Contestaţie la executare. Decizia nr. 840/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 840/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 09-07-2014 în dosarul nr. 29124/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 840/2014
Ședința publică de la 09 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B. S.
Judecător M. C.
Judecător A. J. N.
Grefier E. N.
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal având ca obiect contestație la executare formulată de recurenta . cu sediul în C., .. 3 bis, cam. 8 jud. C. în contradictoriu cu intimații J. C. PRIN P. C. N. D., P. C. JUDETEAN C., ambii cu sediul ales la cabinet av. M. M. în C., ., bis, . îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2185/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. in dosarul_ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentă avocat B. A. M., iar pentru intimați avocat Banioti C..
Procedura de citare este legal îndeplinită .
Grefierul de ședință, în referatul asupra cauzei, evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Reprezentantul recurentei depune la dosar chitanță prin care face dovada achitării judiciare de timbru în cuantum de 97 lei și timbru judiciar de 0,50 lei anulate de instanță.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Solicită a se observa că instanța de fond s-a pronunțat în sensul admiterii contestației la executare motivat de împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani, respectiv faptul că între data la care sentința a devenit definitivă și irevocabilă și data cererii de executare s-a depășit termenul general de prescripție de 3 ani.
În motivarea recursului a învederat că din punctul de vedere al recurentei fiind vorba despre o sentința a instanței de fond reprezentată de titlul executoriu pronunțată în materia contenciosului administrativ pe obligația de a face acest tip de titluri executorii sunt titluri executorii care presupun obligația de a face „intuitu personae” respectiv numai Președintele C. Județean putea aduce la îndeplinire aceste dispoziții ale Tribunalului C. dispuse prin sentința nr. 1013/2008.
Pe cale de consecință recurenta apreciază că această obligație de a emite certificatul de urbanism nu era limitată în timp pe termenul general de prescripție înăuntrul căruia recurenta putea formula o cerere de executare silită.
Reprezentantul recurentei solicită a se observa că nici până în prezent acest certificat de urbanism nu a fost emis, sens în care, în situația în care ar fi fost emis recurenta nu ar fi fost pusă în fața unei executări silite
Nici până în prezent recurenta nu este în situația executării de bună voie a unei sentințe judecătorești.
Pentru că instanța s-a pronunțat în materia contenciosului administrativ termenul general de prescripție nu este aplicabil sau cel mult era aplicabil în ceea ce privește aspectele din sentință legate de cei 20% la care au fost obligați ca și daune civile în caz de neexecutare a obligației de a face în termenul 5 zile dispus de instanță.
Pentru toate aceste considerente recurenta apreciază că se impune admiterea recursului astfel cum a cesta a fost formulat.
Urmează a se observa că în prezent ca urmare a neexecutării a multor sentințe pronunțate de Tribunalul C. Secția de C. Administrativ și Fiscal rămase definitive și irevocabile ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de serviciu, Președintele C. Județean C. este și urmărit penal, cu toate acestea, cu toate eforturile recurentei, atât pe calea executării silite, pe calea demersurilor făcute în materie penală, nici până în prezent recurenta nu este în posesia unor acte administrative la care acesta a fost obligat de către instanțele judecătorești, sens în care a fost nevoită să facă demersuri pe calea executării silite.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond.
Reprezentantul intimaților precizează că a sesizat Judecătoria C. cu o contestație la executare prin care a invocat împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani în ceea ce privește punerea în executare a titlului pentru care a fost formulată cerere de executare pe de o parte iar un al doilea aspect a invocat și perimarea executării silite.
În ceea ce privește împlinirea termenului de prescripție, reprezentantul recurentei a încercat să invoce prin recursul formulat și prin susținerile orale că se află în situația obligației de a face susținere cu care intimații sunt e acord cu acest aspect în sensul că hotărârea pronunțată în materia contenciosului privește obligația de a face însă nu pot fi de acord cu susținerea că se află în fața unei obligații indestructibile în condițiile în care legea contenciosului nu prevede dispoziții derogatorii sub aspectul termenului de prescripție care curge pentru punerea în executare a unei hotărâri apreciază că sunt în prezenta termenului general de prescripție de 3 ani.
Hotărârea a devenit executorie la sfârșitul lunii ianuarie 2009 în contextul în care cererea de executare a fost formulată în martie 2012 în mod evident cu împlinirea termenului de prescripție de 3 ani.
În ceea ce privește perimarea care nu a fost atacată oral de reprezentantul recurentei ci doar în scris apreciază intervenită perimarea în contextul în care din iulie 2012 până în mai 2013 nu a fost formulat nici un demers în cadrul dosarului de executare, creditorul neinsistând în continuarea executării.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de recurs.
