Contestaţie la executare. Decizia nr. 428/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 428/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-08-2014 în dosarul nr. 26073/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.428
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.08.2014
Completul de judecată constituit din
PREȘEDINTE: E. C.
JUDECĂTOR: C. N.
GREFIER: A. G.
Pe rol soluționarea apelului având ca obiect contestație la executare, promovat de apelantul D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI CONSTANTA, cu sediul în C., ., județul C., în contradictoriu cu intimatul M. D. REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE, cu sediul în București, ., sect.5 îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1851/24.02.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 153 Cod procedură civilă.
În referatul asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul cererii precum și mențiunile referitoare la modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.
Instanța se declară competentă în soluționarea prezentei cereri. În raport de dispozițiile art. 238 din Noul Cod de procedură civilă apreciază că prezenta cauză se poate soluționa la acest termen de judecată.
In temeiul art. 395 Cod procedura civila instanța rămâne în pronunțare
asupra prezentei cereri.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, contestatorul M. DEZVOLTĂRII REGIONALE Șl ADMINISTRAȚIEI PUBLICE (MDRAP) a formulat contestatie la executare impotriva somației emise de Biroul Executorilor Judecătorești D. și Asociații în dosarul de executare nr. 354/2013, la solicitarea creditoarei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C., solicitând anularea tuturor formelor de executare întreprinse de Biroul Executorilor Judecătorești D. și Asociații în dosarul de executare nr. 354/2013.
În fapt arată că prin adresa înregistrată la MDRAP cu nr._/19.09.2013, Biroul Executorilor Judecătorești D. și Asociații i-a adus la cunoștință că a fost încuviințată cererea de executare silită formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. împotriva instituției prin încheierea nr._/31.07.2013 a Judecătoriei C. în dosarul nr._/212/2013, în baza titlului executoriu constând în Sentința Civilă nr. 235/CA/03.07.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ și i s-a pus în vedere ca în termen de 1 zi de la primirea acestei Somații să se conformeze dispozitivului hotărârilor judecătorești mai sus menționate, respectiv de a achita creditoarei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. suma de 106.451,26 lei, defalcată astfel: 96.414,04 lei, reprezentând despăgubiri stabilite prin titlu executoriu; 10.037,22 lei, reprezentând cheltuieli stabilite prin încheierea din data de 06.09.2013.
Arata ca la data de 23.12.2009 între contestatoare și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Est și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. a fost încheiat Contractul de finanțare nr. 610, având ca obiect implementarea proiectului "Dezvoltarea centrului de primire a copilului în regim de urgență prin extinderea cu un modul destinat primirii în regim de urgență a mamei și copilului", valoarea contractului fiind de 2.234.222,21 lei, din care Beneficiarul urma să primească finanțare nerambursabilă în cuantum de 2.184.222,21 lei (97,76%), restul reprezentând contribuția Beneficiarului la valoarea eligibilă a proiectului, contractul de finanțare intrand în vigoare la data de 23.12.2009, iar durata inițială de implementare a proiectului fiind de 15 luni, prelungită ulterior la 17 luni, prin actul adițional nr. 3/23.03.2011.
Ca urmare a analizării Cererii de rambursare nr. 7, Direcția Generală Autorizare și Plăți Programe din cadrul instituției contestatoare comunică Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului C., prin adresa nr._/27.10.2011, că din valoarea totală a cererii de rambursare, a fost autorizată la plată numai suma de 29.642,14 lei fără TVA, diferența de 76.946 lei fără TVA solicitată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C., aferentă liniei bugetară 1.3 - "Amenajări oentru protecția mediului și aducerea la starea inițială", fiind considerată cheltuială leeligibilă. Această sumă a rezultat în urma efectuării unor lucrări suplimentare care nu pot fi încadrate în categoria celor de protecția și amenajare a mediului, sens în care acesta nu a putut fi decontată pe linia bugetară 1.3; prefinanțarea acordată, în valoare de 670.266,66 lei nu a fost recuperată în Calitate, rezultând un rest de prefinanțare de 55.837,75 lei, care urmează a fi returnați în temeiul art. 9 din Anexa III la Contractul de finanțare nr. 10/23.12.2009.
