu obligatii in suma de 384.486 lei .
Pentru recuperarea creantelor fiscale ale societatii, Administratia Finanțelor pentru Contribuabili Mijlocii Constanta a procedat la executarea silita prin emiterea somațiilor de plata și intrucat acestea nu au fost achitate in termenul legal au fost infiintate popriri asupra disponibilitatilor banesti din conturile deschise de debitoare si a instituit sechestre asupra bunurilor din patrimoniu .
In temeiul dispoz art 176 alin 1 c proc fisc corob cu dispoz OMFP 447/2007, Administratia Finanțelor pentru Contribuabili Mijlocii Constanta a procedat la declararea starii de insolvabilitate a . potrivit procesului . verbal de declarare a starii de insolvabilitate nr 6620/6.06.2013 . In acest context au fost emise deciziile de atragere a raspunderii solidare nr 7613 si 7614/2.07.2013 pe numele contestatorului, in calitatea sa de administrator al societatii .
Se invedereaza ca suma ce face obiectul contestatiei este de_ lei, pentru obligatiile datorate la bugetul general consolidat si suma de 384.486 lei pentru obligatiile aflate in evidenta separata conform cererii de recuperare a creantelor formulata de autoritatea solicitanta din Germania, si a fost stabilita in sarcina numitilor B. S. O., B. N. S. si C. M. L. .
Motivele invocate de contestator urmeaza a fi respinse, intrucat B. S. O. a detinut functia de administrator si asociat cu 90% al ., iar potrivit art 27 C proc fisc, poate fi atrasa raspunderea solidara a oricarei persoane care, cu rea – credinta, a determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale. Potrivit textului de lege nu se prevede in mod expres ca persoana sa detina si la data emiterii deciziei de atragere a raspunderii calitatea de asociat . In acest context, al calitatii de administrator al societatii, contestatorul cunostea ca societatea figureaza cu datorii la bugetul general consolidat si a celor comunicate de autoritatea solicitanta din Germania .
Se mai arata ca, numita C. M. L. s –a retras din societate la data de 8.11.2012 ,din informatiile gasite la Serviciul N. de Evidenta Auto, in data de 15.03.2013 devine proprietar al autoturismului MITSUBISHI CWO CW721, . 10DZ_, auto ce a facut obiectul contractului de leasing financiar nr_ incheiat intre CYPRUS LEASING ROMANIA si . pe o perioada de 84 luni, respectiv pana in anul 2015 . Conform contractului de leasing, utilizatorul – . se obliga irevocabil sa cumpere autovehiculul la sfarsitul duratei contractuale . Prin urmare, societatea a achitat anticipat contractul de leasing si a transferat dreptul de proprietate catre C. M. L., care la randu – i in urma transferului de proprietate a efectuat plati pentru stingerea datoriilor societatii catre bugetul general consolidat si de catre autoritatea din Germania .
D.nl B. O. S. in calitate de administrator al . a determinat achitarea la scadenta a obligatiilor către bugetul general consolidat si a celor datorate catre autoritatea solicitanta din Germania .
Apreciaza ca, avand si calitatea de asociat in firma îi sunt incidente prevederile art 194 din Lg 31/1990 cu ref la art 132 alin 2 din acelasi act normativ, acesta in calitate de asociat /administrator al societatii a luat cunostinta de situatia datoriilor pe care aceasta le datora bugetului general consolidat, dar si catre autoritatile din Germania si nu a luat masuri pentru achitarea acestora .
Arata, de asemenea ca, acesta in calitate de asociat /administrator al societătii avea obligatia pricipala sa aprobe situatia financiara anuala si prin urmare sa aduca la cunostinta asociatilor obligatiile fiscale ale societatii .
Conform Notei de constatare nr_/4.09.2012, urmare a deplasarii pe teren, s –a constatat ca societatea nu functioneaza la sediul declarat .
Prin adresa nr 8774/17.07.2012 transmisa prin posta cu confirmare de primire si restituita cu mentiunea „ mutat de la adresa”, societatea era somata sa prezinte balanta de verificare, lista mijloacelor fixe, actele care dovedesc proprietatea asupra bunurilor mobile si imobile din patrimoniu, lista clientilor neincasati, precum si documentele aferente ( balanta clienti neincasati, facturi aferente clientilor neincasati mai mari de 500 lei ) ;lista conturilor bancare .
Titlu uniform initial transmis de autoritatea solicitanta din Germania a fost comunicat debitorului in data de 10.09.2012 .