TRIBUNALUL
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.10.2013 sub nr._, contestatorii Județul C., prin reprezentant legal, și Președintele C. Județean C., în contradictoriu cu intimata S.C. P. P. S.R.L., a solicitat instanței anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 75/2012 al B. N. Steluță – I. ca fiind nelegale, restituirea taxei de timbru după rămânerea irevocabilă a hotărârii și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că, prin sentința civilă nr. 1013/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 613/15.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. în același dosar,a fost admisă acțiunea formulată de către Romwind International SRL și a fost obligat contestatorul Președintele C. Județean C. la emiterea certificatului de urbanism solicitat prin cererea nr._/14.11.2007.
Contestatorii au precizat că ulterior au recepționat o adresă de înființare a popririi prin care li s-a pus în vedere împrejurarea că s-a procedat la înființarea popririi asupra conturilor până la încasarea sumei de_,29 lei cu titlu de cheltuieli de executare și onorariu de executare.
Aceștia au invocat împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a sentinței civile nr. 1013/30.05.2008 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, rămase irevocabile prin decizia civilă nr. 613/15.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel C., motivat de faptul că dreptul de a cere executarea silită a început la data de 05.01.2009, iar cererea de executare silită a fost formulată la data de 28.03.2012, după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani, astfel încât titlul executoriu și-a pierdut puterea executorie.
De asemenea, contestatorii au mai invocat intervenirea perimării de drept întrucât creditorul a lăsat să treacă, din culpa sa, 6 luni de zile fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite.
S-a mai precizat că actele de executare silită sunt nelegale și în ceea ce privește cheltuielile de executare silită, constând în onorariul de avocat și onorariul executorului judecătoresc, aceste onorarii fiind exagerate și, prin întinderea lor, încalcă dispozițiile legale exprese conținute de art. 451 C.proc.civ. și prevederile Ordinului Ministerului Justiției nr. 2550/14.11.2006, solicitând instanței reducerea acestora.
În final, s-a menționat că executarea silită a fost începută și împotriva Președintelui C. Județean C., care are doar calitatea de reprezentant legal al Județului C., neavând însă patrimoniu asupra căruia să poată purta executarea silită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. C.proc.civ.
În dovedire, au fost atașate înscrisuri.
Cererea a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La solicitarea instanței, a fost depus dosarul de executare nr. 75/2012 al B. N. Steluță – I..
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată.
În motivare, intimata a precizat că sentința civilă pusă în executare a fost pronunțată în materia contenciosului administrativ, iar, potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004, executarea sentinței trebuie să se facă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, în cazul în care, prin hotărâre, nu a fost stabilit un termen de executare.
S-a arătat că, în cauză, nu a fost stabilit un termen de executare, iar executare trebuia să se facă de bunăvoie, fiind în prezența unei executări silite care se putea realiza numai prin mijlocirea debitorului în mod exclusiv, astfel încât nu poate fi reținut termenul de prescripție de 3 ani. Intimata a menționat că, și în situația în care s-ar reține aplicabilitatea termenului de 3 ani, data de început a termenului este incertă, în lipsa stabilirii, în cuprinsul sentinței, a unui termen de executare, astfel încât termenul curge în favoarea acesteia.
Cu privire la perimare, intimata a menționat faptul că cererea de încuviințare a executării silite din anul 2012 a fost efectuată înăuntrul termenului de 6 luni.
În ceea ce privește cheltuielile de executare, intimata a arătat că acestea au fost stabilite în mod legal, întrucât avocatul acesteia a întreprins toate demersurile necesare executării, atât înaintea demarării executării, cât și pe parcursul acesteia, onorariul fiind proporțional cu munca depusă și cu scopul urmărit în faza executării silite. Referitor la onorariul executorului, intimata a menționat că acesta nu se rezumă numai la emiterea actelor de executare contestate, ci vizează mai multe acte de executare ce intră în competența executorului judecătoresc și vizează întreaga procedură execuțională.
Referitor la critica contestatorilor în sensul că Președintele C. Județean C. nu poate fi executat silit, intimata a precizat că executarea silită este parte a procesului civil, sens în care odată stabilit raportul juridic de drept procesual sau părțile acestuia, acestea nu se pot schimba pe parcursul procesului civil, iar, pe de altă parte, pe cale contestației la executare, nu se pot aduce critici care vizează fondul litigiului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 C.proc.civ. și ale Legii nr. 50/1991.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind atașată practică judiciară.