Împotriva adresei mai sus menționate, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. a formulat contestație administrativă care a fost respinsă, contestatoarea menținând decizia privind autorizarea parțială a sumelor din cadrul Cererii rambursare nr. 7; ulterior, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. a formulat cerere de chemare în judecată împotriva instituției, formându-se în acest sens, pe rolul Curții de Apel C., Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, dosarul nr._, prin care a solicitat următoarele: constatarea caracterului eligibil al cheltuielilor din Cererea de rambursare nr. 7; rambursarea sumei de 76.946-lei fără TVA la care se adaugă TVA în valoare de 18.467,04 lei, conform F.F. nr._/16.05.2011, reprezentând contravaloarea lucrărilor aferente amenajării mediului rezultat în urma efectuării lucrărilor suplimentare cuprinse în Cererea de rambursare nr. 7.
Prin Sentința civilă nr. 235/CA/03.07.2013 Curtea de Apel C., Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal a obligat contestatoarea la plata următoarelor sume către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C.: 76.946 lei fără TVA la care se adaugă TVA în valoare de 18.467,04 lei, conform F.F. nr._/16.05.2011 și 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Mentioneaza ca M. Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat, în termen legal, recurs împotriva Sentinței civile nr. 235/CA/03.07.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., Secția alia Civilă, de C. Administrativ și Fiscal și, în acest sens, s-a format pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția C. Administrativ și Fiscal, dosarul nr._, cu termen de judecată la data de 16.01.2015.
Învederează că potrivit dispozițiilor art. 632 alin. (2) cod procedură civilă "constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare" și că, astfel, Sentința Civilă nr. 235/CA/03.07.2013 a fost emisă de Curtea de Apel C., Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în soluționarea dosarului nr._, dosar care a avut ca obiect contestația formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. împotriva unor acte administrative emise de instituția noastră, aspect care reiese și din dispozitivul hotărârii de fond și, prin urmare obiectul cauzei se circumscrie materiei contenciosului administrativ, în speță fiind incidente dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care derogă de la dispozițiile dreptului comun și care reglementează o procedură jurisdicțională specială.
Astfel, dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 " (1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare; (2) Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență" și, deoarece contestatoarea a înțeles să recureze Sentința Civilă nr. 235/CA/03.07.2013 pronunțată de Curtea de Apel C., Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în cauză devin incidente dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel încât Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. nu ar fi trebuit să dețină un titlu executoriu împotriva instituției noastre care să poată face obiectul unui dosar de executare silită.
Raportat la prevederile legale mai sus menționate, precum și la dispozițiile art. 632 alin. (1) cod procedură civilă, care prevăd că "executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu", consideră că titlul executoriu de care se prevalează creditoarea Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C., a fost emis cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
În subsidiar invocă dispozițiile OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd la art. 1. - (1) Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă; (2) Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate iar la Art. 2. - Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului;
Art. 3. - în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie."
Astfel, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, instituția urmează a proceda la efectuarea demersurilor necesare achitării debitului, în termen de 6 luni de la data primirii Somației referitoare la dosarul de executare silită nr. 354/2013, în concordanță cu prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002, în eventualitatea în care onorata instanță va reține că titlul executoriu este legal emis.
În drept invocă disp. art.711 și urm c.p.civ.
Prin sentinta civila nr.1851 din 24.02.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost respinsa contestatia la executare formulata impotriva incheierii nr._/31.07.2013 din dosarul nr._/212/2013 ca fiind tardiv formulata si admisa contestatia la executare formulata de contestatorul M. D. REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE in contradictoriu cu D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI CONSTANTA impotriva actelor de executare intocmite in dosarul de executare silita 354/2013 al B. D. si Asociatii in sensul anularii actelor de executare intocmite in dosarul de executare silita 354/2013 al B. D. si Asociatii.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„ Referitor la prima critică adusă actului de executare, respectiv incidența disp. art. 632 alin. 2 Cod proc civ potrivit cărora „constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii pot fi puse în executare", raportat la natura juridică a cauzei Dosarului nr._ cea de contencios administrativ, precum și incidența disp. art. 20 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004 privind conteciosul administrativ, precizează că contestatoarea a arătat instanței de judecata faptul ca a formulat recurs față de Decizia Curții de Apel C. nr. 235/CA/03.07.2013, la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu termen de judecată la data de 16.01.2015, însă a omis să precizeze data la care a formulat recursul, respectiv 19.09.2013, ulterior pronunțării Judecătoriei Constanta cu privire la cererea formulată de executor pentru încuviințarea executării silite - încheierea nr._ din data 31.07.2013 și ulterior. întocmirii somației de plată de către executor la data de 06.09.2013. Această împrejurare dovedește fără echivoc faptul că la data pronunțării încheiere de executare silită de către Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2013, precum si data la care executorul a întocmit somația de plată, executarea silită îndeplinea toate condițiile legale prevăzute de Codul de procedură civilă.