Ulterior, autoritatea solicitanta a comunicat un alt titlu uniform revizuit in cuantum de 336.350 lei comunicat debitorului prin publicitate la data de 13.05.2013 deoarece in urma transmiterii prin posta, confirmarea a fost restituita cu mentiunea „ destinatar mutat”.
Mai mult, debitele solicitate de autoritatea solicitanta din Germania provind din perioada 1.01.2007 – 31.12.2007 perioada in care acesta a detinut functia de administrator si asociat .
Conform evidentelor fiscale, societatea a facut ultima plata voluntara catre bugetul general consolidat in luna decembrie 2011, iar in luna martie 2013 a declarat impozit pe profit .
Avand in vedere ca s –a constatat ca societatea nu functioneaza la sediul declarat, corespondenta prin care s –au solicitat documentele a fost restituita cu mentiunea „ mutat de la adresa „ motiv pentru care nu au putut fi identificate bunurile din patrimoniul societatii ; apreciindu – se ca se sustrage de la executarea silita .
In contextul celor mai sus aratate, s –a apreciat ca, B. S. O., in calitate de administrator si asociat al societatii – a determinat cu rea credinta neachitarea obligatiilor catre bugetul general consolidat si catre autoritatea solicitanta din Germania, motiv pentru care s –a dispus emiterea deciziilor de atragere a raspunderii solidare .
In urma notificarii nr 7011/17.06.2013 comunicata de contestator in data de 19.06.2013 prin care se solicita prelungirea termenului de prezentare la audiere pana la data de 9.07.2013, prin adresa nr 7011/25.06.2013 s –a comunicat acestuia ca s –a prelungit termenul pana la data de 1.07.2013 – data la care acesta nu s –a prezentat la audiere .
La data emiterii deciziilor de atragere a raspunderii, societatea era insolvabila si nu fusesera deschisa procedura insolventei .
Se apreciaza ca in contextul celor aratate, contestatorul se face vinovat de neachitarea la scadenta, cu rea credinta a obligatiilor catre bugetul general consolidat si catre autoritatea solicitanta din Germania .
In dovedire :m inscrisuri ( f 104 – 115, 121- 153)
Prin precizarile depuse la dosar ( f 155 – 157), contestatorul arata urmatoarele:
Decizia de atragere a raspunderii solidare nr 7613/2.07.2013 are la baza datoriile societatii catre bugetul general consolidat al Romaniei – si reprezinta datorii rezultate din activitatea societatii in Romania ; care potrivit art 1 si 2 c proc fisc se supun procedurilor fiscale din actul normativ, inclusiv in ceea ce priveste raspunderea solidara reglementata de art 27 si urm C proc fisc .
Astfel, suma de_ lei reprezinta impozite si taxe, precum si accesorii la acestea, datorate de catre societate statului roman si pentru care A. poate emite decizii de atragere a raspunderii solidare a persoanelor care se fac vinovate de faptele prev de art 27 si urm c proc fisc .
Pentru aceste sume, A. a formulat si declaratie de creanta in dosarul de insolventa nr_, fiind inscris in tabelul definitiv rectificat al creantelor debitoarei cu suma de 112.965 lei ( din care 83.677 lei la categoria creante garantate si 29.288 lei la categoria creantelor bugetare negarantate ) – suma inscrisa in decizia de atragere a raspunderii solidare nr 7613/2.07.2013 .
Ca urmare este evident ca, desi a emis o decizie de atragere a raspunderii solidare si pentru creanta detinuta de statul german – potrivit Directivei CE nr 24/2010 si ale Capitolului XII 1 C proc fisc, nu avea aceasta atributie – A. se inscrie in tabelul obligatiilor debitoarei doar cu suma datorata bugetului general consolidat roman ( in considerarea faptului ca la acea data avea cunostinta de existenta titlului uniform revizuit din 7.03.2013 emis de catre autoritatile fiscale germane catre . .
Cu toate ca autoritatile germane nu emit nici un titlu de creanta impotriva sa si nu se inscriu in procedura colectiva reglementata de Legea 85/2006, intimata emite decizia de atragere a raspunderii solidare nr 7614/2.07.2014 pentru suma de 384.489 lei datorata de . autoritatilor fiscale germane potrivit titlului uniform revizuit din 7.03.2013 si in lipsa unui titlu de creanta nascut direct impotriva persoanei fizice in favoarea fiscului german .