Prin încheierea de ședință din data de 10.12.2013, instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, față de dispozițiile art. 3 alin. 3 din Legea nr. 76/2012.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
În fapt, la data de 28.03.2012, intimata S.C. P. P. S.R.L. a formulat cerere de executare silită împotriva contestatorului Președintelui C. Județean C. în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1013/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 613/15.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. în același dosar.
Prin sentința menționată, contestatorul Președintelui C. Județean C. a fost obligat la emiterea certificatului de urbanism solicitat prin cererea nr._/14.11.2007 în favoarea S.C. ROMWIND INTERNATIONAL S.R.L., precum și la plata unei amenzi civile în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere începând cu data expirării termenului de 5 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și până la executarea acesteia.
Prin contractul de cesiune nr. 01/05.01.2009, S.C. ROMWIND INTERNATIONAL S.R.L. a cesionat către intimata S.C. P. P. S.R.L. toate drepturile și obligațiile prezente și/sau viitoare, născute sau care se vor naște în legătură cu cererea de emiterea a certificatului de urbanism înregistrată la Președintele C. Județean C. sub nr._/14.11.2007.
Prin încheierea nr. 103/CA/10.07.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._/212/2012, a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1013/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ formulate de intimata S.C. P. P. S.R.L.
În considerentele încheierii, s-a arătat că, în materia contenciosului administrativ, legiuitorul a prevăzut o procedură specială de executare a acelor hotărâri judecătorești, în temeiul art. 22-25 din Legea nr. 554/2004, diferită de procedura execuțională prevăzută de Codul de procedură civilă.
Încheierea menționată anterior a fost comunicată intimatei la data de 23.07.2012, potrivit dovezii de comunicare din dosarul de executare silită.
Această încheiere a rămas irevocabilă prin nerecurare, potrivit fișei dosarului listate din sistemul Ecris (fila 40).
La data de 25.05.2012, reprezentantul intimatei a formulat către executorul judecătoresc o cererea de comunicare a stadiului dosarului de executare.
La data de 02.07.2013, o astfel de cerere a fost reiterată, solicitându-se de asemenea validarea popririi împotriva debitorului și dispunerea în continuare a tuturor măsurilor pentru soluționarea dosarului.
Alte două cereri asemănătoare au fost făcute la data de 05.07.2013 și 29.08.2013.
La data de 18.09.2013, executorul judecătoresc a solicitat Judecătoriei C. încuviințarea executării silite, cererea fiind înregistrată sub nr._/212/2013.
Prin încheierea nr._/20.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2013, a fost încuviințată executarea solicită de intimat împotriva contestatorului în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1013/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, pentru obligațiile decurgând din titlul executoriu și pentru cheltuielile ocazionate de punerea în executare a titlului executoriu.
În continuare, executorul judecătoresc a pronunțat încheierea nr. 75/2012 din data de 10.10.2013 prin care a stabilit cheltuielile de executare și a emis somația către contestator punându-i în vedere ca, în termen de 10 zile, să aducă la îndeplinire obligațiile menționate în titlul executoriu.
În drept, potrivit art. 405 alin. 1 C.proc.civ. din 1865 (aplicabil în cauză), dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Alineatul al doilea prevede că termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar alineatul al treilea dispune că, prin împlinirea termenului de prescripție, orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
Art. 24 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (în forma în vigoare la momentul pronunțării hotărârii) prevede următoarele:
(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
(3) Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de instanța de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii prevăzute la alin. (2), constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei.
Conform art. 389 C.proc.civ., dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără a fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.
Astfel cum s-a arătat și în întâmpinare, sentința menționată a fost pronunțată în materia contenciosului administrativ, iar, prin aceasta, s-a stabilit un termen în care trebuia să fie îndeplinită obligația de către debitorul Președintele C. Județean C., respectiv termenul de 5 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.
Acest termen a fost stabilit prin chiar dispozitivul sentinței nr. 1013/30.05.2008 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._ . Astfel, debitorul a fost obligat și la plata unei amenzi civile în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere începând cu data expirării termenului de 5 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și până la executarea acesteia. Rezultă așadar că instanța a stabilit un termen de 5 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii pentru ca debitorul să execute de bunăvoie obligația impusă.
În ceea ce privește prescripția executării silite, instanța a reținut că termenul de prescripție de 3 ani a început să curgă de la data de 12.01.2009, de când a expirat termenul de 5 zile în care trebuia să fie executată obligația de către debitor (termen calculat conform dispozițiilor art. 101 alin. 1 și 5 C.proc.civ. din 1865).