Tot sub acest aspect, contestatorul mai precizează faptul că în raport de disp. art. 20 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, D.G.A.S.P.C. C. nu ar fi trebuit să dețină un titlu executoriu care să poată face obiectul unui dosar de executare, hotărârea definitivă pronunțată de Curtea de Apel C. neputând constitui astfel titlu executoriu insă solicită instanței de judecată să constate faptul că contestatorul a formulat contestația dedusă judecății numai față de Somația de plată emisă de executor.
Arata ca M. nu a formulat pe calea contestației în executare si cerere de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite conform disp. art. 711 alin. 3 cod proc civ. desi încheierea nr._/31.07.2013 a Judecătoriei Constanta i-a fost comunicată de către executor odată cu somația de plată.
Mentioneaza ca toate aspectele pe care le-a invocat M. vizează aspecte ce țin de legalitatea încheierii de încuviințare a executării silite, astfel că în raport de disp. art. 22 alin. 6 și art. 397 alin. 1 Cod proc. civ. instanța se va poronunța numai asupra a ceea ce s-a cerut, neputând da mai mult decât s-a cerut, în cauza de fată, instanța putând analiza legalitatea unui singur act de executare silită, respectiv Somația de plată, acesta fiind de altfel si singurul act de executare întocmit de către executor, celelalte aspect legate de încheierea nr._/31.07.2013. neputând fi analizate în contextul lipsei investirii instanței cu privire la anularea încheierii de încuviințare a executărtii silite.
Referitor la cea de-a doua critică formulată de către contestator față de somația de plată ce vizează incidența dispozițiilor art. 1 și art. 3 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, învederează că acestea nu sunt aplicabile în cauză intrucat ministerul nu se poate prevala de faptul că suma prevăzută în somația de plată și titlul executoriu - hotărârea judecătorească, nu este prevăzută în bugetul său și în acest context în raport de disp. art. 2 din O.G. nr. 22/2002 are obligația efectuării demersurilor necesare achitării debitului, în termen de 6 luni de la primirea Somației.
Arata ca debitul pe care contestatoare îl datorează intimatei pârâte D.G.A.S.P.C. C. este rezultat ca urmare a respingerii de către acesta a cererii de rambursare nr. 7 ce avea ca bază legală Contractul de finanțare nr. 610 prin Programul Operațional Regional 2007-2013, axa prioritară 3, domeniul major intervenție 3.2., încă din anul 2011.
La art. 3 din Contractul de finanțare, denumit „valoarea proiectului,, este prevăzută valoarea totală eligibilă de 2.234.221,21 lei, iar la art. 22 ANEXE - este stipulat că Anexa V conține „bugetul proiectului,, astfel că sumele de bani nerambursabile ce sunt guvernate de contractul de finanțare au destinație specială și buget propriu. Mai mult decât atât, arată că fără a intra în profunzimea legislației în materia finanțării cu fonduri europene nerambursabile, chiar la art. 1 lit. k) din O.G. nr. 119/1999 prin care legiuitorul a definit noțiunea de fonduri publice, ca fiind sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale căror rambursare, dobânzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile. (...), dovedindu-se astfel existența/constituirea unui buget separat pentru fondurile externe nerambursabile și, prin urmare M. nu se poate prevala de lipsa bugetarii sumelor de bani prevăzute în titlul executoriu - Decizia nr. 235/CA/03.07.2013 a Curții de Apel Constanta, si necesitatea efectării prevederii acesteia în termen de 6 luni de la primirea somației de plată potrivit O.G. nr. 22/2002.
În drept invocă art. 201 și urm. Cod proc.civ.
Contestatorul a formulat cerere completatoare solicitand anularea inclusiv a Încheierii nr._/2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2013, prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, întrucât aceasta a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale - art. 711 alin. 3 C.pr.civ. ; astfel, arată că prin incheierea mentionata a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de B.E.J. D. și Asociații, în baza Sentinței nr. 235/CA/03.07.2013 - care constituie titlu executoriu și în motivarea acestei hotărâri judecătorești, instanța de executare a reținut prevederile art. 633 alin. 2 C.p.c, conform cărora "Sunt hotărâri executorii:... 2. hotărârile dote în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. 2" - prin urmare, instanța a considerat că Sentința nr. 235/CA/03.07.2013 este "o hotărâre executorie și constituie titlu executoriu în înțelesul art. 632 C.p.c."