Se apreciaza ca emiterea acestei decizii s –a facut cu incalcarea dispozitiilor art 178 ind 1 si urm C proc fisc, nereiesind din documentatia inaintata la dosar de intimata care sunt taxele si impozitele datorate direct de catre B. S. O. catre statul german si nici titlul in baza caruia s –a solicitat acestuia de catre statul german sa plateasca .
Mai mult, art 178 ind 10 c proc fisc arata expres faptul ca autoritatile romane pot proceda la recuperarea creantelor detinute de catre un stat membru, solicitand doar in baza unui titlu ce permite executarea . Or, in situatia data, A., in calitate de autoritate solicitata a procedat la inceperea executarii silite directe impotriva unei persoane fizice terte, in conditiile in care titlul executoriu comunicat de catre autoritatea solicitanta era constituit dintr – un titlu executoriu impotriva unei persoane juridice, fara sa existe solicitarea expresa cu privire la atragerea raspunderii administratorului .
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii invocata de catre intimata ca urmare a contestarii deciziilor de atragere a raspunderii solidare, Tribunalul va retine ca potrivit art 218 alin 2 cu ref la art 212 C proc fiscal, contestatorul a atacat deciziile de atragere a raspunderii solidare nr 7613 si 7614/2.07.2014 la organul fiscal emitent in termenul legal, decizia de solutionare a contestatiei nr 9591/27.08.2013 fiind contestata prin actiune in contencios administrativ si fiscal la Tribunalul Constanta – sectia C. Administrativ si Fiscal .
Faptul ca, acesta in cererea sa ce formeaza obiectul cauzei pendinte arata ca solicita anularea deciziilor de atragere a raspunderii solidare nu poate fi primita ca fiind unitara atata timp cat acesta arata ca formuleaza contestatie si impotriva deciziei de solutionare a contestatiei administrativ fiscale, dispozitiile legale fiind respectate in totalitate, iar efectul solicitarii anularii deciziei de solutionare a contestatiilor fiind implicit anularea deciziilor de atragere a raspunderii solidare .
Pe cale de consecinta, exceptia inadmisibilitatii nu poate fi primita nefiind o exceptie absoluta si peremtorie de natura sa duca la solutionarea pe fond a cauzei in contextul celor aratate mai sus .
Analizand actele si lucrarile dosarului pe fondul situatie de fapt deduse judecatii prin prisma probatoriului administrat in cauza se retin urmatoarele:
Prin decizia de angajare a raspunderii solidare nr 7613/2.07.2013 emisa de Administratia Finantelor Publice Contribuabilii Mijlocii Constanta s –a decis angajarea raspunderii contestatorului B. S. O., in calitate de administrator al . in solidar cu societatea, in temeiul dispozitiilor art 27 si 28 c proc fisc - in vederea recuperarii creantei in suma de 83 677 lei, reprezentand datorii ale societatii catre bugetul general consolidat al statului roman ( f 20- 28).
Prin decizia de angajare a raspunderii solidare nr 7614/2.07.2013 emisa de Administratia Finantelor Publice Contribuabilii Mijlocii Constanta s –a decis angajarea raspunderii contestatorului B. S. O., in calitate de administrator al . in solidar cu societatea, in temeiul dispozitiilor art 27 – 28 c proc fisc – in vederea recuperarii creantei in suma de 384.489 lei reprezentant titul de creanta uniform revizuit din 7.03.2013 emis de autoritatile fiscale germane ( f 29- 33).
Prin decizia nr 9591/27.08.2013 privind solutionarea contestatiilor emisa de A. – DGRFP Galati - AJFP Constanta – Colectare Contribuabili Mijlocii – Serviciul Executare Silita s –a dispus respingerea contestatiei motivat de faptul ca la data atragerii raspunderii solidare, . era declarat insolvabil, nefiind deschisa procedura insolventei .
Conform art 27 alin 2 lit c si d C proc fisc :” Pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile prezentului cod, raspund solidar cu acesta următoarele persoane: c) administratorii care, in perioada exercitarii mandatului, cu rea – credinta nu si –au indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate ;d) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea – credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale . „
S –a constatat astfel ca, B. S. O. nu si –a indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei si nu a achitat la scadenta, cu rea – credinta, obligatiile catre bugetul general consolidat si catre autoritatea solicitanta din Germania - determinat cu rea – credinta neachitarea obligațiilor fiscale .
La data declararii stării de insolvabilitate, respectiv 06.06.2013, functia de administrator al . este detinuta de B. S. O. ( f 40-43).