Instanța reține că termenul de prescripție de 3 ani este unul general, aplicabil în orice caz în care legea nu prevede un alt termen special. Or, dispozițiile Legii nr. 554/2004 nu prevăd un termen special de prescripție și nici nu prevăd imprescriptibilitatea în această situație, astfel încât, în prezenta cauză, este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani.
Instanța a constatat că cererea de executare silită a intimatei a fost înregistrată pe rolul B. N. Steluța-I. sub nr. 75/2012 la data de 28.03.2012.
Având în vedere că termenul de prescripție a început să curgă la data de 12.01.2009, iar cererea de executare silită a fost înregistrată la data de 28.03.2012, instanța a reținut că aceasta a fost formulată după împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 405 alin. 1 C.proc.civ.
Instanța a mai constatat că, și în situația în care s-ar aplica termenul de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, ar fi intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită, întrucât termenul ar fi început să curgă la data de 05.02.2009 și s-ar fi împlinit la data de 05.03.2012, deci înainte de data formulării cererii de executare silită, respectiv 28.03.2012.
Pe de altă parte, în ceea ce privește apărările contestatorilor referitoare la perimare, analizând dosarul de executare silită, pentru a verifica dacă a intervenit perimarea, instanța are în vedere că, la data de 21.05.2012, executorul judecătoresc a formulat cerere de încuviințare a executării silite înregistrate pe rolul Tribunalului C. sub nr._/212/2012, aceasta fiind respinsă prin încheierea nr. 103/CA/10.07.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._/212/2012.
Încheierea menționată a fost comunicată intimatei, prin biroul executorului judecătoresc, la data de 23.07.2012, putând fi atacată cu recurs. Calea de atac nu a fost însă exercitată de către intimată.
De la respingerea cererii de încuviințare a executării silite nu a mai fost îndeplinit niciun alt act de executare, până la data de 02.07.2013, când reprezentantul intimatei a solicitat executorului judecătoresc validarea popririi împotriva debitorului și luarea în continuare a măsurilor pentru soluționarea dosarului de executare.
Prin urmare, instanța a constatat că, de la data comunicării încheierii nr. 103/CA/10.07.2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._/212/2012 prin care s-a respins cererea de încuviințare a executării silite pe motivul că Legea nr. 554/2004 prevede, în materia contenciosului administrativ, o procedură specială de punere în executare, nefiind aplicabilă procedura execuțională din Codul de procedură civilă, în dosarul de executare silită nr. 75/2012, nu a mai fost îndeplinit niciun act de executare până la data de 02.07.2013, deci pentru o perioadă mai mare de 6 luni de la data ultimului act de executare, intervenind astfel și perimarea executării silite.
Față de cele arătate anterior, constatând că intervenit prescripția executării silite, precum și, în subsidiar, perimarea executării, instanța a apreciat că este de prisos a analiza criticile formulate de contestatori, precum și apărările intimatei sub aspectul cuantumului cheltuielilor de executare silite și calității procesuale pasive a debitorului Președintele C. Județean C..
Pentru toate aceste considerente, instanța a admis contestația la executare și a anulat actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 75/2012 al B. N. Steluță – I..
În temeiul art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, având în vedere și cererea contestatorilor în acest sens, instanța a dispus restituirea taxei judiciare de timbru, după rămânerea irevocabilă a hotărârii.
In termen legal intimata a formulat recurs împotriva sentinței civile 2185/2014.
In motivare se arata ca prin sentința civila nr. 1031/2008 nu s-a stabilit un termen înlăuntrul căruia contestatoarea sa îndeplinească obligația de a emite certificat de urbanism.
Termenul de 5 zile menționat in sentința civilă a privit aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie si nu reprezintă data de la care începe sa curgă termenul de prescripție.
In opinia recurentei termenul de 3 ani nu operează în materia contenciosului administrativ sentința civilă nr. 1013/2008 vizând obligația de a face intuitu personae sens in care poate fi executata oricând.
In privința perimării se arata ca cerere de încuviințare a executării silite a fost formulata înlăuntrul termenului de 6 luni având in vedere ca prin încheierea nr._.06.2012 Tribunalul C. a respins ca inadmisibila cererea de încuviințare a executării silite.
Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare.
La 04.06.2014 instanța in raport d susținerile recurentei prin care a solicitat calificarea caii de atac ca fiind apelul a stabilit ca in raport de împrejurarea ca executarea este începuta înainte de . noului cod de procedura civila, calea de atac este recursul.
Procedând la judecata recursului se retine:
Prin sentința civilă nr. 1013/03.05.2008 pronunțată de Tribunalul C. in dosarul nr._ Președintele C. Județean C. a fost obligat la emiterea certificatului de urbanism pentru ..