Arata ca această încheiere de încuviințare a executării silite a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale, întrucât Sentința nr. 235/CA/03.07.2013 nu putea fi considerată titlu executoriu la momentul admiterii cererii de încuviințare a executării silite, aceasta fiind dată în soluționarea dosarului nr._, având ca obiect contestația formulată de DGASPC C. împotriva unor acte administrative emise de instituția noastră, aspect care reiese și din dispozitivul hotărârii de fond.
Prin urmare, obiectul cauzei se circumscrie materiei contenciosului administrativ, în speță fiind incidente dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care derogă de la dispozițiile dreptului comun și care reglementează o procedură jurisdicțională specială.
Astfel, dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare; (2) Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență".
Comunicarea Sentinței nr. 235/CA/03.07.2013 s-a efectuat în data de 24.07.2013, fiind înregistrată la sediul MDRAP cu nr._/24.07.2013, termenul de recurs de 15 zile începând să curgă de la această dată și întrucât contestatoarea a înțeles să recureze în termen legal această hotărâre judecătorească, prin cererea de recurs înregistrată sub nr. SCA-_/30.07.2013 (comunicată prin fax în aceeași zi), în cauză au devenit incidente dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, așa cum au fost mai sus citate.
În acest sens solicita a se constata că Încheierea de încuviințare a executării silite nr._/31.07.2013 (pronunțată la o zi după comunicarea prin fax a recursului MDRAP) a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 632 C.p.c. și, în situația în care instanța va trece peste acest aspect, menționează că contestatoarea urmează să procedeze la efectuarea demersurilor necesare achitării debitului, în termen de 6 luni de la data primirii Somației aferente dosarului de executare silită nr. 354/2013, în concordanță cu prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, subliniază faptul că potrivit dispozițiilor art. 780 alin. (5) C.p.c, "Nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte și în consecință, solicita să se observe faptul că nu pot fi supuse executării silite prin poprire, conturile cu destinație specială aferente finanțării nerambursabile primite de la Uniunea Europeană, pentru derularea oricăror programe și proiecte.
În drept invocă art. 204 și art. 711 alin. 3 C.p.c.
Aceeași contestație la executare a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2013.
Prin Încheierea din 02.10.2013 pronunțată în dosarul menționat instanța a admis excepția de litispendență și a dispus reunirea dosarului_/212/2013 la dosarul nr._ .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
În ședința publică din 13.01.2014 și ulterior prin notele de ședință depuse la 16.01.2014, intimata a invocat excepția tardivității formulării de către contestator a cererii de modificare a acțiunii în raport de disp. art. 204 al.1 și 3 c.p.civ și excepția tardivității formulării cererii de anulare a Încheierii nr._/2013 a Judecătoriei C., în raport de disp. art. 714 al.1 pct. 3 c.p.civ.
În ședința publică din 10.02.2014 În temeiul disp.art. 204 al. 1 C.pr.civ. instanța a respins ca neîntemeiată excepția tardivității modificării contestatiei având în vedere ca cererea completatoare a fost transmisă la 06 decembrie 2013, anterior primului termen de judecată, respectiv 13 ianuarie 2014.
A constatat că Încheierea de încuviințare a executării silite nr._/2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil_/212/2013 a fost îndreptată prin Încheierea de îndreptare a erorii materiale din 05.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în același dosar, ambele fiind comunicate contestatoarei la 19.09.2013 conform dovezii de la fila 46 din dosar, incheiere ce a fost contestată prin cererea completatoare comunicată de contestator la 06.12.2013.
Raportat la dispozițiile art. 714 al. 1 pct. 1 C.pr.civ. instanța a admis excepția tardivității contestației la executare formulate impotriva Incheierii de Încuviințare a executării silite, astfel că urmează să respingă contestația la executare formulată împotriva Încheierii nr._/31.07.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2013 ca fiind tardiv formulată.
Pe fondul cauzei, din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Urmare a cererii de executare silită formulată de intimată, s-a început executarea silită împotriva contestatorului în baza Sentinței civile nr. 235/CA/03.07.2013 a Curții de Apel C., Secția a II a Civilă, de Contescios Administrativ și Fiscal, formându-se dosarul de executare silită nr. 354/2013 B. D. și Asociații..
Contestatorul a contestat, prin contestația la executare formulată, caracterul de titlu executoriu al sentinței puse în executare.