In ceea ce priveste motivul de nulitate absoluta al deciziilor de atragere a raspunderii solidare contestate prin prisma nerespectarii dispozitiilor legale in materia fiscala, referitoare la dreptul de a – si face apararea, de a fi ascultat si de a depune documentele aferente, Tribunalul va retine ca acesata critica este intemeiata in contextul material al necesitatii dreptului de a – și face propria aparare si justificare si pe cale de consecinta de luarea deciziei in contextul legal al verificarii situatiei de fapt de catre organul fiscal .
Astfel, se va retine ca la data de 17.06.2013 prin notificarea nr 7011 comunicata de intimata contestatorului privind deschiderea procedurii de atragere a raspunderii solidare si comunicata acestuia la data de 20.06.2013, s –a solicitat prelungirea termenului de prezentare la audiere pana la data de 9.07.2013 . Prin adresa nr 7011/25.06.2013 intimata a comunicat ca termenul de prelungire a prezentarii sa fie data de 1.07.2013.
Potrivit art 9 C proc fiscal: „ Inaintea luarii deciziei organul fiscal este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea de a – și exprima punctul de vedere cu privire la faptele si imprejurarile relevante in luarea deciziei .
Organul fiscal nu este obligat sa aplice prevederile alin 1 cand :
a)intarzierea in luarea deciziei determină un pericol pentru constatarea situatiei fiscale reale privind executarea obligatiilor contribuabilului sau pentru luarea altor masuri prevazute de lege;
b)situatia de fapt prezentata urmeaza sa se modifice nesemnificativ cu privire la cuantumul creantelor fiscale ;
c)se accepta informațiile prezentate de contribuabil, pe care acesta le –a dat . .>
d)urmeaza sa se ia masuri de executare silita . „
Art 12 C proc fisc: „Relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna – credinta, in scopul realizarii cerintelor legii . 2
Art 27 a lin 2 C proc fisc: 2) Pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil, in conditiile prezentului cod, raspund solidar cu acesta următoarele persoane :
a)persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declararii insolvabilitatii, cu rea – credinta, au dobandit in orice mod active de la debitorii care si –au provocat astfel insolvabilitatea ;
b)administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au promovat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea, cu rea- credinta, sub orice forma, a activelot debitorului ;
c ) administratorii care, in perioada exercitarii mandatului, cu rea – credinta nu si –au indeplinit obligația legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii stării de insolvabilitate ;
d)administratorii sau orice alte persoane care, cu rea – credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale ;
e)administratorii sau orice alte persoane care, cu rea – credinta, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fara ca acestea să fie cuvenita debitorului ;
3) Persoana juridica raspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil in conditiile prezentului cod sau declarat insolvent daca, direct ori indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul si daca este indeplinita cel putin una dintre următoarele conditii :
a) dobandeste, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabila a acestor active reprezinta cel putin jumatate din valoarea contabila a tuturor activelor corporale ale dobânditorului ;
b) are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clientii si/sau cu furnizorii, altii decat cei de utilitati care, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul in proportie cu cel putin jumatate din totalul valoric al tranzactiilor ;
c ) are sau a avut raporturi de munca sau civile de prestari de servicii cu cel putin jumatate dintre angajatii sau prestatorii de servicii ai debitorului . „
Astfel, in raport de dispozitiile legale mai sus amintite – se poate retine ca nu au fost respectate obligatiile legale ce reveneau organului fiscal in vederea luarii masurii legale privind parcurgerea etapelor obligatorii pana la dispunerea masurii de atragere a raspunderii solidare .
Potrivit actelor comunicate de organul fiscal la dosarul cauzei nu se poate retine ca persoanei in cauza i –a fost comunicat procesul- verbal nr 6620/6.06.2013 de declarare a starii de insolvabilitate, act premergator emiterii deciziei – act insa ce capata valenta prin recunoasterea implicita din cuprinsul contestatiei ca acesta a fost primit prin notificare nr 7011/17.06.2013 . De altfel, necomunicarea procesului – verbal de declarare a insolventei ca act administrativ fiscal se impunea a fi comunicat numai destinatarului sau, ., si nu contestatorului ca si persoana fizica – ci contestatorului in calitatea sa de administrator de facto al societatii la momentul respectiv .