Paratul a fost obligat la plata unei amenzi civile de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere începând cu data expirării termenului de 5 zile de la data rămânerii definitiva si irevocabila a hotărârii judecătorești si pana la executarea sentinței civile nr. 1013/2008 ce a rămas irevocabila prin decizia civila 613/05.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. in sensul anularii recursului ca netimbrat.
Conform art. 22 din Legea nr. 554/2004 hotărârile judecătorești definitive si irevocabile prin care s-au admis acțiunile constituie titluri executorii.
La 28.03.2012 . ce a cesionat drepturile si obligațiile . conform contractului de cesiune1/2009 a făcut la B. N. Steluța I. cerere de începere a executării silite a sentinței civile nr. 1013/2008.
In privința prescrierii executării silite instanța de recurs apreciază ca hotărârea recurată a fost data cu aplicarea si interpretarea corecta a legii.
Având in vedere ca titlul executoriu reprezintă o hotărâre judecătorească pronunțată in materia contenciosului administrativ se aplica dispozițiile Legii nr. 554/2004 conform art. 28 din Legea nr. 544/2004 se completează cu dispozițiile codului de procedura civila in măsura in care nu sunt incompatibile.
Instanța de executare a avut in vedere dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 care reglementează obligația executării.
Conform acestei dispoziții legale autoritatea publică era obligată să emită certificatul de urbanism în termenul prevăzut în prezenta hotărâre, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabilă a hotărârii.
În cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Tribunalul C., prin sentința civilă nr. 1013/2008 a obligat pârâtul să emită certificatul de urbanism sub sancțiunea plății amenzii civile de 20% din salariul minim brut pe economie începând de la data rămânerii irevocabilă.
În raport de disp.art. 24 alin.2 care arată că amenda se aplică în cazul în care termenul nu este respectat și de faptul că instanța a stabilit amenda începând cu expirarea termenului de 5 zile de la data rămânerii irevocabilă a hotărârii.
În mod corect instanța de fond a reținut că autoritatea era obligată să emită certificatul de urbanism în termen de 5 zile de la data rămânerii irevocabilă a hotărârii.
Prin urmare, în mod corect s-a stabilit că termenul de prescripție a început să curgă de la 12.01.2009.
În ceea ce privește termenul de prescripție se reține:
Legea nr. 554/2004 nu reglementează expres termenul de prescripție însă la art. 28 din lege, așa cum am arătat, se prevede că dispozițiile Legii nr. 554/2004 se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile.
În concluzie se apreciază că în ceea ce privește termenul de prescripție se aplică dispozițiile Codului de procedură civilă respectiv art. 405 Cod pr.civ. care prevede termenul de 3 ani.
Având în vedere că termenul de prescripție a început să curgă conform art. 405 alin.2 la 12.01.2009, iar cererea de executare silită a fost înregistrată la 28.03.2012 după trecerea termenului de 3 ani în mod corect s-a reținut intervenită prescripția executării silite.
În privința perimării pentru aceleași considerente se apreciază că se aplică dispozițiile codului de procedură civilă.
În fapt, la 21.05.2012 executorul judecătoresc a formulat cerere pentru încuviințarea procedurii de executare silită respinsă de Tribunalul C. în dosarul nr._/212/2012 prin încheierea 103/10.07.2012.
La 18.09.2013 executorul judecătoresc a formulat o nouă cerere de încuviințare a executării silite care a fost admisă de Judecătoria C. în dosarul nr._/20.09.2013.
Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond că sunt aplicabile dispozițiile art. 389 alin.1 cod pr.civ. privind perimarea.
Pentru aceste considerente de fapt și drept în conformitate cu art, 312 Cod pr.civ instanța va respinge recursul ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul având ca obiect contestație la executare formulată de recurenta . cu sediul în C., .. 3 bis, cam. 8 jud. C. în contradictoriu cu intimații J. C. PRIN P. C. N. D., P. C. JUDETEAN C., ambii cu sediul ales la cabinet av. M. M. în C., ., bis, . îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2185/03.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. in dosarul_ .
Irevocabilă .
Pronunțată în ședință publică, azi. 09.07.2014.
PREȘEDINTE Judecător Judecător
A. B. S. M. C. A. J. N.
Grefier
E. N.
Red.jud. fond.M Trantu
Tehnored jud. rec. M C. /14.07.2014
Dact . gref. E.N./16.07.2014
2 ex.
| ← Pretentii. Sentința nr. 2482/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Pretentii. Sentința nr. 2731/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