Potrivit art. 20 al.1 din Legea 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, iar conform al.2, recursul suspendă executarea și se judecă de urgență.
Sentința pusă în executare a fost pronunțată la data de 03.07.2013 și redactată la 18.07.2013.
Recursul formulat de contestator a fost comunicat la data de 30.07.2013, fila 20 din dosarul_/212/2013 al Judecătoriei C., termenul stabilit fiind 16.01.2015, f 19.
Cererea de executare silită a fost înregistrată pe rolul B. D. V. la data de 26.07.2013.
Prin urmare, prin promovarea recusului de către contestator, executarea sentinței era suspendată, conform legii.
Potrivit art. 632 al.1 c.p.civ, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar conform al.2, constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Pentru considerentele arătate instanța urmează să admită contestația la executare formulată împotriva actelor de executare întocmite în dosarul de executare silită 354/2013 B. D. și Asociații și să dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare silită 354/2013 B. D. și Asociații. „
Intimata D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI CONSTANTA a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta .
In motivele de apel s-a aratat ca soluti ainstantei de fond este netemeinica intrucat procedura contenciosului administrativ are un caracter special, fiind derogatorie de la regulile procedurale civile. In ceea ce priveste obligatia de a da trebuie urmata procedura de executare silita reglementata de art.622 si urm. Cod proc.civila. Sentinta civila pusa in executare nu vizeaza obligatii ce tin de natura contenciosului administrativ ( obligatii de a face) ci obligatia de a da o suma de bani care, pentru a fi executata trebuie aplicata procedura materiei de drept comun.
Intimata-contestatoare a formulat intampinare la cererea de apel prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Intimata a reluat motivele contestatiei la executare si a aratat sentinta civila 235/3.07.2013 pronuntata de Curtea de Apel Constanta a avut ca obiect contestatia formulata de apelanta impotriva unor acte administrative emise de ea, aspect care reiese si din dipsozitivul hotararii de fond. Prin urmare, obiectul cauzei se circumscrie materiei contenciosului administrativ, fiind incidente disp.art.20 alin.1 si 2 din Leg.554/2004.
In subsidiar a solicitat sa se aib ain veder disp.OG nr.22/2002.
In apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului și de prevederile legale incidente dar și raportat la apărările apelantei-intimate, Tribunalul, făcând și aplicarea prevederilor art. 477 C. proc. civ., apreciază că nu subzistă în cauză nici un motiv de nelegalitate care să impună fie anularea, fie modificarea sentinței pronunțate de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate.
Prin sentinta civila nr.235/CA din 3.07.2013 pronuntata in dosarul nr._ a fost admisa actiunea in contencios administrativ formulata de reclamnata DGASPC Constanta si obligati paratii D. G. Autorizare si Plati Programe si M. D. Regionale si Turismului sa ramburseze reclamantei suma de_ lei plus TVA_,04 lei.
Impotriva acestei sentinte, paratii au formulat recurs la ICCJ
La data de 26.07.2013 s-a formulat cerere de executare silita a sentintei pronuntata de Curtea de Apel Constanta fiind format dosarul de executare silita nr.354/2013 al B. D. si Asociatii.
In solutionarea recursului Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr.2418/23.05.2014 a casat sentinta civila nr.235/CA din 3.07.2013 si a trimis cauza spre competenta solutionare la Tribunalul Constanta –sectia contencios administrativ si fiscal.
Prin urmare, se retine ca sentinta pusa in executare silita a fost desfiintata in calea de atac a recursului.
F. de aceste imprejurari criticile apelantei sunt neintemeiate.
Conform art.642 Cod proc.civila „daca s-a desfiintat titlul executoriu toate actele de executare efectuate in baza acestuia sunt desfiintate de drept, daca prin lege nu se prevede altfel. In acest caz, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la intoarcerea executarii silite.”
In concluzie, controlul judiciar relevă că, în mod judicios, instanța de fond a concluzionat că actele de executare efectuate in cauza sunt nelegale și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, Tribunalul, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul promovat de apelantul D. G. DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI CONSTANTA, cu sediul în C., ., județul C., în contradictoriu cu intimatul M. D. REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE, cu sediul în București, ., sect.5îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1851/24.02.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr. 1_, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.08.2014.
Președinte, Judecător,
E. C. C. N.
GREFIER,
A. G.
Jud.fond D.E.A.
Red.decizie jud.E. C.
2ex/11.09.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1690/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 798/2014.... → |
|---|