Se va mai retine ca, la data de 25.06.2013 sub acelasi nr 7011, contestatorul a solicitat prelungirea termenului de prezentare in vederea dreptului de a da explicatii pana la data de 9.07.2013, solicitare insa solutionata doar factual si ipotetic prin acordarea unui termen minimal si insuficient unei aparari coerente si corecte pana la data de 1.07.2013 – raspuns comunicat acestuia la data de 27.06.2013 – dovada de confirmare fiind returnata cu mentiunea „ nimeni sa semneze”; sub suportul precizarilor facute de intimata in decizia de respingere a contestatiilor - fara insa a se face o dovada in acest sens .
Se va aprecia ca, in conditiile in care adresa de confirmare a prelungirii termenului doar pana la data de 1.07.2013 a parvenit acestuia la data de 27.06.2013 – termenul acordat apare ca fiind unul formal si doar de natura a acoperii pasii necesari in luarea masurii - fara insa a se putea aprecia ca fiind un termen rezonabil de natura a da posibilitarea efectiva contribuabilului a se apara si exercita dreptul de a demonstra organului fiscal buna – credinta in derularea activitatii sale pe toata perioada de functionare a societatii de la data infiintarii si pana la momentul luarii deciziei in cauza .
In acest sens ,CJCE prin pronuntarea in cauza SolvayC Comisia ( c 109/10) a retinut ca „.. in prezenta cauza, problema audierii recurentei nu poate fi separata de accesul la dosar. In aceasta privinta, Curtea arata ca, in cursul procedurii administrative care a precedat adoptarea primelor decizii din 1990, Comisia nu a furnizat recurentei toate documentele care figurau in dosarul sau. Or, in pofida acestui fapt si a jurisprudentei Curtii si a Tribunalului care confirma importanta accesului la dosar, Comisia a adoptat decizii similare celor care au fost anulate pentru lipsa autentificarii corespunzatoare, fara a deschide o noua procedura administrativa in cadrul careia ar fi trebuit sa audieze societatea Solvay dupa ce i-ar fi acordat acces la dosar.”
Pe cale de consecinta, lipsa posibilitatii de acces la dosar si implicit de a – și face aparari de fond, raspunderea personala a administratorului in functie al societatii nu putea fi aantrenata .
Un alt aspect ce rezida din aplicarea dispozitiilor legale in materia procedurii administrativ fiscale prin raportare la aprecierea bunei sau relei credinte in derularea activitatii, se va raporta la aplicabilitatea dispozitiilor legale incidente .
Potrivit dispozitiilor art 27 alin 2 lit d C proc fiscal, pentru atragerea raspunderii solidare se impunea demonstrarea fara niciun dubiu a relei credinte manifesta a administratorului societatii prin care sa fi determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale - atat a celor aferente bugetului general consolidat, cat si al celor aferente titlului de creanta uniform emis de autoritatea fiscala germana .
De asemenea, nu poate fi primita argumentatia organului fiscal prin raportare la dispozitiile art 27 alin 2 lit c C proc fisc potrivit careia administratorul, in exercitarea mandatului sau, cu rea – credinta nu si –a indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate
Pornind de la termenul in care poate fi declarata stare de insolvabilitate se va retine ca acesta este de 30 de zile de la data declararii debitorului ca insolvabil de catre organul fiscal prin procesul – verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr 6620/6.06.2013 ( f 105-114) aceasta, întrucât declararea insolvabilității de către organul fiscal reprezintă o procedură specifică creanțelor bugetare și prevăzută ca atare de art.176 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aceasta având valoarea unei constatări premergătoare formulării în fața instanței judecătorești, de către organul fiscal, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței potrivit prevederilor art.177 din același act normativ.
Or, obligația legală de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței la care face trimitere textul art. 27 alin. 2 lit. c C.pr.fiscală, este reglementată de prevederile art. 27 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, în sensul că „debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență”.
Totodată, art. 3 din Legea nr. 85/2006 definește starea de insolvență ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, aceasta fiind prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor, și respectiv iminentă, atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
Din economia prevederilor Legii nr. 85/2006 mai sus citate rezultă în mod neechivoc faptul că obligația constatării apariției stării de insolvență revine debitorului, prin administratorii statutari, astfel încât, în această din urmă calitate, contestatorului îi revenea obligația de a constata starea de insolvabilitate și a solicita instanței competente deschiderea procedurii insolvenței în termen de 30 de zile de la apariția acestei stări, nu de la data la care organul fiscal a constatat-o prin proces-verbal, cum este cazul în speță.
Așadar, cum înscrisurile depuse la dosar relevă împrejurarea că datoriile debitoarei . datează din anul 2011, cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de debitoare la data de 18.06.2012 ( ds_ al Tribunalului Constanta – Secia II Civila ) nu respectă exigența de a fi introdusă în termenul legal de 30 de zile mai sus menționat.
Față de aceste prevederi legale, rezultă că obligația constatării apariției stării de insolvență revine debitorului, prin administratorii statutari, astfel încât, în această din urmă calitate, contestatorului – in calitatea sa de administrator ( indiferent de perioada in care a prelau acest mandat ) îi revenea obligația de a constata starea de insolvabilitate și a solicita instanței competente deschiderea procedurii insolvenței în termen de 30 de zile de la apariția acestei stări și nu de la data la care organul fiscal a constatat-o prin proces-verbal.
In ceea ce priveste decizia de atragere a raspunderii solidare nr 7614/2.07.2013 ( f 29-33) coroborata cu titlul de creanta uniform comunicat de autoritatile fiscale germane la data de 7.03.2013 ( f 45-95) au actiune in timp incepand cu anul 2007, 2008 si ulterior prin perpetuarea acestora pana in anul 2012– perioada pentru care se impunea a se face verificari sub aspectul conducerii clare si concise a . – asociat unic, asociere colectiva, administrator unic / alt administrator si de asemenea a se da posibilitatea administratorului actual de a – și prezenta pozitia sub aspectul atragerii raspunderii solidare .
In ceea ce priveste punerea in executare a titlului de creanta uniform pentru o creanta nascuta in anul 2007, se va retine ca:
Potrivit art 178 ind 12 alin 1 teza II –a din OG92/2003, se permite executarea in statul membru solicitat a titlului uniform ce reflecta continutul principal al titlului initial care permite executarea si constituie baza unica a masurilor asiguratorii si de recuperare luate in statul membru solicitat .
Titlul initial care cuprinde obligatiile fiscale de plata către statul german nu poate face obiectul contestatiei decat in Germania, conform art 178 ind 14 c proc fisc care prevede ca: litigiile cu privire la creanta, la titlul initial care permite executarea in statul membru solicitant sau la titlul uniform care permite executarea in statul membru solicitat si litigiile legate de valabilitatea unei notificari efectuate de o autoritate competenta a statului membru solicitant sunt de competenta autoritatilor competente ale statuluiu membru solicitant „, in speta Germania
Conform art 178 ind 13 C proc fisc „ În scopul recuperarii creanței in statul membru solicitat, orice creanța pentru care a fost formulata o cerere de recuperare este tratata ca si cand ar fi o creanta a statului membru solicitat.
Sub aspectul incidentei privind atragerea raspunderii solidare a contestatorului in ceea ce priveste creanta fiscala a unui stat strain ( in speta, autoritatea financiara germana ) se va retine ca atragerea raspunderii in sine nu putea fi antrenata decat impotriva societatii in sine.
Din Titlul de creanta uniform emis de autoritatea solicitanta rezulta ca taxele si impozitele datorate statului german apartin societatii si nu sunt datorate direct de catre contestator – pentru care se impunea atragerea raspunderii sale numai urmare a emiterii unui nou titlu de creanta uniform pe numele persoanei responsabile .
Din analiza dispozitiilor aplicabilie in cazul titlului de creanta uniform sub aspectul executarii acestuia, se va retine ca din dispozitiile art 178 ind 1- 14 C proc fiscal nu reiese faptul ca executarea masurii privind atragerea raspunderii personale poate fi antrenata in mod direct ca si o masura de recuperare a creantei, textul legii vizand doar masurile asiguraririi si orice alta modalitate de executare care poate fi adusa la indeplinire de catre statul solicitat .
Pentru aceste motive, va admite actiunea .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulata de reclamantul B. O. S., cu domiciliul in mun Constanta, ., . C, . și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat L. S., situat in mun Constanta, . 64, ., . în contradictoriu cu parata DIRECTIA GENERALA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE GALATI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANA A FINANȚELOR PUBLICE CONSTANTA, cu sediul in mun Constanta, ., nr 18, jud Constanta .
Dispune anularea deciziei nr 9591/27.08.2013 si pe cale de consecinta anularea deciziilor de atragere a răspunderii solidare nr 7613 si 7614 /2.07.2013 emise de A. _ DGFP Constanta – AFP Contribuabili Mijlocii Constanta .
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .
Calea de atac se va depune la Tribunalul Constanta – Secția C. Administrativ si Fiscal .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 septembrie 2014 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
L.-V. M. A. G.
Red/TehnoredL.V.M.
4ex/9.10.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 229/2014.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1418/2014.... → |
|---|
